7,127 matches
-
îndelungata sa activitate didactică, de aproape 40 de ani, Elena Budeanu a predat cursuri de Chimie organică; Metodica predării chimiei (1946-1962); Teorii fundamentale ale chimiei, la Secția de filozofie, Chimie generală, la Facultatea de Fizică (1962-1967) și la Secția de biologie (1967-1976). Prelegerile sale se distingeau prin claritate și ținută științifică. Paralel cu activitatea de predare a cursurilor, a condus lucrări practice de laborator, a îndrumat practica pedagogică a studenților de la Facultatea de Chimie, a antrenat și inițiat studenții în munca
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Budeanu a efectuat cercetări în domeniul metodicii predării chimiei. Ca șef al Catedrei de Chimie generală, în perioada 1968- 1972, ca membru al Consiliului profesoral al Facultății de chimie (1967-1972) și ca șef al Colectivului de chimie din Catedra de biologie animală a Facultății de Biologie, Geografie și Geologie, a muncit cu dăruire, promovând ordinea, cinstea, modestia și responsabilitatea. Ca o recunoaștere pe plan internațional, biografia sa a fost inserată în „The international Who’s Who of Intellectuals”, 1986. Prof.univ.dr. Elena
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
domeniul metodicii predării chimiei. Ca șef al Catedrei de Chimie generală, în perioada 1968- 1972, ca membru al Consiliului profesoral al Facultății de chimie (1967-1972) și ca șef al Colectivului de chimie din Catedra de biologie animală a Facultății de Biologie, Geografie și Geologie, a muncit cu dăruire, promovând ordinea, cinstea, modestia și responsabilitatea. Ca o recunoaștere pe plan internațional, biografia sa a fost inserată în „The international Who’s Who of Intellectuals”, 1986. Prof.univ.dr. Elena Budeanu a trecut în lumea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de la Brad din Iași. Aici a urcat în ierarhia didactică universitară de la preparator la asistent, șef de lucrări, apoi profesor, din 1948. Din anul 1954 și până în 1974, anul pensionării, a predat la Universitatea Al.I.Cuza, ca profesor, Istoria biologiei, Bazele darwinismului și apoi Biologie generală. Conducând personal discuțiile în cadrul seminariilor, lucrărilor practice și aplicațiilor pe teren, a urmărit îndeaproape latura formativă a procesului didactic. În această perioadă, în cadrul cercului științific studențesc de biologie generală, a atras mulți studenți
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a urcat în ierarhia didactică universitară de la preparator la asistent, șef de lucrări, apoi profesor, din 1948. Din anul 1954 și până în 1974, anul pensionării, a predat la Universitatea Al.I.Cuza, ca profesor, Istoria biologiei, Bazele darwinismului și apoi Biologie generală. Conducând personal discuțiile în cadrul seminariilor, lucrărilor practice și aplicațiilor pe teren, a urmărit îndeaproape latura formativă a procesului didactic. În această perioadă, în cadrul cercului științific studențesc de biologie generală, a atras mulți studenți pe drumul cercetării științifice, al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
I.Cuza, ca profesor, Istoria biologiei, Bazele darwinismului și apoi Biologie generală. Conducând personal discuțiile în cadrul seminariilor, lucrărilor practice și aplicațiilor pe teren, a urmărit îndeaproape latura formativă a procesului didactic. În această perioadă, în cadrul cercului științific studențesc de biologie generală, a atras mulți studenți pe drumul cercetării științifice, al cunoașterii și ocrotirii naturii. A apărat cu consecvență, prin cursurile și seminariile sale, prin lucrările de laborator, adevărul științific în genetică, biologie generală, istoria biologiei, ameliorarea plantelor. În activitatea de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
În această perioadă, în cadrul cercului științific studențesc de biologie generală, a atras mulți studenți pe drumul cercetării științifice, al cunoașterii și ocrotirii naturii. A apărat cu consecvență, prin cursurile și seminariile sale, prin lucrările de laborator, adevărul științific în genetică, biologie generală, istoria biologiei, ameliorarea plantelor. În activitatea de cercetare științifică, profesorul Dimitrie Cărăușu a abordat cercetarea sistemelor de nivel populațional (al specieiă în natura spontană. Prin cercetările pe care le-a inițiat și le-a condus o lungă perioadă de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în cadrul cercului științific studențesc de biologie generală, a atras mulți studenți pe drumul cercetării științifice, al cunoașterii și ocrotirii naturii. A apărat cu consecvență, prin cursurile și seminariile sale, prin lucrările de laborator, adevărul științific în genetică, biologie generală, istoria biologiei, ameliorarea plantelor. În activitatea de cercetare științifică, profesorul Dimitrie Cărăușu a abordat cercetarea sistemelor de nivel populațional (al specieiă în natura spontană. Prin cercetările pe care le-a inițiat și le-a condus o lungă perioadă de