7,261 matches
-
înverșunatelor conflicte cu Grecia. Chestiunea cea mai importantă era dorința Bulgariei de a obține o ieșire la Marea Egee, conform prevederii tratatului de pace. Oferta grecilor de instituire a unor zone libere în porturile Dedeagač și Salonic a fost refuzată. Guvernul bulgar insista asupra creării unui coridor spre mare care să se afle sub controlul său. Diferendele în privința aceasta nu au fost depășite niciodată. În acest timp, opoziția față de politica Uniunii Agrare și față de Stamboliski personal continua să crească. Caracterul autoritar și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Națională. Ca și anterior în Grecia și Serbia, fusese înființată o Ligă Militară alcătuită din ofițeri. La fel de influentă era Uniunea Ofițerilor de Rezervă, ai cărei membri erau mai ales ofițerii care își pierduseră posturile din cauza restricțiilor referitoare la efectivele armatei bulgare impuse prin tratatele de pace. În iunie 1923, aceste grupuri au organizat o lovitură militară; armata a ocupat Sofia. Boris III, ale cărui relații cu Stamboliski erau încordate, a acceptat situația în momentul în care devenise clar că lovitura de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
putut stăpîni pe membrii ORMI, fiind confruntată și cu o recrudescență a provocărilor venite din partea susținătorilor comuniștilor. După ce partidul fusese scos în ilegalitate în 1924, unii dintre membrii săi emigraseră, iar alții se alăturaseră unei organizații de acoperire, Partidul Muncitoresc Bulgar, fondat în 1927. Comuniștii au continuat să aibă propriile lor sindicate. În alegerile din 1931, din rîndul Partidului Muncitoresc au fost aleși treizeci și unu de deputați, iar în 1932 acesta a obținut majoritatea în alegerile municipale ale capitalei. Ulterior
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fost aleși treizeci și unu de deputați, iar în 1932 acesta a obținut majoritatea în alegerile municipale ale capitalei. Ulterior, guvernul a luat atitudine, declarînd nule locurile ocupate de reprezentanții Partidului Muncitoresc în adunare. Ca și alte partide comuniste, partidul bulgar își extrăgea forța din rîndul nemulțumiților din zonele rurale; conducerea lui era asigurată de intelectuali. Muncitorii jucau un rol relativ mic în activitățile partidului. Alegerile din 1931 au fost ultimele în care electoratul și-a putut exprima liber voturile în favoarea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Regimul guverna prin decrete. Au fost introduse o serie de reforme interne, mai ales în mediul sătesc, dar realizările principale au fost cele din domeniul politicii externe. Asemeni majorității bulgarilor, membrii asociației Zveno erau convinși că macedonenii erau de naționalitate bulgară, dar credeau că activitățile ORMI aduseseră daune intereselor naționale atît de mari, încît acestea nu mai puteau fi lăsate să continue. Noul regim dorea să stabilească relații mai bune cu Franța, chestiune care putea fi realizată prin mijlocirea Iugoslaviei. Cu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
membri ai unui partid, cu toate că electoratul le cunoștea firește, orientarea. Cu toată supravegherea strictă a poliției, rezultatele lor au fost următoarele: 32 de locuri pentru agrarieni, 8 pentru social-democrați și 5 pentru comuniști, care erau acum organizați în Partidul Muncitoresc Bulgar, într-o Adunare care avea 160 de locuri. Toate aceste partide erau în opoziție față de regim. Comuniștii și o parte dintre agrarieni au fost excluși. În ajunul războiului, Bulgaria avea astfel un guvern foarte asemănător cu cel al țărilor vecine
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Antantei Balcanice. Guvernul iugoslav nu s-a consultat în nici unul din aceste cazuri cu aliații ei relativ la intențiile lui, iar noile pacturi contraveneau atît literei cît și spiritului înțelegerilor anterioare. Într-o primă fază, în ianuarie 1937, Stojadinović și premierul bulgar Gheorghi Kioseivanov, au negociat un tratat de prietenie care includea clauza potrivit căreia cele două state urmau să nu apeleze la forță unul față de celălalt, prevedere care contrazicea obligațiile Iugoslaviei stabilite în cadrul Antantei Balcanice. În faza a doua, în martie
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Rusiei ori a Greciei împotriva Italiei. Bulgaria, ținta comună a Micii Antantei și a Antantei Balcanice, ducea în esență o politică negativă. Oamenii ei de stat rămîneau convinși că Tratatul de la San Stefano stabilise corect adevărata extindere a teritoriului național bulgar. În conflict cu toți vecinii ei în chestiuni teritoriale, dar prea slabă ca să acționeze, Bulgaria nu putea face mare lucru. Conducătorii ei au semnat totuși în 1937 un tratat cu Iugoslavia și au început să negocieze cu Antanta Balcanică. Evident
