7,030 matches
-
maximizează eficiența tehnicii: Kozak și Foa, 1997. Pentru doamna X aceste ședințe durează trei ore. Terapia se desfășoară pe parcursul a douăzeci și trei de ore. In timpul ultimei ședințe, terapeutul întră în cabinetul său la intervale regulate pentru a evalua anxietatea doamnei X, în timp ce soțul său rămâne afară. Experiența demonstrează, totuși, faptul că unii subiecți, invalidați puternic datorită problemei care persistă de multă vreme, au nevoie mai mare de prezența terapeutului pentru a avea curajul să se expună. Obsessive Compulsive Cognition
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu subiecții "colecționari", pentru care programul terapeutic este încă "experimental" (Bouvard, 2003). Vezi Bouvard, 2003, și două articole în engleză: Bouvard, Milliery și Cottraux, 2004 și Cottraux, Bouvard, Milliery, 2005. ∗ Jean Cottraux Psihiatru clinician, director al secției de tratament al anxietății la CHU din Lyon, lector la Universitatea Lyon-I și directorul diplomei în terapii comportamentale și cognitive. ∗ "Nici soarele nici moartea nu pot fi privite cu insistență". La Rochefoucauld De Mey și Raguin, 2004. Frueh și al., 2005. Loftus, 1994
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cea mai înaltă căreia îi este atribuită valoarea 100 (unități subiective de perturbare). In timpul terapiei și a perioadei de supraveghere doamna L nu ia nici un medicament. Inregistrarea durează 32 minute și 24 secunde. Pacienta este invitată să-și evalueze anxietatea pe o scară care are valori între 0 (fără anxietate) și 8 (anxietatea cea mai ridicată resimțită vreodată). După ședința a zecea, pacienta se simte în mod clar mai bine. Terapeutul decide împreună cu aceasta să evalueze rezultatele fazei active a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
subiective de perturbare). In timpul terapiei și a perioadei de supraveghere doamna L nu ia nici un medicament. Inregistrarea durează 32 minute și 24 secunde. Pacienta este invitată să-și evalueze anxietatea pe o scară care are valori între 0 (fără anxietate) și 8 (anxietatea cea mai ridicată resimțită vreodată). După ședința a zecea, pacienta se simte în mod clar mai bine. Terapeutul decide împreună cu aceasta să evalueze rezultatele fazei active a tratamentului și să rărească întâlnirile. Incepe apoi o perioadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In timpul terapiei și a perioadei de supraveghere doamna L nu ia nici un medicament. Inregistrarea durează 32 minute și 24 secunde. Pacienta este invitată să-și evalueze anxietatea pe o scară care are valori între 0 (fără anxietate) și 8 (anxietatea cea mai ridicată resimțită vreodată). După ședința a zecea, pacienta se simte în mod clar mai bine. Terapeutul decide împreună cu aceasta să evalueze rezultatele fazei active a tratamentului și să rărească întâlnirile. Incepe apoi o perioadă de supraveghere care durează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este definit prin sindromul la analgezice: - cefalee, dureri osoase, musculare sau articulare care motivează consumul de analgezice - gastrită medicamentoasă sau ulcer gastro-duodenal - anemie secundară cu mecanism mixt (prin pierdere digestivă de fier, hemoliză, deficit de eritropoietină în IRC)tulburări psihice: anxietate, depresie, labilitate psihică - afectare cardiovasculară prin dislipiemia indusă de analgezice, HTA este frecvent întâlnită - afectare renală manifestă prin: - izostenurie, pierdere urinară de sodiu, acidifierea urinii - examen de urină: piurie sterilă sau ITU, proteinurie ușoară, hematurie micro-/macroscopică - dureri lombare însoțite
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
până la un punct maxim după care descrește și dispare complet, apoi reapare după un anumit interval de timp. Durata unei colici variază între 30 de minute și 2 ore. Este considerată cea mai intensă durere din patologie. Este însoțită de anxietate, pacientul caută o poziție antalgică (“în cocoș de pușcă”) sau se mobilizează pentru calmarea durerii. De aceea semiologia clasică spune: "colica nefretică este frenetică". Colica poate debuta în plină stare de sănătate, poate fi declanșată de trepidații sau stres. Poate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
