13,186 matches
-
revenea la o simplă subliniere a generozității destinului. Poate că și locul îl ajută să-și pună în evidență farmecul de obicei pierdut pe sub zdrențe și autocomplezență. În orice caz, când în final se întretăie cu Ondine pe una din aleile ce duceau la plajă, apariția sa fu întâmpinată cu o bunăvoință nu lipsită de interes, așa cum gesturile vioaie de răspuns dădură clar la iveală. Cu șapte degete ridicate laolaltă și-apoi arătătorul dreptei bătând ușor încheietura mâinii stângi, el îi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
modernizată, trenurile circulă cu o frecvență de patru garnituri pe oră. Nisipul falezei satului, amenajată de primărie, la dispoziția localnicilor și a eventualilor turiști (puțini, În septembrie nu am auzit alte limbi decât spaniola) este netezit zilnic. Mai sus, o alee pavată, lungă de un kilometru, lată și străjuită de pomi și bănci, invită la plimbări prelungite. Oamenii „satului” socializează, au loc colocvii Între familii, tinerii și mai puțin tinerii fac jogging, doamne plinuțe, În mers alert, vor să slăbească. N-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ne Însoțească: „Poate e ultima mea ieșire”, mi-a spus. Și chiar ultima a fost. Era o casă simplă, cu patru odăi și o bucătărie, fostă proprietate a mănăstirii, „donată” Academiei după secularizarea făptuită de noul regim. Situată la capătul aleii care urca din fața mănăstirii, pe lângă stăreție, impunea prin arhitectura țărănească și poziție, dominând valea. Veneau acolo cercetătorii din institutele Academiei, plăteau un preț modic, poate ajungeau și cei câțiva academicieni de la Iași. Avea un cerdac generos În jur, o livadă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aproape în voia lor. Și astfel a început pentru cei doi tineri "anotimpul luminos al logodnei", romantic și bucolic. Stăteau de vorbă singuri, prin colțurile salonului sau așezați pe povârnișul din marginea pădurii, în fața câmpiei sălbatice. Uneori se plimbau pe aleea baroanei, el vorbind de viitor, ea cu ochii plecați, privind urma prăfuită a piciorului mamei ei". Odată stabilită ziua nunții, "așteptau clipa hotărâtă pentru unirea lor fără o nerăbdare prea vie, dar învăluiți și legănați de o duioșie încântătoare, gustând
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
partea laterală a mâinii stângi, exact în locul cel mai sensibil al taliei, pentru a mă înclina sau învârti, așa cum fac argentinienii [...]. Sărutările noastre îndelungi se petreceau în locuri ferite din grădinile publice, pe marginea fântânii Médicis, în grădina Luxembourg, pe aleile întortocheate din Buttes-Chaumont, în spatele templului iubirii din parcul Montsouris. Stăteam îmbrățișați în metroul care ne ducea de la un parc la altul. Când ploua, cafenelele din Cartierul Latin și din Montparnasse aveau separeuri care-ți dădeau un sentiment încântător de izolare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a înțeles foarte repede acest lucru să ai mașină, fără de care ești "terminat", ești un "nimeni". Este o necesitate, fie și numai pentru a putea străbate Statele Unite, acest Ținut al Iubirii. Căci în această țară nu găsești mici cărări lăturalnice, alei înflorite, podețe, bănci adumbrite de pomi, ca acelea pe care îi plăcea să și le zugrăvească în închipuire, în saloanele din secolul al XVII-lea, prețioasa domnișoară Scudéry. Aici pe îndrăgostiți îi despart kilometri întregi, și totul se învârte în jurul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
repaus, te încasează de o sumă derizorie, conform propriei tale declarații asupra consumației. Cafeaua o luăm mult mai tîrziu, după ce trecem în revistă comorile Palatului Pitti. Urcăm cărările umede încă ale grădinilor Boboli și sus, la micuța cafenea care surplombează aleile șerpuite, bazinele sclipitoare și albeața statuilor, beau ultima cafea din Florența și o "araciatta" rece ca gheața. Era ora aceea numită "ora aurie", cînd soarele își aruncă ultimele raze, blînde și obosite, peste acoperișurile caselor, peste grădini și peste palate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
există undeva, ceva mai departe, o mică scenă pe care, cu o seară înainte, se cînta o muzică ciudată. Ciulim urechile. Parcă se aude, intr-adevăr, ceva ca un sunet prelung, ca un suspin sau o chemare. Ne strecurăm pe aleile întunecate, pe firul sunetelor și deodată găsim ceea ce căutăm. Este o estradă mică, acoperită, în fața căreia se găsesc cîteva șiruri de bănci. Pe acestea, cîțiva spectatori, nu mai mult de zece, ascultă liniștiți pe cei patru muzicanți de pe scenă: doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
