25,860 matches
-
Și trei iubiri albastre pe același sloi. Un mediu albastru calmează, liniștește, dar, nu tonifică, deoarece acesta nu prefigurează decât o evadare fără priză asupra realului, o eliberare care, cu timpul, devine deprimantă. Profunzimea albastrului are o gravitate solemnă, supraterestră. Albastră-i durerea de neputință, Albastru-i destinul amar, omenesc, Vreau să trișez, dar mă ține-o credință, Aș pleca cu toamna, dar vreau să trăiesc! Albastrul și albul, culori ale Sfintei Fecioare, exprimă detașarea față de valorile acestei lumi și înălțarea
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
trece, În suflete e numai gheața rece. Iubirea pură, iubirea astrală cu implicații pământene, iubirea cu abisurile și înălțările ei, cu extazul și coma suferinței, cu semeția și alambicările ei exprimate subiectiv - veșnică atracție umană nu poate fi altfel decât... albastră. La colțul nostru, unde tristețea-i goală Și nici tăcerile nu au vreun rost, Eu te aștept mereu, fără-ndoială, Colțul iubirii noastre, albastru adăpost. Albastrul ne permite să ne deschidem cu entuziasm față de tot ceea ce este elevat și minunat
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
ne permite să ne deschidem cu entuziasm față de tot ceea ce este elevat și minunat în jurul nostru. Totodată ne ajută să trăim într-o deplină armonie cu cei din anturajul nostru. Iubitul meu, deschide o fereastră, Noaptea noastră-i cuminte și albastră Și luna plină șoptește vise dulci, Iar eu te-aștept prin stele să mă duci. Din considerente psihologice și nu numai, albastrul este considerat ca fiind o culoare rece, odihnitoare și liniștitoare, care îndeamnă la calm și care predispune la
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
și meditație spontană. De aceea, poeta Mihaela Ciubotariu vede în culoarea albastru - totul: cerul, inima, dorul, gândurile, marea, drumul, pașii iubitului, dar nu ca obstacol, ci ca o cale de împlinire a aspirațiilor totale. Albastru e cerul privind către tine, Albastră e inima iubind cumpătat, Albastru e dorul ce-ncâlcește destine, Albastru e gândul meu nevisat, Albastră e marea din ochii tăi buni, Albastră e ancora din sufletul meu, Albastru e drumul șoptind depărtări, Albaștrii sunt pașii tăi,spre curcubeu. Structurat
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
gândurile, marea, drumul, pașii iubitului, dar nu ca obstacol, ci ca o cale de împlinire a aspirațiilor totale. Albastru e cerul privind către tine, Albastră e inima iubind cumpătat, Albastru e dorul ce-ncâlcește destine, Albastru e gândul meu nevisat, Albastră e marea din ochii tăi buni, Albastră e ancora din sufletul meu, Albastru e drumul șoptind depărtări, Albaștrii sunt pașii tăi,spre curcubeu. Structurat pe două secțiuni volumul Aproape albastru (cu și fără rimă) formează un tot unitar firesc și
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
ca obstacol, ci ca o cale de împlinire a aspirațiilor totale. Albastru e cerul privind către tine, Albastră e inima iubind cumpătat, Albastru e dorul ce-ncâlcește destine, Albastru e gândul meu nevisat, Albastră e marea din ochii tăi buni, Albastră e ancora din sufletul meu, Albastru e drumul șoptind depărtări, Albaștrii sunt pașii tăi,spre curcubeu. Structurat pe două secțiuni volumul Aproape albastru (cu și fără rimă) formează un tot unitar firesc și livresc totodată, fără a da senzația de
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
Albastru e cerul privind către tine, Albastră e inima iubind cumpătat, Albastru e dorul ce-ncâlcește destine, Albastru e gândul meu nevisat, Albastră e marea din ochii tăi buni, Albastră e ancora din sufletul meu, Albastru e drumul șoptind depărtări, Albaștrii sunt pașii tăi,spre curcubeu. Structurat pe două secțiuni volumul Aproape albastru (cu și fără rimă) formează un tot unitar firesc și livresc totodată, fără a da senzația de rupere de ritm. Aceasta, deoarece simbolismul primei părți, cu implicațiile sale
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
spre curcubeu. Structurat pe două secțiuni volumul Aproape albastru (cu și fără rimă) formează un tot unitar firesc și livresc totodată, fără a da senzația de rupere de ritm. Aceasta, deoarece simbolismul primei părți, cu implicațiile sale coloristice cu tentă albastră se regăsesc într-un registru mai larg- permis de versul alb - nu numai ca peisaj, dar și ca trăire intrinsecă a sentimentelor de iubire, suferință, admirație, evlavie. Te aștept/în celălalt strop de ploaie/ ce cade/tăcut/în iubirea noastră
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
