8,235 matches
-
vedea în unul marca celuilalt, asemănarea. Dar cum asemănarea este la fel de mult forma semnelor cât și conținutul lor, cele trei elemente distincte ale acestei distribuții se rezolvă într-o figură unică. Semnul este ternar, logica se bazează pe similitudini, pe asemănări în lanț sau prin vecinătate. Științele sunt științe ale semnului și procedeele lor derivă direct din cele ale semnului: relația pe care o urmăresc este similitudinea și termenii ei sunt considerați ca un fel de repetiție. Reperajul urmează o asemănare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
asemănări în lanț sau prin vecinătate. Științele sunt științe ale semnului și procedeele lor derivă direct din cele ale semnului: relația pe care o urmăresc este similitudinea și termenii ei sunt considerați ca un fel de repetiție. Reperajul urmează o asemănare superficială, care servește de marcă pentru una mai ascunsă: cunoașterea este descifrare. Datorită importanței acordate asemănării, cunoașterea nu poate urma decât firul asemănărilor dintre lucruri și, în consecință, nu poate descoperi nimic nou. Lumea este un imens text, lucrul este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
din cele ale semnului: relația pe care o urmăresc este similitudinea și termenii ei sunt considerați ca un fel de repetiție. Reperajul urmează o asemănare superficială, care servește de marcă pentru una mai ascunsă: cunoașterea este descifrare. Datorită importanței acordate asemănării, cunoașterea nu poate urma decât firul asemănărilor dintre lucruri și, în consecință, nu poate descoperi nimic nou. Lumea este un imens text, lucrul este semn și invers, textul, cartea este o lume pentru că și cuvintele au consistența lucrurilor, sunt lucruri
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o urmăresc este similitudinea și termenii ei sunt considerați ca un fel de repetiție. Reperajul urmează o asemănare superficială, care servește de marcă pentru una mai ascunsă: cunoașterea este descifrare. Datorită importanței acordate asemănării, cunoașterea nu poate urma decât firul asemănărilor dintre lucruri și, în consecință, nu poate descoperi nimic nou. Lumea este un imens text, lucrul este semn și invers, textul, cartea este o lume pentru că și cuvintele au consistența lucrurilor, sunt lucruri. Simbolul acestei episteme care a durat până la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
clasice este cea a raportului dintre nume și ordine, a descoperirii unei nomenclaturi care să fie și ordine. Sistemul unitar anterior al semiologiei și hermeneuticii se disociază, adică nu se mai suprapune 70 71 într-un al treilea element al asemănării. Simbolul cunoașterii clasice este tabelul sau planul cu două dimensiuni. Epistema modernă, a secolului al XlX-lea, rămâne la o formulă teoretică binară a semnului, sinteza câștigă pondere față de analiză, iar cunoașterea devine o căutare a ordinii în profunzime. Istoria
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
esențial în ele. Adică apare din nou ideea unui semn vizibil, care trimite spre o profunzime ascunsă. Dar această profunzime nu mai este, ca în Renaștere, omogenă cu suprafața, deci nu mai putem trece de la o mică la o mare asemănare, ci trebuie să găsim, pornind de la semnele vizibile, o arhitectură internă și invizibilă, o organizare complexă și ierarhizată. Ruptura cu epistema Epocii clasice constă în aceea că reprezentarea nu se mai poate citi fără referință la condițiile care îi sunt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
suflet, ale iminenței apocalipsului. Reprezentanți: Albert cel Mare, Roger Bacon, Marsilio Ficino, Pico della Mirandola, Jakob Bohme, Paracelsus, G. Bruno (cu a sa mnemotehnică), Goethe, Papus. (vezi 2/II) 93 micro- și macrocosmosul. Regula esențială a interpretării hermetice este principiul asemănării: "Ceea ce e jos e la fel cu ceea ce e sus și tot ceea ce e sus e la fel cu ceea ce e jos". Principiul asemănării poate fi formulat în mai multe ipostaze: convenenția (connivență, ajustare), sympatheia (identitatea accidentelor în substanțe distincte
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Goethe, Papus. (vezi 2/II) 93 micro- și macrocosmosul. Regula esențială a interpretării hermetice este principiul asemănării: "Ceea ce e jos e la fel cu ceea ce e sus și tot ceea ce e sus e la fel cu ceea ce e jos". Principiul asemănării poate fi formulat în mai multe ipostaze: convenenția (connivență, ajustare), sympatheia (identitatea accidentelor în substanțe distincte), emulatio (paralelism al atributelor în substanțe sau ființe distincte), signatura (imaginea într-o înfățișare, a ceva invizibil și ascuns), analogia (identitatea raporturilor între două
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