uremic (halenă uriniferă a respirației, consecința eliminării prin salivă a amoniului) și gustul metalic. Sunt frecvente ulcerele peptice, HDS, hepatita virală B și C. Afectarea neurologică este manifestă prin AVC și encefalopatia uremică: insomnie, somnolență, tulburări de memorie și concentrare, anxietate, labilitate emoțională, depresie, dezorientare, confuzie, ocazinal halucinații. În absența tratamentului simptomatologia progresează spre convulsii, comă și deces. Nervii periferici sunt frecvent afectați (neuropatia periferică). Afectarea este tipică senzitivă și motorie, simetrică, la nivelul membrelor inferioare: picioare neliniștite, senzație de arsură
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
neuroglicopenice) mai tardive (Tabelul 18). Trebuie subliniat faptul că nu există un paralelism sistematic între simptome și nivelul de glicemie, ceea ce face diagnosticul mai dificil atunci când nu există posibilitatea rapidă de dozare a glicemiei. Periferice, adrenergice Centrale, neuroglicopenice - tremurături - palpitații - anxietate transpirații - foame - parestezii - dificultăți de gândire - oboseală/somnolență - slăbiciune senzație de căldură - dificultăți de vorbireincoordonare - tulburări de comportament alterarea stării de conștiență (obnubilare, comă) Hipoglicemiile ușoare și medii, chiar dacă sunt spectaculoase, în condițiile tratamentului corect efectuat nu se însoțesc de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de mediu, pe de altă parte (stilul de viață nesănătos cu favorizarea alimentației hipercalorice, a sedentarismului, consumul excesiv de alcool, stresul psihosocial și profesional, deprivarea de somn, factorii ambientali). În același timp, factori de risc obezogeni sunt și factorii psihologici (depresia, anxietatea), tulburările de comportament alimentar, unele afecțiuni medicale, medicamente. În mod fiziologic există anumite perioade pe parcursul vieții critice pentru apariția obezității: sarcina, lactația, menopauza. Toți acești factori de risc trebuie evaluați și combătuți în cadrul planului de management a unei persoane cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
aterosclerotică, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, hiperuricemia, ficatul gras non-alcoolic, precum și unele forme de cancer. - riscuri secundare efectelor mecanice datorate excesului adipos, ca de exemplu bolile osteoarticulare, sau chiar consecințe psihologice și sociale (reducerea respectului de sine, stigmatizare, depresie și anxietate, discriminare în diverse situații). Riscul major al obezității este cel metabolic, datorat insulinorezistenței care se află în centrul etiopatogenezei sindromului metabolic și care va conduce la inflamație subclinică, disglicemie, dislipidemie aterogenă, hiperuricemie. Toate aceste modificări metabolice, alături de disfuncția endotelială, vor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
obezitate este activitatea fizică, principala modalitate de consum energetic. În plus, este asociată cu beneficii majore asupra stării de sănătate, exercițiul fizic prevenind creșterea în greutate, facilitează menținerea masei musculare, reduce insulinorezistența, crește tonusul psihic, îmbunătățește starea de bine, reduce anxietatea și depresia și contribuie prin toate acestea la ameliorarea calității vieții. Recomandările de efectuare a exercițiului fizic vor fi făcute individualizat, concomitent cu cele legate de dietă, după negocierea cu pacientul și ținând cont de preferințe, dorințe, posibilități. Dacă nu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Crizele dureroase, durează săptămâni sau chiar luni după care pot să dispară treptat. Sindromul dureros se însoțește de modificări vegetative ce constau în tulburări circulatorii (edem, distrofii osoase, redori articulare, tulburări trofice) și mai ales apariția unei stări psihice particulare (anxietate, obsesie etc.). Cauzalgia se clasifică în trei grade: gradul I cauzalgia locală; gradul II regională, cuprinde toată extremitatea afectată; gradul III difuză, când fenomenele se întind la jumătate sau întreg corpul. 2. Modificări de tonus, motilitate și troficitate musculară: Tulburările