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu Bulgaria. Prin acest pact, statele membre ale Antantei recunoșteau dreptul Bulgariei de a se reînarma; Bulgaria era de acord să se supună arbitrajului lor în disputele cu vecinii. Firește, acest acord nu se referea la nici una din pretențiile teritoriale bulgare. Deși Italia continua să ducă cea mai activă politică diplomatică în Balcani, în relațiile comerciale ale regiunii, rolul cel mai important era deținut de Germania. Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale sistemului de alianțe cu estul Europei al Franței
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
poziție dominantă în comerțul tuturor națiunilor balcanice. În acel an, 57,9 % din importurile Bulgariei proveneau din Germania, iar pentru Grecia, Iugoslavia și România, cifrele erau de 31,1 %, 50 % și, respectiv, 48,5 %. În privința exporturilor, 63,6 % din produsele bulgare, 43,2 % din cele grecești, 49,9 % din cele iugoslave și 35,9 % din cele românești erau destinate pieții germane.10 Această situație economică influența desigur în mare măsură politica externă a fiecărui stat. Puterile Axei reușiseră pînă în 1938
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-au alăturat imediat. Înainte de atacarea Greciei era totuși de dorit obținerea acceptului Bulgariei, Iugoslaviei și Turciei. Atitudinea Bulgariei era deosebit de importantă, întrucît planurile germanilor implicau lansarea invaziei de pe teritoriul acestei țări. Se spera că Iugoslavia va rămîne neutră. Reacția bulgară a fost însă puternic influențată de dezastrul suferit de trupele italiene în Grecia. La începutul războiului, Boris al III-lea adoptase o politică de neutralitate. Spre deosebire de interesele celorlalte state balcanice, cele ale bulgarilor au fost afectate pozitiv de Pactul germano-sovietic
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
afectate pozitiv de Pactul germano-sovietic, deoarece acordul le unea pe cele două puteri care aveau o poziție foarte importantă în țară. Bulgaria luptase în ultimul război alături de Germania. Exista, de asemenea, o puternică influență culturală germană; jumătate din profesorii universitari bulgari studiaseră în Germania, iar operele germane constituiau cea mai mare parte a cărților străine din biblioteca din Sofia.29 Legăturile din trecut ale bulgarilor cu regimul țarist au fost deja discutate sus. Interesele sovieticilor în Bulgaria erau ajutate de existența
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deja discutate sus. Interesele sovieticilor în Bulgaria erau ajutate de existența în sistemul politic a unui puternic element comunist. Să nu uităm că după scoaterea în afara legii a Partidului Comunist, în 1924, el a reapărut sub numele de Partidul Muncitoresc Bulgar. Operînd sub stricta supraveghere a Kominternului, membrii acestui partid fuseseră șocați de Pactul germano-sovietic, dar după aceea, conform directivelor centrale, și-au concentrat atacurile principale împotriva puterilor occidentale. În această perioadă, intrarea în Bulgaria a cărților, filmelor și ziarelor sovietice
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rectorul Universității din Sofia și președintele Academiei de științe a Bulgariei. Germanofil, el sprijinea cooperarea cu Axa. Boris deținea totuși în continuare controlul deplin asupra guvernului și decidea politica țării. Atît timp cît Germania și Uniunea Sovietică acționau împreună, guvernul bulgar nu avea nici o alternativă concretă. Influența Occidentului nu fusese niciodată puternică în țară în comparație cu cea a Rusiei sau a Germaniei. Chiar și după prăbușirea Franței, situația rămînea favorabilă. Cînd Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, Axa a fost implicit de acord
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cele două state balcanice. Anexarea era justificată prin invocarea principiului autodeterminării, în 1930 structura etnică a zonei fiind urmăroarea: 38 % bulgari, 21 % români și 34 % turci. Deși Axa și-a îmbunătățit imaginea în ochii opiniei publice prin această acțiune, guvernul bulgar ezita să se alăture fățiș taberei germane. În cadrul discuțiilor din noiembrie dintre Hitler și Boris referitoare la aderarea țării la Pactul Tripartit, regele a încercat să amîne luarea unei decizii. Argumentele lui erau că Bulgaria nu era pregătită de război
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Uniunea Sovietică să-l semneze. La început, Boris a reușit să reziste atît abordării germanilor, cît și celei a sovieticilor. El își justifica refuzul de a se alătura Axei invocînd din nou posibila reacție a Turciei și a opiniei publice bulgare, dar înfrîngerea italienilor în Grecia îi influența, de asemenea, decizia. Cu toate că Bulgaria nu a semnat Pactul Tripartit, guvernul acesteia nu s-a opus deloc intrării unui număr redus de trupe germane pe teritoriul țării; prezența acestora a fost însă negată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