identitatea accidentelor în substanțe distincte), emulatio (paralelism al atributelor în substanțe sau ființe distincte), signatura (imaginea într-o înfățișare, a ceva invizibil și ascuns), analogia (identitatea raporturilor între două sau mai multe substanțe distincte) (vezi 7/II). Acest principiu al asemănării servește tuturor taxonomiilor (clasificărilor), mnemotehnicilor (analogiile pe care se bazează memorizarea), magia simpatetică a afinităților elective (se dau ceaiuri amare pentru bolile de ficat, deoarece ficatul este amar, și se dă seva viței de vie pentru bolile de ochi, deoarece
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
taci. în schimb, o hermeneutică a tăcerii devine aproape obligatorie. Semiologia are ca obiect semnul și vede în el un loc al diferențelor susținute de sistemul semnificant, de structură. Același obiect, hermeneutica îl definește ca simbol și caută în el asemănările care evidențiază arhetipul. La limită, semiologia poate apărea ca o hermeneutică negativă, care se mulțumește să reducă simbolul la semn. Celelalte hermeneutici negative reduc simbolul la ceva din afara limbii, din afara sistemelor semnificante: "maeștrii suspiciunii", Marx, Nietzsche și Freud, caută adevărul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pe o relație arhetipală între principiu și manifestările sale, adică pe analogie, ci pe diferență. Ceea ce rezultă este o ontolgie a "suprafeței semnificante", fără transcendență, nici măcar în forma slabă a profunzimii sau originii și articulată după principiul diferenței, nu al asemănării. Un astfel de model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă. Evidențierea unui model ontologic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
analitice a limbajului receptată prin structuralismul foucaultian. Gilles Deleuze este între primii care, în plină epocă structuralistă (1968) în Difference et repetition, încearcă să gândească diferența netradițional, adică în afara categoriilor de negație și opoziție și dincolo de categoriile clasice ale identității, asemănării sau analogiei. Este adevărat că, în consonanță, de altfel, cu stilul de gândire, Deleuze nu va putea da o mai bună definiție acestei idei decât cea metaforică, formulată împreună cu Felix Guattari, aceea de "rizom". Felul tradițional de a gândi identitatea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
echipe, alături de un adult autoritar sau cu o atitudine prietenoasă; procesul de învățare poate viza varietatea ca termen opus tiparelor prestabilite și rutinei. Cafferty (1981) raportează că raportează că notele obținute de elevi sunt cu atât mai mari cu cât asemănarea dintre stiul cognitiv al profesorului și stilurile elevilor este mai mare. De asemenea, cu cât stilul profesorului este mai diferit de stilurile elevilor, cu atât notele obținute de către elevi sunt mai mici. Stiluri de învățare și predarea științelor Toate aceste
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
35. Lagărul Călărași XE "Călărași" Toate autoritățile românești care au purtat răspunderea sau au fost implicați În deținerea evreilor la Călărași XE "Călărași" au denumit locul unde au fost instalați „lagărul Călărași”. Termenul nu trebuie să creeze confuzie, neexistând nici o asemănare - din punctul de vedere al condițiilor de trai ale deținuților și al atitudinii față de ei - cu lagărele naziste sau cu orice alt lagăr de pe teritoriul României (exclusiv Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" ). „Lagărul” a fost Înființat În magaziile
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Antonescu, Ion" și Înțelepciunea de care a dat dovadă partidulatunci și după aceea. El a stabilit că legionarii (fasciști sprijinitori ai Germaniei XE "Germaniei" ) sunt cei care „au adoptat măsuri discriminatorii și prigoană pe temeiuri rasiale - după chipul și asemănarea faimoaselor legiuiri de la Nürmberg”. Și astfel ajunge la concluzia: „În acest context se Înscrie și tragicul eveniment petrecut În Iunie 1941 la Iași. În acest sens tovarășul Nicolae Ceaușescu XE "Ceaușescu, Nicolae" preciza: «Imediat după declanșarea războiului antisovietic a fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
analfabeți care și-au pus degetul În loc de semnătură n-au putut ști cu exactitate numărul cadavrelor Îngropate. Prefectul Captaru XE "Captaru, Dumitru" a raportat la 3 iulie că În acest loc au fost Îngropate 327 de cadavre și nu 273 (asemănarea Între cifre și schimbarea ordinii lor nu sunt, probabil, Întâmplătoare). 49 Copie a raportului prefectului Captaru XE "Captaru, Dumitru" către ministrul de Interne, 3 iulie 1941, ibidem, vol. 35, p. 82 (USHMM, microfilm 43). 50 Depoziția lui Ușer Beram XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