nostru. Cînd ni s-au înmînat cheile, m-am trezit cu un obiect medieval, adevărată operă de artă, de vreun kilogram, după zile întregi de cărți magnetice. Dar pentru a găsi ușa pe care o deschidea, am rătăcit prin lungi alei înflorite, pe sub bolți de frunze tropicale, pînă la o vilă cu o superbă terasă cu un bazin în mijloc și cu două aprtamente. Unul din ele era al nostru. Uriașa cheie a deschis o ușă de stejar masiv, de dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mușuroi de furnici amărîte, la picioarele unui stejar secular. O armată de stewardese de o uluitoare frumusețe ne întîmpină de cum punem piciorul în burta monstrului. În clasa economică suntem vreo 400 de pasageri și fiecare dintre noi este îndrumat spre aleea în care își va găsi locul. Fluxul este continuu, fără cea mai mică ezitare, ca o mașinărie perfect unsă. Nu pot să nu încerc să-mi închipui cum se petrec lucrurile la etajul superior pe care l-am văzut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ale lui Petrașcu, un răsărit de lună pe malul Dunării și o casă din Dobrogea, cu flori roșii la o fereastră, care pe urmă a intrat în colecția muzeului Simu. Câteva lucrări de Luchian și un tablou mare de Stoenescu, alee de țigani. Vizitarea colecției Grigorescu a avut asupra mea înrâurire profundă. Ani de zile după aceea, vroiam să pictez ca maestrul și credeam că-l imit, dar niciodată nu am reușit, am putut constata mult mai târziu, doream să imit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
zi.... Dimineața următoare am petrecut-o în întregime în Biblioteca de Filozofie, citind din Kant și Schopenhauer. La prânz, am optat pentru o masă caldă la cantină din imediata vecinătate. Deși zona era de regulă extrem de circulata, la ora acceea aleile parcului erau cam puștii. Dintr-un boschet a apărut un individ de talie medie care s-a repezit brusc la ea, prinzând-o de încheietura mâinii că într-o cătușa. Lăură a încercat ca să se smulgă, dar zadarnic. Individul începuse
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
îl lovi atunci puternic cu piciorul drept în testicule, el se ghemui de durere, dar tot nu-i dădu drumul din mână. Se încinsese o bătălie pe viață și pe moarte, acolo, chiar în fața căminului studențesc, în imediata vecinătate a aleii principale, dar nimeni nu se arătă la orizont. -Unde mi-e supravegherea, omule! gândea Lăură, convinsă până atunci că este urmărită pas cu pas. Pauză...Cu sângele șiroindu-i pe cămașă, de acum individul insistă, reușind s-o mânjească destul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
la intrarea principala a Ambasadei României, căci noaptea îi înfășurase în mantaua ei protectoare. A intrat apoi acolo, uitându-se atent împrejur săƒ vadă dacă nu cumva îl urmărește cineva. Lăură a rămas tăcutăƒ în noapte, plimbându-se agitatăƒ pe aleile din imediata vecinătate a Ambasadei care, după cum știa ea din lecturi, era ,,pământ românesc". Privi cu atenție înapoi și, văzu în noapte douăƒ ,,luminițe" aprinse care se strecurau translucid prin perdeaua de întuneric și realiza imediat căƒ cineva o urmărise
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
înapoi și, văzu în noapte douăƒ ,,luminițe" aprinse care se strecurau translucid prin perdeaua de întuneric și realiza imediat căƒ cineva o urmărise. Se gândea însăƒ mai puțin la ea, încercând din răsputeri să-l ,,acopere" pe el. Traversa grăbita aleea, încercând să se retragăƒ discretă sub luminile unui stâlp. Începu săƒ se plimbe încet printre copacii bătrâni, pipăindu-și cu grijăƒ pistolul din poșetă. De undeva, mai jos puțin, se auzea susurul unui firicel de apă. Simțea că a fost
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de la Canal și restul pușcăriilor, transbordările, viața În colectivitate etc. le-am redat folosind epica domnului Zugravu, nu pe cea a lui Sandu, tocmai pentru că cititorii să nu-l suspecteze de subiectivism. Pe Sandu, dar și pe mine. * Casă din Aleea Grigore Ghica Vodă, În care a locuit familia Tăcu, În care s-a născut Malin, unde a funcționat un sediu al mișcării dizidente ieșene În anii 1988 - 1989, casa În care au stat Închiși la domiciliu membrii familiei Tăcu În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