timp asupra speciei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și din alte locuri, din Bucovina până în Delta Dunării și la Marea Neagră. Asemenea cercetări au fost inițiate pentru prima dată în țara noastră, iar rezultatele obținute au fost apreciate de specialiștii care lucrează în acest domeniu. Prin investigații asupra Istoriei biologiei, profesorul Dimitrie Cărăușu și colaboratorii au pus în lumină contribuția științifică a unor mari personalități ale biologiei românești: Ioan Borcea, Constantin Motaș, Constantin Sandu-Aldea, Ion Simionescu, Constantin Oescu și alții. Din anul 1974, o dată cu încetarea obligațiilor didactice la catedră, profesorul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pentru prima dată în țara noastră, iar rezultatele obținute au fost apreciate de specialiștii care lucrează în acest domeniu. Prin investigații asupra Istoriei biologiei, profesorul Dimitrie Cărăușu și colaboratorii au pus în lumină contribuția științifică a unor mari personalități ale biologiei românești: Ioan Borcea, Constantin Motaș, Constantin Sandu-Aldea, Ion Simionescu, Constantin Oescu și alții. Din anul 1974, o dată cu încetarea obligațiilor didactice la catedră, profesorul Dimitrie Cărăușu și-a intensificat activitatea în domeniul ocrotirii naturii, având și calitatea de membru în Subcomisia
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria biologiei românești, prin studii asupra vieții și operei marilor biologi Emil Racoviță, Grigore Antipa și Ioan Borcea. Hidrobiolog de seamă, Sergiu Cărăușu a fost recunoscut în țară și peste hotare, fiind cooptat membru în diferite consilii științifice. A participat la numeroase
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna României, pentru Moldova sau pentru alte regiuni cercetate, iar o specie și două forme noi pentru știință. De asemenea, de o deosebită importanță sunt lucrările sale privind biologia, ecologia și tehnologiile de combatere a speciilor de insecte dăunătoare, care au venit să umple goluri mari în domeniul protecției plantelor. Ele au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice publicate în diverse reviste de specialitate. Înzestrat cu perseverență
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a fost președintele acestei instituții atât de aproximative deocamdată. Oricum, d-l Neagu nu este singura ciudățenie a Academiei Române și, cum aceasta nu are mecanisme de a repara lucrurile în timp real, va trebui să așteptăm să-și spună cuvântul... biologia și bunul Dumnezeu! Dorin Popa: Dar despre ceilalți autori prezenți pe lista "Cotidianului": Ion Dodu Bălan, Nicolae Dragoș, Nicolae Dan Fruntelată, Paul Everac, Mircea Micu, Dinu Săraru, Anghel Dumbrăveanu, Vasile Baran, Mihai Ungheanu, Ion Gheorghe, crezi că ar putea totuși
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de mamă, Starea de sănătate: favorabilă; Religie: ortodoxă; Domiciliu : str. S., nr. X, Bl.X, Sc.X, Ap.X, Județ S., Etnie: română. Modalități de identificare a clientei de către asistentul social: Tulburările de comportament ale elevei, conflictul cu profesoara de biologie au atras atenția cadrelor didactice, care au direcționat-o către cabinetul de consiliere școlară. La rândul său, consiliera școlară a fost contactată de asistentul social de la Organizația X, din orașul S., care intenționează să inițieze un proiect destinat elevilor ai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
școlară a clientei: Relația clientei cu profesorii. Este degradată comparativ cu anii precedenți. Eleva nu se mai implică în activitățile școlare, si nu mai prezintă interes pentru nici o disciplină. În semestru I B.G.N. a avut un conflict cu profesoara de biologie, care i-a reproșat acesteia că a întârziat la ore. Eleva a avut o reacție impulsivă, amenințând că nu va mai frecventa orele de biologie. B.G.N. este neliniștită, agitată în timpul orelor manifestând semne de oboseală. Ea este obișnuită cu imaginea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
interes pentru nici o disciplină. În semestru I B.G.N. a avut un conflict cu profesoara de biologie, care i-a reproșat acesteia că a întârziat la ore. Eleva a avut o reacție impulsivă, amenințând că nu va mai frecventa orele de biologie. B.G.N. este neliniștită, agitată în timpul orelor manifestând semne de oboseală. Ea este obișnuită cu imaginea de „elevă model”, si reacționează impulsiv în momentul în care este notată sub nivelul așteptărilor. Relația elevă - profesori este de respingere din partea lui B.G.N. si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
verbală - eleva este comunicativă, folosește un limbaj elevat, este sigură pe ceea ce spune si manifestă putere de convingere. Vorbește repede, fără pauze între cuvinte si trece de la un subiect la altul. A evitat să vorbească despre conflictul cu profesoara de biologie si despre tatăl său pe care mărturisește că l-a iubit foarte mult. Tonul vocii este ridicat în timpul discuției. * non-verbală - B.G.N. a avut o atitudine degajată, am reușit să stabilesc cu ușurință contactul vizual cu aceasta pe parcursul discuției. Clienta inspiră