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
au fost împărțiți în două subeșantioane. Cei din primul eșantion au fost grupați în funcție de similaritățile profilurilor lor MMPI în patru grupuri relativ omogene, pe care cercetătorii le-au numit în funcție de profilurile lor medii: (1) personalitate instabilă emoțional, (2) psihonevrotic cu anxietate/depresie, (3) personalitate psihopată, (4) alcoolic cu abuz de droguri și trăsături paranoide. Rezultatele s-au repetat pentru cel de-al doilea subeșantion, validând schema identificată. Studiul lor a fost folosit în mai mult de 15 studii ulterioare, majoritatea confirmând
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
avea tot ceea ce-și putea dori un om de condiția sa socială la vârsta respectivă, prințul Siddhărtha nu era fericit. Nici ceremoniile căsătoriei, atât de strălucitoare și somptuoase, nici plăcerile de tot felul nu au reușit să-i atenueze anxietatea profundă provocată de suferințele firești ființării în lume. Prințul își dă seama că viața nu se rezumă la palatele sale, la umbra copacilor, la parfumul florilor sau la brațele împodobite cu ghirlande ale Yaśodharei, ci ea înseamnă și lacrimi și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Intercultural Communication. Aceștia abordează teoriile constructiviste, teoria managementului coordonat, teoria convergenței, adaptarea la relații interculturale, transformarea interculturală și teoria rețelei. În 1989, Gudykunst editează împreună cu Molefi Asante Handbook of International and Intercultural Communication. Gudykunst este fondatorul teoriei despre incertitudine și anxietate în comunicare, termeni ce vor folosiți ulterior de toți interculturaliștii. Anxietatea este definită ca fiind sentimentul de disconfort, iar incertitudinea desemnează inabilitatea de a prezice comportamentul celuilalt. Gudykunst și Kim folosesc noțiunea de "străin" pentru cei care sunt percepuți ca
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
adaptarea la relații interculturale, transformarea interculturală și teoria rețelei. În 1989, Gudykunst editează împreună cu Molefi Asante Handbook of International and Intercultural Communication. Gudykunst este fondatorul teoriei despre incertitudine și anxietate în comunicare, termeni ce vor folosiți ulterior de toți interculturaliștii. Anxietatea este definită ca fiind sentimentul de disconfort, iar incertitudinea desemnează inabilitatea de a prezice comportamentul celuilalt. Gudykunst și Kim folosesc noțiunea de "străin" pentru cei care sunt percepuți ca diferiți de propria persoană, un individ interacționând cu altcineva dintr-un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este de a ne dezvolta orizonturile, prin trei strategii: pasiv, activ (căutarea informațiilor din surse adiacente, din cărți, de la cunoscuți) sau direct (prin interacțiune directă și punând întrebări). Incertitudinea crescândă a interacțiunilor cu străinii este însoțită de diferite niveluri de anxietate (îngrijorare datorată pierderii respectului de sine, posibilității de a fi incompetent sau exploatat, posibilității de a fi perceput negativ, posibilității de a nu fi aprobați de membrii grupului nostru în ceea ce privește legătura cu străinii). Aceste neliniști pot fi reduse prin atenția
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