1922, Îngrijit de Titu Maiorescu. Aceasta este tot un volum nespecificat de bibliografia Academiei. Vă mulțumesc!” ana ieri, pana numai doar cu câteva ore În urmă, tânărul atletic și plin de viață alergase, vorbise, glumise, făcuse mișcări de alergare pe aleile Grădinii Copou sau ale Grădinii Botanice din preajma casei unde locuise, se Întâlnise cu vecinii și-i salutase respectuos - cum Îi era obiceiul, se hârjonise sau făcuse haz cu colegi și colege de aceeași vârstă, iar, deodată, ca un trăsnet, neprevăzut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În ziua de 25 ianuarie 1992 l-am Încredințat domnului Constantin Ticu Dumitrescu, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. Va rog să-mi creați posibilitatea de a-l face cunoscut opiniei publice. DECLARAȚIE Subsemnatul Alexandru Tăcu, domiciliat În Iași, Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 43, țel. 143080, fost condamnat și deținut politic pentru convingeri și acțiuni anticomuniste, disident cu statut de persoana cunoscută (mai mult În străinătate decât În țară) și semnatar al moțiunii de Înlăturare a lui Nicolae Ceaușescu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Încredere. Va rog sa determinați deschiderea unei anchete privind moartea fiului meu, Alexandru Malin Tăcu, În noaptea de 22 decembrie 1986, la vârsta de 17 ani”, era moto-ul scrisorii: Domnule redactor șef, Mă numesc Alexandru Tăcu. Locuiesc În Iași - Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 43, telefon 143080. Fac parte din Asociația foștilor Deținuți Politici din România. Apelez la dumneavoastră, la calitatea de redactor șef al unei publicații curajoase pe care o respect, ca la o ultimă instanță care Îmi mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
său, În august 1991 Alexandru Tăcu se adrează președintelui AFDPR (Asociația Foștilor Deținuți Politici) și parlamentarului Constantin Ticu Dumitrescu o scrisoare care purta titlul: ,,Malin a fost ucis! Domnule președinte Constantin Ticu Dumitrescu, Mă numesc ALEXANDRU TĂCU. Locuiesc În Iași - Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 43, telefon 981/143080. Fac parte din Asociația Foștilor Deținuți Politici din România. Apelez la prestigiul dumneavoastră, rugându-vă să determinați deschiderea unei anchete privind moartea fiului meu Tăcu Alexandru Malin petrecută În noaptea de 22
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o scrisoare disperată, dar În parte cu optimism scrisă, parlamentarului și șefului de partid Corneliu Vadim Tudor pe care v-o facem cunoscută din paginile revistei ,,România Mare”: ,,Domnului senator Corneliu Vadim Tudor, Mă numesc Alexandru Tăcu, locuiesc În Iași, Aleea Gr. Ghica Vodă nr. 43, țel. 032/143.080 și 093/059833. Protestul meu politic Împotriva regimului comunist s-a intersectat cu atitudinea anticeaușistă a domnului Ion Iliescu, În perioada 1983-1989, cănd domnia-sa ocupa funcția de director al Editurii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
metodele GOT 0544/225, specimenul a spulberat florilegiul de aspirații, atât Muzeul genealogic ,,George Emil Palade”, cât și Memorialul ,,Alexandru Malin Tăcu”, ambele unicate, pe cheltuiala proprie, trebuia să ființeze Împreună cu Fundația culturală ,,Primăvara lumii” În imobilul situat În Iași, Aleea Gr. Ghica Vodă nr. 43, unde locuim din 1976, imobil scos la vânzare conform Legii 112/1995, eu fiind pregătit să-l cumpăr imediat. Specimenul Însă, l-a făcut cadou unui cetățean din Brașov, care nu a dovedit cu nici un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
contemporani, pe George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel (familia Tăcu Înrudindu-se pe linie maternă cu familia savantului), Andrei Pleșu, Radu Postăvaru, scriitorul Sergiu Adam, C.D. Zeletin și alte personalități care au obârșii În același ținut. Fundația ,,Primăvara lumii” (Aleea Ghica Vodă 43, țel. 032/143.080) are În program Întemeierea, la Iași, a Muzeului ,,George Emil Palade”, susținerea concursului literar ,,Lumea ca metaforă și culoare” și a concursului de arte plastice ,,Ștefan Luchian”, burse pentru studii școlare de excelență
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
uitat. Luminând tinerele generații, speranța noastră de intrare În normalitate”. În memoria liceanului - poet Malin Tăcu ,,familia acorda burse elevilor de la ,,Eminescu” ” informa ziarul ,,Monitorul” din 8 februarie 1997, la rubrică ,,Din telefoanele și audiențele zilei”: ,,Alexandru Tăcu, din Iași, Aleea Grigore Ghica-Vodă nr. 43, fost deținut politic, ne-a vizitat la redacție În dimineața zilei de 6 februarie pentru a ne solicită sprijinul. ,,Calamități pe capul nostru au fost destule, dar sărind unii În ajutorul celorlalți, le-am depășit admirabil
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ne-a costat enorm: TRANZIȚIA, ce pe oamenii maturi i-a copleșit cu spaime și incertitudini, pe copii cu deproteinizarea. Înțelegând cât de importantă este integrarea În principiile guvernării civile, de la sine Îndatorați, familia TĂCU - Alină, Ana, Alexandru, din Iași, Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 43, telefon l43080, Incepand cu luna februarie a.c., instituim BURSELE SOCIETĂȚII CIVILE, la Început pe durata de șase luni din anul școlar: trei luni Înaintea Sărbătorilor Învierii și trei luni, Înaintea Crăciunului, acordate copiilor școlari de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]