după sine un protest energic. În ianuarie 1941 a fost trimisă o notă la Berlin, în care se sublinia că Bulgaria făcea parte din "zona de securitate a U.R.S.S.ului" și că "apariția oricăror forțe armate străine pe teritoriul bulgar și în apropierea Strîmtorilor" va fi considerată drept "o încălcare a intereselor privind securitatea U.R.S.S.ului."30 Comuniștii bulgari sprijineau acum o politică de strictă neutralitate și de evitare a războiului. În ciuda evidentei opoziții sovietice, guvernul bulgar a continuat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Bulgaria făcea parte din "zona de securitate a U.R.S.S.ului" și că "apariția oricăror forțe armate străine pe teritoriul bulgar și în apropierea Strîmtorilor" va fi considerată drept "o încălcare a intereselor privind securitatea U.R.S.S.ului."30 Comuniștii bulgari sprijineau acum o politică de strictă neutralitate și de evitare a războiului. În ciuda evidentei opoziții sovietice, guvernul bulgar a continuat să-și întărească legăturile cu Axa. Ca și Ungaria, Bulgaria era o țară extrem de naționalistă. Era probabil ca modificarea frontierelor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe teritoriul bulgar și în apropierea Strîmtorilor" va fi considerată drept "o încălcare a intereselor privind securitatea U.R.S.S.ului."30 Comuniștii bulgari sprijineau acum o politică de strictă neutralitate și de evitare a războiului. În ciuda evidentei opoziții sovietice, guvernul bulgar a continuat să-și întărească legăturile cu Axa. Ca și Ungaria, Bulgaria era o țară extrem de naționalistă. Era probabil ca modificarea frontierelor ei să se realizeze în acord cu Germania decît cu oricare alt aliat disponibil. Poziția bulgarilor s-a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un stat croat independent și a fost instalat un guvern format din membrii acestei mișcări. Campania a început la 6 aprilie, principala sarcină revenind forțelor germane și italiene. Trupele maghiare au intrat în Vojvodina, iar ulterior, după încetarea luptelor, soldații bulgari au ocupat Macedonia și Tracia. Armata iugoslavă a cedat cu o repeziciune care a uluit pînă și comandamentul german. Forțele sale principale fuseseră concentrate la graniță; după înfrîngerea acestora, existau puține posibilități de a mai opune rezistență. Planul inițial, care
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aprilie și a fost urmat de Emmanuel Tsouderos, care a încercat să continue lupta. Generalul Ghiorghios Tsolakoglou a semnat totuși un armistițiu la 20 aprilie, fără autorizarea guvernului. Forța expediționară britanică a fost evacuată în grabă. În acest timp, armata bulgară intrase în acțiune. Relațiile cu Iugoslavia au fost rupte la 15 aprilie, iar Skopje a fost ocupat în ziua de 19 aprilie. După încheierea campaniei din Peninsulă, trupele germane de parașutiști au cucerit în mai insula Creta. Între timp, pregătirile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
doilea război mondial CADRUL MILITAR În iunie 1941, în momentul în care Germania a invadat Uniunea Sovietică, toate statele balcanice erau implicate în ostilități: România și Bulgaria erau aliate cu Axa, în timp ce Grecia, Albania și Iugoslavia erau sub ocupație germană, bulgară și italiană. Marea influență exercitată în problemele Balcanilor de forțele externe, mai ales de Pactul germano-sovietic din august 1939 și de victoriile ulterioare ale Axei, a fost deja evidențiată. Acest cadru avea să fie respectat pe toată durata războiului. Deși
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din sfera Uniunii Sovietice. Această decizie, care va fi analizată în rîndurile care urmează, nu era cunoscută de conducătorii României. Bulgaria Dintre aliații Axei, Bulgaria a beneficiat poate de cea mai bună situație în timpul războiului. Spre deosebire de omologul lui român, soldatul bulgar nu a participat la campania sîngeroasă de pe teritoriul sovietic. Contribuțiile lui la eforturile războiului s-au limitat la asigurarea serviciilor de garnizoană în teritoriile cucerite de trupele germane și italiene. Bulgaria era și ea o sursă importantă de materii prime
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sursă importantă de materii prime, mai ales de grîne, pentru Berlin. Ocuparea Macedoniei și Traciei de către bulgari a stîrnit un mare entuziasm la început. Naționaliștii obținuseră astfel ceea ce ei considerau drept granițele corecte ale statului lor. În mai 1941, guvernul bulgar a anexat o parte din ținuturile ocupate; germanii, care cedaseră deja Tracia, nu au ridicat nici o obiecție. Odată cu achiziționarea acestor teritorii, Bulgaria a devenit cel mai puternic stat din Balcani. Atitudinea populației a fost astfel descrisă de un politician bulgar
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bulgar a anexat o parte din ținuturile ocupate; germanii, care cedaseră deja Tracia, nu au ridicat nici o obiecție. Odată cu achiziționarea acestor teritorii, Bulgaria a devenit cel mai puternic stat din Balcani. Atitudinea populației a fost astfel descrisă de un politician bulgar: Eram cu toții intoxicați de ideea că vom primi pentru prima oară în istorie ceea ce ni se cuvenea, ceea ce revendicasem zadarnic de atîta vreme. De fapt, aveam oarecum conștiința încărcată, din cauză că nu luptaserăm, nici nu cuceriserăm ceea ce doream, ci îl primiserăm
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]