versul alb - nu numai ca peisaj, dar și ca trăire intrinsecă a sentimentelor de iubire, suferință, admirație, evlavie. Te aștept/în celălalt strop de ploaie/ ce cade/tăcut/în iubirea noastră. Sau: Dacă întrebi/de ce/caii mei/verzi/pasc/iarba/ albastră/din colțul drept/al camerei/ îți voi răspunde/că trebuie/să ai în inimă/ un curcubeu/din care/să evadeze/cele două culori. Nichita Stănescu spune în acest mod în poezia „Ce bine că ești”: „Ce bine că ești, ce
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
acest bărbat chipeș, domnul...lu’ șefa. Care a sărutat-o prelung, mai să-i soarbă limba. --Bravoo, bravo, Zamfirescule! aplaudară foștii colegi. Tot fante ai rămas. --E talentat, omu’, e talentat! Zamfirescu se umflă ca un balon. Scoase o bancnotă albastră și o vârâ „peștoaicei” în solzii de sub buric, motiv să mai întindă boticul la pupat. --Ia uite la omu’ meu cum risipește milioanele! gândi Trache îngrijorat. N-are decât, dar mai are să-mi dea bani. Dacă rămâne ... Se vede clar
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342827_a_344156]
-
de când ești îndrăgostită. Ai un alt suflu, o altă forță. - Datorită ție. Mă tragi după tine și mă urci, și mă urci...” (Superfluu) Doar iubirea adevărată te poate înălța pe cele mai înalte culmi, te poate îmbrăca în vălul ei albastru, mai albastru decât cerul de vară. Oricât de mult și-ar dori cineva să iubească „necondiționat”, este aproape imposibil. Posesiunea, frica de concurență și gelozia sunt ingrediente care stau în preajma acestui unic și neasemuit sentiment, „ingrediente” care, într-un final
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
veni noi, oamenii, „aici-'șa”, să-i dăm luminii acatiste Pe degete de crengi corupte fildeș neuns își așeza cu abanos din lemne rupte al ochilor de peruzea Iar din cântările senine din noapte se făcu o zi cu zări albastre și feline iar luna-n soare se ivi Și în acorduri tot mai vaste cu colorit și ciripit au început dansul în caste oamenii - un regn cumplit La început au fost sălbatici cu timpul, s-au modernizat, s-au transformat
CÂNDVA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342869_a_344198]
-
noapte voalul tău visării. Ne lovesc adâncuri, ne-oglindim în ele, Vorbe respirăm pe străzi părăsite, Secunde veghează printre gene grele, Răbufnesc în gânduri focuri chinuite. Tâmplele-ți aspiră în palmele lunii, În străfund cuvinte se privesc în ochi, Văzduhul albastrul e-n strânsorea mâinii, Ploi mai cad pe suflet și dor lacrimi vechi. Curgi încet în mine pe-arcuș de vioară, Flori în ramuri ning, cireșii iar zboară ! Referință Bibliografică: SONET LIII / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SONET LIII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342894_a_344223]
-
Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Rochia cu flori s-a dus, Cârpe s-au făcut din ea, Sânii s-au făcut bretele, Noi porniți spre-un colț de stea. # Ochii cei albaștri-s crânceni, Nu mai ard, privesc în gol, Mersul tău galant e-n cârje, Visul? Visul s-a făcut nămol. # Buzele-ți subțiri ți-s negre, Tremură șoptind ceva, Cum că ea și-acuma crede, Ce cred eu, dar și-
ROCHIA CU FLORI S-A DUS de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342905_a_344234]
-
despre tine, Mai spune-mi, mi-ești visul de-atunci, Când ochii de-amurguri adânci, Ard buze-n nestemate rubine. Ești raiul și foc ce m-aprinde, Departe, aproape, în lume, Cad stele-n priviri fără urme Și petale-n albastre colinde. Aș vrea ca iubirea să-mi culci Sub cord cu luna-n vitrină, Să ardă în nopți ca lumină Pe genele tale prelungi. Mai spune-mi,te rog, despre tine, Când fluturii zboară-n suspine ! Referință Bibliografică: SONET LVI
SONET LVI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/342901_a_344230]
-
Marianei Cristescu. Poetă, cărturar, critic literar și jurnalist, Mariana Cristescu este un homo aesteticus ce sacralizează cuvântul. Descoperim aici un Deus al amorului ce fumegă pe cruce și un Iisus trimis pe această lume să asiste la țopăiala unor „arlechini albaștri/ fără Dumnezeu”. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 21 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1788, Anul V, 23 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
cu armele, de către trupele de securitate. Astfel R.T. se înscria fără echivoc în pleiada reprezentanților atât de dezavuatului și desuetului deja, la vremea aceea, curent al realismului socialist. Acum e general în rezervă, apărând mai peste tot în impunătoarea uniformă albastră cu o stea mare pe umăr de care e foarte mândru. E pretutindeni cinstit pentru opera sa însumând circa 45 de volume. E pe cale să adune 92 de ierni, căci e născut în ianuarie. Îi urez, cu toată sinceritatea, la