principal în procesul comunicării, rezultatul este comunicarea interculturală 27. Recunoaștem și respectăm modul în care amprenta culturală justifică diferențele în stilul de comunicare, viziunea și personalitatea fiecăruia. Comunicarea interculturală apare când străduința devine un efort pentru a reduce incertitudinea și anxietatea diferențelor percepute. Grupurile sau culturile percepute ca fiind diferite pot crea bariere care ne pot prinde în cursă prin părtiniri, neînțelegeri, aroganță personală, stereotipuri negative. Diferențele perceptibile desemnează faptul că îi apreciem pe ceilalți într-o manieră proprie, pentru a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sfătuitor, de a lua atitudine, de a pune întrebări. Cel mai adesea oamenii nu sunt conștienți de stilul propriu de comunicare, unii ascunzându-se sub masca comunicării conștiente (cei care încearcă să facă o anumită impresie). Rezolvarea incertitudinii sau a anxietății provocate de diferență poate conduce la strategii funcționale (competențe bazate pe comunicarea interculturală: adaptabilitate, deprinderi interculturale) sau disfuncționale (cum ar fi ostilitatea, ignorarea celuilalt sau a pretinde că preferi pe cineva). Perceperea diferenței implică faptul că oamenii nu împărtășesc aceleași
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
angaja din toate grupurile de persoane, bazate pe standarde de angajare sau promovare a celei mai calificate persoane pentru poziția respectivă, orice grup de persoane care a predominat într-o zonă de activitate sau într-o ocupație ar putea resimți anxietatea de a pierde controlul și privilegiile de la locul de muncă. Pe măsură ce resimt amenințarea propriilor șanse, ar putea să încerce să se protejeze cu toate forțele, împiedicând integrarea celorlalte grupuri. d. Ignoranța Angajatorii, în special firmele mici, pot să nu fie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Clerc, de la Institutul Național pentru Tinerii Surzi din Paris). Conceptul de ,,cultură a surzilor” a permis explorarea lungii tradiții a limbajului și istoriei ca un mod de înțelegere a vieții lor. La început, ideea de ,,cultură a surzilor” a produs anxietate și controverse despre limbaj. Oare limbajul gestual este într-adevăr un limbaj sau dacă ,,cultura surzilor” este o cultură sau o ,,subcultură”? Ar fi ușor să respingem aceste conflicte ca exemple de negare sau să concludem că, atunci când ne aflăm
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
cultura surzilor” este o cultură sau o ,,subcultură”? Ar fi ușor să respingem aceste conflicte ca exemple de negare sau să concludem că, atunci când ne aflăm în fața unui vocabular nou, pentru a-i descrie pe surzi, să ne lovim de anxietatea lor față de schimbare. Însă, privind înapoi la ultimii 30 ani, vedem un arc al dialogului, rezultat al progresului istoric de conștientizare legat de surzi, ce asigură o cale de a vorbi despre ce înseamnă a fi surd și a trăi
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
excludere- scorul QI mai mic de 70. Tratament: program de educație motorie adaptativă și de integrare senzorială. Tratamentul psihofarmacologic vizează tulburările asociate precum tulburarea hiperkinetică. V. Monitorizarea tratamentului medicamentos: numai pentru tratamentul tulburărilor co-morbide pe cele 2 axe, hiperkinezia și anxietatea cu medicațiile specifice. Evaluări la 2-4 săptămâni. În cazul unui sindrom hiperkinetic comorbid, se urmărește schema de monitorizare respectivă. VI. Criterii de excludere din tratament: nu este cazul VII. Reluare tratament: nu este cazul VIII. Prescriptori pentru tulburările psihice comorbide
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
în copilărie. Frodi, Macaulay și Thome (1997) constată că femeile percep, în general, agresivitatea ca pe un comportament pe care nu și-l atribuie. Ele încearcă să-și reprime tendințele agresive și resimt un acut sentiment de vinovăție sau de anxietate dacă totuși manifestă agresivitate. Aceste rezultate arată clar că reprezentanții celor două sexe reacționează diferit la prescripțiile de ordin normativ atunci când sunt puși în situația de a judeca un comportament agresiv și stările afective ce-l însoțesc. De altfel, condițiile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]