6,963 matches
-
lunar în valută; ... b) personalului aeronautic nenavigant, așa cum este definit la art. 12 din statut, care execută activități de pregătire pentru zbor a aeronavelor, exploatează la sol și în zbor aeronave, exploatează și întreține mijloace tehnice de aerodrom, echipamente de altitudine și de prevenire a evenimentelor de zbor, i se acordă o primă de aterizare la nivelul a 1% din salariul lunar în valută, pentru fiecare aterizare. Pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare se majorează cu 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239797_a_241126]
-
efective desfășurate în aceste condiții, precum și corespunzător activității specifice din laboratoarele sanitare și pentru siguranța alimentelor - de la 25% până la 75%; 3. Sporul de izolare și pentru condiții deosebite de muncă reprezentate de izolare datorată activității desfășurate în localități amplasate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu dificultate, în punctele de frontieră amplasate în afara localit��ților ori de activitatea desfășurată în condiții de radiații și altele asemenea, stabilite de ordonatorul principal de credite, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239798_a_241127]
-
30% la categoria a IV-a; ... f) pentru unitățile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sănătății, un spor de până la 15% din salariul de bază; ... g) pentru personalul care lucrează în unități sanitare aflate în localități izolate situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un spor de până la 20% din salariul de bază; ... h) pentru activități care se desfășoară în condiții deosebite, cum ar fi stres sau risc, un spor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239798_a_241127]
-
respective; ... b) pentru condiții grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; ... c) pentru personalul care lucrează în unități de asistență socială aflate în localități izolate situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un spor de până la 20% din salariul de bază; ... d) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239798_a_241127]
-
personalului tehnic-ingineresc de aviație, definit la art. 13 și 17 din statut, din unități (similare) care execută activități de pregătire pentru zbor a aeronavelor, exploatează la sol și în zbor aeronave, exploatează și întrețin mijloace tehnice de aerodrom, echipamente de altitudine și de prevenire a evenimentelor de zbor prin mijloace tehnice de control obiectiv, diferențiat pe categorii de funcții ale personalului și tipuri de aeronave, în limitele a 0,04-3% din solda de funcție prevăzută în statul de organizare pentru inginerul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239798_a_241127]
-
lunar în valută; ... b) personalului aeronautic nenavigant, așa cum este definit la art. 12 din statut, care execută activități de pregătire pentru zbor a aeronavelor, exploatează la sol și în zbor aeronave, exploatează și întreține mijloace tehnice de aerodrom, echipamente de altitudine și de prevenire a evenimentelor de zbor, i se acordă o primă de aterizare la nivelul a 1% din salariul lunar în valută, pentru fiecare aterizare. Pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare se majorează cu 50
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239798_a_241127]
-
pajiștea. 5.4.1. Durata sezonului de pășunat Se precizează data începerii și încheierii pășunatului, stabilindu-se numărul zilelor de durată a pășunatului, pe fiecare trup de pajiște în parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va ține seama de altitudine, factori limitativi, condiții climatice extreme, tradiție locală. Momentul începerii pășunatului rațional se face când: a) înălțimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiștile naturale și 12-20 cm pe pajiștile semănate; ... b) înălțimea apexului, respectiv conul de creștere al spicului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
exploatare, odată pășunată, se regenerează și devine din nou bună pentru pășunat. Numărul ciclurilor de pășunat este în funcție de condițiile climatice și staționale de sol, de compoziția floristică și de capacitatea de regenerare a pajiștilor. În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a sezonului de pășunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2.200-2.400 m, la numai 40 de zile. Pe pășunile de munte se realizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
sol, de compoziția floristică și de capacitatea de regenerare a pajiștilor. În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a sezonului de pășunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2.200-2.400 m, la numai 40 de zile. Pe pășunile de munte se realizează cel mult 2-3 cicluri de pășunat, pe cele de deal 3-5 cicluri și la câmpie 2-3 cicluri în condiții de neirigare și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
de pe parcelă sunt ridicate, se pot face subparcele de folosire, în vederea eșalonării producției și valorificării raționale a furajului, cositul furajelor excedentare, pentru a asigura necesarul în cazul condițiilor nefavorabile. Ordinea de pășunat a parcelelor de exploatare este determinată de expoziție, altitudine și amplasare față de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziție însorită și cu altitudinea cea mai mică se vor pășuna primele, după care se valorifică cele cu expoziție umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
a furajului, cositul furajelor excedentare, pentru a asigura necesarul în cazul condițiilor nefavorabile. Ordinea de pășunat a parcelelor de exploatare este determinată de expoziție, altitudine și amplasare față de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziție însorită și cu altitudinea cea mai mică se vor pășuna primele, după care se valorifică cele cu expoziție umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de pășunat pe cicluri de exploatare. Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe aceeași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
exploatare este determinată de expoziție, altitudine și amplasare față de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziție însorită și cu altitudinea cea mai mică se vor pășuna primele, după care se valorifică cele cu expoziție umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de pășunat pe cicluri de exploatare. Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe aceeași parcelă în același sezon de pășunat. De asemenea se recomandă ca suprafețele aflate în imediata apropiere a localității să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