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
prin fluierele frunzelor, lupoaică albă, luna sângeră pe cușma neagră a nopții. Tu așează-ți visul în brațele femeii din inima mea, veșmânt i-am pus din culorile iubirii tale. Descalță-te și pășește încet, să nu-mi tulburi pacea albastrelor viori. Ascultă, armonica vibrare, rotește-n cercuri lumina, să nască muzica cerului. Ascultă, iubite! iubirea își picură surâsul pe harpele dorului. Știu că poți să asculți despletirea timpului nostru în nemurire Referință Bibliografică: Într-un veșnic prezent de noi uitați
ÎNTR-UN VEŞNIC PREZENT DE NOI UITAŢI • de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342924_a_344253]
-
o știu pe dinafară” Alexandru Vlahuță Dor de Poetul De Steluța Crăciun Cât a trecut de când numărai plopii, De când „băiet” cutreierai pădurea? Eu te simt înc-aici și mi te-apropii Prin viscolul cel troienind aiurea. Pe lacul dintre codrii cei albaștri Tresare-o luntre albă în neștire Și poate coborâ-vei dintre aștri Măcar pentru o oară de iubire. Salcâmul vechi ce străjuiește zarea Când buciumul sună duios la stână Ți-mbracă-n floare albă așteptarea Sperând ca ea să vină, să
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
În murmurul izvorului etern. Au început copacii să șoptească Când vântul mângâia coroana lor Iar frunzele din ramuri să doinească Poemul de iubire pentru Creator. O harpă ce coboară lin din aștri Mă-nvăluie cu armonii din cer Sufletul oglinda ochilor albaștri, Îngână versuri pline de mister. O mână veșnică pe-a inimii viori Cântă pe strune cu degete de har Coboară-n lume ai dragostei fiori, Iar buzele țes versul ca un dar. Arde-n mine veșnic focul îndurării, Sfințindu-mi
CHIPUL IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342984_a_344313]
-
o știu pe dinafara” Alexandru Vlahuță Dor de Poetul De Steluța Crăciun Cât a trecut de când numărai plopii, De când „băiet” cutreierai pădurea? Eu te simt înc-aici și mi te-apropii Prin viscolul cel troienind aiurea. Pe lacul dintre codrii cei albaștri Tresare-o luntre albă în neștire Și poate coborâ-vei dintre aștri Măcar pentru o oară de iubire. Citește mai mult Coordonator: Alex EnacheColaboratori: Steluța Crăciun(o poezie)Andra Elenă Mirza(o poezie)Alexandra Valentina Șișială(o poezie)Mihai Horga(două
ALEXANDRU ENACHE [Corola-blog/BlogPost/342956_a_344285]
-
înspre fericire. Și mâine-i o nouă zi, totu-i vechi sub Soare Deși roua cade-n zori, se ridică-n zare! Curcubeul luminos strălucește după ploaie Luna-și plimbă printre stele argintie straie. Dintr-odată vedem altfel lumea cea albastră Ce frumos e asfințitul privit prin fereastră! Mi-aș dori să ne petrecem serile-mpreună Adormind îmbrățișați, sub clarul de lună. Referință Bibliografică: DILEME / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 150, Anul I, 30 mai 2011. Drepturi de
DILEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343003_a_344332]
-
renasc prin voința de la mâna stângă- O Pasăre Pheonixreînviată din propria-i suferință, Iar slova de sânge renăscută devine altar de jertfa nesângeroasă. Introspecții Plouă în mine cu amurg și răsărit, Sărut cerul și pământul cu foc - Lac al sferelor albastre spre care tind, Iar gțndurile de aramă pendulează între noapte și zi... Mă așez cu roțile pe caldarâmul lumii: Soarele și luna mă privesc cu ale lor raze, Iar norii de tămâie zburdă văzduhul tot, Peste galben, peste verde, peste
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
numai Lui, ucenici-I supuși, S-ascultăm liniștiți, înțeleptele-I șoapte: ”V-am născut din iubire! Să fiți liberi de-acuși!” Corizitătea mai bântuie încă visele mele! Împliniți doi ”nebuni”, printre astrele toate... E-ntuneric acolo? Sau sunt doar zări albastre? Însă gându-mi șoptește: Este doar libertate! Vâtul cosmic ne-adie și ne dă o schimbare... Va sufla pentru noi, amândoi, acest vânt! De iubire cerească ne vom umple mai tare, Când noi doi vom vedea Gloria-I răsărind! (Aprilie
MEDITÂND LIRIC de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343002_a_344331]
-
de seară, Văzduhul s-atingem așa cum ar fi prima oară, Să ningem agale; suav și molatic să ningem, Ghețarii din inimi cu roiuri de fulgi să îi stingem. Hai să visăm cum în noapte luna ninge pe cer Cu raze albastre, învelind pământul de ger. Și valsând peste străzi, peste case, peste apus, Să ningem, iubite, ca fluturii, iarna, în sus! Liubastra, 10 Feb. 2015 Referință Bibliografică: Să ningem, iubite! / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1853, Anul VI
SĂ NINGEM, IUBITE! de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343026_a_344355]