articulează un tandem cvasimecanic, Uniunea Europeană - spațiul optimist al celor trei vârste, Franța - peisaj zenital, Moldova - un pod templu neterminat dintrțun peisaj postțindustrial, China - multicoloră și prolifică, Italia - un parc al cuplurilor și, nu în ultimul rând, România - pe stop.“ Descoperim asemănările, abandonăm diferențele Dan Popescu spune despre Roman Tolici: „Întrțo discuție, Roman îmi spunea că pe tot parcursul lucrărilor conceptul de națiune a început săți devină din ce în ce mai absurd. Cred că înțeleg acum sensul ascuns al acestei afirmații oarecum stranii. În urma propriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Popescu spune despre Roman Tolici: „Întrțo discuție, Roman îmi spunea că pe tot parcursul lucrărilor conceptul de națiune a început săți devină din ce în ce mai absurd. Cred că înțeleg acum sensul ascuns al acestei afirmații oarecum stranii. În urma propriei cercetări aprofundate, descoperim asemănările și abandonăm diferențele. Roman a pornit de la niște diferențe și a ajuns să prezinte un Park babilonic în care fiecare peisaj e o articulare la fel de plauzibilă a unei locuiri umane, un alt versant al aceluiași munte“. Dincolo de aparență se ascunde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
unei geografii imposibile, ilicite a proximității"30. Este perspectiva comunicațională pe care o dezvolta și poeticianul Mihail Bahtin ca expresie a speranței în șansa "construirii dialogice" a lumii prin limbaj 31. Comunicarea cu Celălalt nu este interpretată în termeni de "asemănare" și/sau "diferență", de "identic" și/sau "diferit", ci în cel al înțelegerii constructive a altui popor sau altei culturi, atitudine ce implică toleranță, simpatie și altruism. Există numeroase ipostaze ale spațiului în funcție de abordare, spații predilecte ale modernității fiind de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Kuty, la Oana Orlea, nume inspirat de celebrele Tablete din Țara de Kuty, distopia despotismului balcanic în varianta lui Tudor Arghezi, publicată în 1933) împreună cu soțiile lor (de pildă, Mult Iubita, soția Președintelui Kuty) au nenumărate sosii de o perfectă asemănare (de ordinul milioanelor la Alan Sillitoe), care se multiplică la nesfârșit, proliferând cuplul dictatorial printr-o imaculată concepție și asigurân-du-i imortalitatea pe pământ românesc (indiferent dacă țara imaginară se numește Damasconia sau Nihilonia). O multiplicare forțată, o spălare forțată a
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în mod instantaneu, ca atomii în vid"318. Iată cum viziuni distopice asupra viitorului capitalismului și alienarea socială, devin întâi de toate aplicabile în distopiile comuniste sus-menționate. Masele de români, din care majoritatea duplicați până la pierderea originalului, după chipul și asemănarea dictatorilor, devin o societate a simulacrelor, unde nu mai pot percepe semnificația existenței sau identitatea reală a celor din jur. Viețile și acțiunile personajelor din aceste romane sunt doar scene dintr-un spectacol regizat de cuplul conducător. Parafra-zându-i pe Deleuze
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
cu atât mai necesară, deoarece prin intermediul acesteia pot fi dezvoltate calitățile elevilor supradotați și în același timp pot fi atenuate une le probleme ale acestora, cum ar fi: discrepanța dintre abilitatea lor intelectuală și nivelul dezvoltării afective, percepțiile sociale ale asemănărilor și diferențelor, relațiile cu colegii sau cu priete nii, izolarea socială, imaginea de sine deseori distorsionată, opțiu nile privind orientarea școlară și profesională, conflictele cu pro fesorii, plictiseala în fața subiectelor de rutină etc. Consilierii și psihodiagnosticienii specializați în problemati ca
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
subrealizarea, perfecționismul. Orele de consiliere desfășurate în camera de resurse urmă resc dezvoltarea personală, educațională și socială a elevilor înalt abilitați, atenuarea problemelor cum ar fi: discrepanța dintre abili tatea lor intelectuală și nivelul dezvoltării afective, percepțiile so ciale ale asemănărilor și diferențelor, relațiile cu colegii de clasă, izolarea socială, imaginea de sine adeseori distorsionată, conflicte le cu profesorii, plictiseală în fața subiectelor sau temelor de ruti nă. Obiective - cadru 1. Dezvoltarea conștiinței de sine și a atitudinilor pozitive față de propria persoană
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
1.1. să observe și să descrie elemente de a u tocunoaștere identificarea caracteristicilor personale; enumerarea trăsăturilor personale p ozi tive despre sine; identificarea propriilor „puncte tari” și „puncte slabe”; completarea de chestionare. 1.2. să sesizeze d iferenexemple de asemănări și deosebiri d in tre oameni; țele în creștere și dez „Cine sunt eu?” - descrierea modului voltare prin care se aseamănă și se diferențiază de alții; completarea de fraze lacunare. 1.3. să definească și să discuții de grup; joc
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
studiu științific al naturii umane"276. Este de așteptat, în viitor, o teorie unificatoare ale celor două câmpuri importante ale vieții umane - lumea fizică, natura și societatea. Deocamdată, în judecarea și analiza economică plecăm, în lipsa unei demonstrații, de la nivelul de asemănare flagrant a celor două lumi și considerăm omul ca aflându-se în centrul vieții sociale, dar și al lumii fizice, materiale. În consecință, putem discuta despre un darwinism social 277 în măsura în care o parte dintre principiile pe care și-a construit
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]