îmbunătățirea pajiștilor. Aceste descrieri se vor atașa la finalul documentației. 8. Descrierea vegetației forestiere 8.1. Date generale: suprafața totală, suprafața efectiv ocupată și distribuția vegetației forestiere pe suprafață 8.2. Descrierea stațiunii: forma de relief, configurația terenului, expoziție, înclinare, altitudine, tipul genetic de sol, tipul de floră, tipul de stațiune, datele caracteristice pentru stațiune, eroziune, grohotiș, stâncării și alte caracteristici ecopedologice care prezintă importanță pentru vegetația forestieră 8.3. Descrierea vegetației forestiere: arboretul - elementele de arboret, proveniența, vârsta, proporția elementelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
Etajul subalpin și alpin 1.1. Pajiștile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica) (părușcă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de părușcă ocupă cele mai mari suprafețe în etajul subalpin al jnepenișurilor, de la 1.600 m până la 2.200 m altitudine. Acestea sunt pajiști de origine secundară și au rezultat în special după defrișarea jneapănului. Festuca airoides este o specie care preferă stațiuni cu caracter mezoxerofit față de Nardus stricta, cu care se învecinează și se întrepătrunde, și care preferă stațiuni mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
și o capacitate de pășunat de 0,2-0,5 UVM/ha. 1.2. Pajiștile de Carex curvula (coarnă) și Juncus trifidus (pipiriguț) Răspândire și ecologie. Pajiștile de coarnă și pipiriguț sunt de origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000-2.200 m, care se întâlnesc numai în Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Bucegi, Parâng, Retezat și Rodnei. Solurile sunt humicosilicatice și podzoluri. Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de animale. Valoarea pastorală este foarte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
ha. 2. Pajiști zonale premontane și montane 2.1. Pajiștile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafețe în zona de deal și cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor și gorunului până în subetajul fagului și al amestecurilor de fag cu rășinoase. În teritoriu se disting pajiști de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau ușor înclinate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
de 0,5-0,8 UVM/ha. 2.2. Pajiștile de Festuca rubra (păiuș roșu) Răspândire și ecologie. Arealul fitogeografic al pajiștilor de Festuca rubra, corespunde etajului pădurilor de molid (Picea abies), cunoscut și sub denumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de 1.800 m în Carpații Meridionali și Carpații Occidentali și 1.600 m în nordul Carpaților Orientali. La limita inferioară, pajiștile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situații până în etajul nemoral la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
800 m în Carpații Meridionali și Carpații Occidentali și 1.600 m în nordul Carpaților Orientali. La limita inferioară, pajiștile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situații până în etajul nemoral la 700-800 m altitudine. Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Vegetația pajiștilor de Festuca rubra, din cauza pășunatului abuziv și a scăderii fertilității solului, este invadată pe suprafețe apreciabile de specia nevaloroasă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
molidișurilor și al jnepenișurilor (Pinus mugo) în toți munții înalți din Carpații românești. Nardus stricta, specia care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată la condiții de umiditate și temperatură diferite, de la 300 m până la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice și oligotrofice. Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide, podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide. Valoarea furajeră a țepoșicii este foarte scăzută, fiind considerată o specie nevaloroasă. Vegetația pajiștilor de Nardus stricta este degradată și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați 6°-14° pe toate expozițiile la altitudini mai joase și numai însorite la altitudini mai mari. Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenușii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri. Vegetația este dominată de numeroase specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați 6°-14° pe toate expozițiile la altitudini mai joase și numai însorite la altitudini mai mari. Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenușii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri. Vegetația este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, pelin, care diminuează mult calitatea acestor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați 6°-14° pe toate expozițiile la altitudini mai joase și numai însorite la altitudini mai mari. Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenușii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri. Vegetația este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, pelin, care diminuează mult calitatea acestor pajiști. Valoarea pastorală și productivitatea sunt slabe-mijlocii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
capacitate de pășunat de 0,4-0,6 UVM/ha. 3.3. Pajiștile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuța) Răspândire și ecologie. Pajiștile de firuță se întâlnesc în zona nemorală din sudul țării, în aria pădurilor de cer și gârniță, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane și ușor înclinate. Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună și grad ridicat de consumabilitate. Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roșcate, brune roșcate luvice și vertisoluri. Vegetația este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
de sol și umiditate specifice luncilor râurilor și depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana). Vegetația ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajiști distincte: Agrostis stolonifera (iarba- câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis (firuța), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) și Festuca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
următoarelor județe: Alba, Arad, Bihor, │vaccinale/campanie/km², evitându-se teritoriul localități- │ajutorul avioanelor sau │ │Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, │lor, al luciului de apă, autostrăzilor, etc. În aceste zone,│elicopterelor, pe suprafețe│ │Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, │precum și în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m│întinse sau în zonele greu │ │Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu și│distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la │accesibile, iar în jurul │ │Timiș. 2.Examenele virusologice de Se vor recolta de la vulpile vânate sau de la vulpile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259056_a_260385]