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
Singurătatea, iubirea, nevoia de solidaritate, dorința indirectă de a te mărturisi? EF. Poemul acela a fost scris pentru soțul meu, ca dar de ziua lui. Miezul lui este conștiința diferenței dintre știință soțul meu a fost un strălucit specialist în biologia moleculară și percepția aproape religioasă a lumii de către poet. S-a supărat atât de tare că îi văd pe oamenii de știință ca vânători de tipare, când ei de fapt caută dovezi, că n-am mai citit-o cu voce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în Allegiance: "moștenirea mea / Kovno, Odesa, strânge tot și fugi -" Nu spui mai mult. Mă duce gândul la Chagall și imaginile lui de pogrom. Te bântuie acest posibil infern de care ai scăpat? EF. Da. LV. În Still Life scrii: "biologia tandreții se uită". În această lume de "intruși" (calitate pe care i-o atribui și lui Roy Fisher în poemul City Lights), spui, poeții nu se "integrează" (Modern Tower). Această neputință de a se simți acasă și ocrotit e tipică
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au stârnit reacții din partea tradiționaliștilor, spiritualiștilor etc. Medicina în înțelepciunea ei, a adoptat o poziție profitabil eclectică așa ca și în cazul filosofiei lui René Descartes (Cartesius 1596 - 1650). Acest filosof, matematician, fizician și enciclopedist este pasionat de medicină și biologie. El face disecții pe animale, descoperă actul reflex care, mai târziu prin Pavlov (1849 - 1938), va duce la conturarea reflexologiei, și afirmă convingerea că valențele medicinei, pe lângă vindecarea și prevenirea îmbolnăvirilor, îi vor face pe oameni mai umani. Pentru el
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca și hrănirea acestuia. Unde sângele este absent apare necroza. Savantul introduce pentru prima dată în științele medicale conceptele fundamentale de aparat funcțional și de sistem fiziologic. Lui Harvey i se datorează și principiul „Omne vivum ex ovo“ reformulat de biologia modernă în: „Omne vivum ex vivo“ (Orice viață provine din viață) și care constituie începutul embriologiei. Pentru Harvey, numai cunoașterea anatomiei normale poate înlesni cunoașterea anatomiei patologice precum și adevărul că de la fiziologie se ajunge la fiziopatologie. Cu tot numărul impresionant
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
luminează și moral prin educație, și instrucție, ideile, opiniile, având rol formativ în devenirea ființei umane. Acestor opozanți ai empirismului care acordă primat experienței comune, ca izvor al cunoașterii nemijlocite, se asociază biologul Maximilian Lamarck (1744 - 1829), autor al termenului „biologie“, unul din întemeietorii evoluționismului, savantul care a împărțit animalele în vertebrate și nevertebrate. Teoria sa susține că rasele se diversifică în funcție de mediu și că trăsăturile dobândite pot deveni ereditare, deci se pot comunica descendenților. De aceste comenzi genetice la distanță
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de diferite sunt formele create de la început de Dumnezeu“. Acest medic și naturalist reușește pentru prima oară o clasificare sistematică a plantelor și animalelor, în Sistema naturae (1767) prin conceptele de gen și specie create de el și cu care biologia operează și azi. Linné face și o clasificare a bolilor în 11 clase, explicate în Geneza morborum (Originea bolilor), 1763. în Arcana naturae detecta (Dezvăluirea secretelor naturii) face o clasificare a ceea ce Anton van Leeuwenhoek (1632 - 1723) numește „animaluncule“, agenți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
autorul monumentalei Histoire naturelle —44 de tomuri în care anticipează paleontologia, mineralogia, geografia zoologică. Buffon afirmă principiile unității lumii , evoluției organice și anorganice prin adaptare, deschizând calea evoluționismului și a selecției naturale din secolul următor. El încearcă să traducă în biologie raționalismul fizicii newtoniene. Cum secolul are pasiunea clasificărilor și a sistematizărilor, Buffon clasifică și el animalele în funcție de utilitatea lor în raport cu omul. El folosește și proceduri cuantificabile ca biometria longitudinală, privind creșterea copiilor. între numeroasele sale observații se înscriu și cele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cauzelor bolilor s-a continuat apoi și pe calea microbiologiei, fecundă mult timp și ale cărei baze și dezvoltare inițială are loc tot în sec. XIX. Progresul științelor, culturii, al medicinei duce la independența lor. Dezvoltarea științelor ca fizica, chimia, biologia sunt fructificate și evaluate benefic de avântul medicinii. Personalități medicale, formate și afirmate 148 în a doua jumătate a sec. XVIII publică în primii ani ai noului veac tratate celebre. Așa este cazul meteoricului Xavier Bichat care publică în 1800
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]