10,800 matches
-
ne privesc curioase câteva rămășițe de ziduri. Printre acestea, un impresionant fronton așezat pe o arcadă de intrare într-o pivniță, care te duce cu gândul la strășnicia butoaielor din străfundurile ei. Aici a fost Metocul Bucium, care a servit călugărilor de la Muntele Athos. Acum, iubite prieten, pregătește-te de o vizită - imaginară, se înțelege - pe care o vom face maestrului Theodor Pallady...Casa este așeztă pe un tăpșan în ușoară pantă. O scară înaltă din piatră urcă printr-un capăt
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
așa”. Cu greu neam desprins din contemplare. Să ștergem acum colbul istoriei de pe hrisoave și vom afla că din vechime locul apare cu numele de „Schitul Sihăstriei de deasupra Socolei”. Se spune că începuturile schitului sunt legate de retragerea unor călugări aici, sub piscurile Pietrăriei, încă de prin veacul al XVII lea. Intervenția din 1732 a domnitorului Grigore Ghica voievod a dat la lumină un schit cu biserică din piatră și lemn. Tot atunci schitul a fost înzestrat cu mai multe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fialuri de bucate: stupi, vite...” Urmărind însă succesiunea evenimentelor, aflăm că la 6 aprilie 1717 Mihai Racoviță voievod scria lui Constantin Zbierea șetrar să cerceteze și să-l informeze cine a dijmuit viile din Dealul Brinzei și viile din Bucium; călugării mănăstirii Clatia sau cei de la Sf.Ioan? Șetrarul Zbierea răspundea: „Acestu loc Buciumi au fost sat domnesc, și la domnie măriii sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și făcându o mă(nă)stire în Dealul Brândzii la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
noiembrie 1628 el a făcut un act în care spune: „Io Miron Barnovschi Moghila voievod...Iată a venit înaintea domniei mele...sluga domniei mele, Dima călăraș de Țarigrad...și a vândut dreapta sa ocină și vie pe care a avuto...călugărilor de la sfânta mănăstire a domniei mele, nou zidită,care se cheamă Bârnova...” Tot în 1628, la 18 noiembrie, înalți ierarhi dau mărturie pentru seliștea Prăjeni pe Miletin, ținutul Hârlău: „Drept aceea,dar și noi...am făcut acestu zapis sfintei mănăstiri
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
un act din 28 noiembrie 1649 - înaintea zidirii bisericii care vorbește de mărturia marilor boieri moldoveni privind schimbul de sate făcut între Mănăstirea Bârnova și Iordache (Cantacuzino) mare vistiernic: „Iar cinstitul boier,fratele nostru Iordachi vist(iernic), au dat lor (călugărilor n.n.) schimbu pentru schimbu a patra parte din satul Forăști...și le au cumpărat și o vie în dealul Cetățui, deasupra Gălății...” Virgil Drăghiceanu susține că Mănăstirea Cetățuia „Fusese ridicată de bătrânul Duca Vodă pe locul unde mai înainte se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
spune în pisania lui grecească: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu...” N-a ridicat-o însă chiar „din temeliile pământului”, ci a zidit turla, zidul împrejmuitor, turn la poartă, cu cerdac mare deasupra, chilii pentru călugări și pivnițe. Ștefăniță Lupu are meritul de a fi împodobit cu pictură biserica, aducând - pe la,1661 zugravii care au pictat biserica Golia. Episcopul Melchisedec, cel care a tradus pisania din grecește, a vizitat mănăstirea și a consemnat: „Biserica de la Chlincea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de piatră înalt de 2 stânjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sânt câteva chilii ruinate. In niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare am văzut-o eu la anul 1854”. Prima atestare documentară a mănăstirii o găsim în actul întocmit la 4 iulie 1624 de către Maria, fiica lui Petru
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Șchiopu, prin care pune ctitoria sa sub ascultarea Mănăstirii Galata, ctitoria tatălui său. Actul din 17 ianuarie 1626 arată că Miron Barnovschi Moghila voievod a dat Mănăstirea de la Hlincea, împreună cu locul din jurul mănăstirii și locuri de grădini în satul Hlincea, călugărilor moldoveni care au fost scoși de la Mănăstirea Aroneanu de către Radu Mihnea. Prin hotărârea din 30 iunie 1626, dată în urma judecății dintre călugării moldoveni și călugării greci de la Aroneanu, domnitorul le mai dă călugărilor moldoveni stabiliți la Hlincea și 60 de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și locuri de grădini în satul Hlincea, călugărilor moldoveni care au fost scoși de la Mănăstirea Aroneanu de către Radu Mihnea. Prin hotărârea din 30 iunie 1626, dată în urma judecății dintre călugării moldoveni și călugării greci de la Aroneanu, domnitorul le mai dă călugărilor moldoveni stabiliți la Hlincea și 60 de fălci de vie. Găsim apoi acte care vorbesc despre scutirea de dări a unor poslușnici, de locuri pentru moară pe pârâul Miculina, de locuri de prisacă mai sus de mănăstire, iar cel din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
aflu ctitorul bisericii și anul când a fost zidită, am cam umblat mult până când mi-au căzut în mâini niște însemnări de călătorie ale lui Nicolae Iorga, din iulie 1907. El presupune că începutul l-a făcut o mână de călugări care au ridicat aici, în Codrii Iașilor, un schit din „scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. Mai târziu a venit Vasile Lupu, „Domnul cel larg în daruri”, și a ridicat o biserică din piatră pe aceste „prăvălișuri de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
are un pridvoir pe stâlpi, ca cele de peste Milcov. Biserica are o singură turlă și la exterior este decorată cu elemente din ceramică smălțuită, în a căror culoare domină verdele. În decursul timpului, mănăstirea a trecut de la călugării moldoveni la călugării greci și invers în mai multe rânduri, ducând „la mare lipsă și slăbiciune”, încât pe la 1784 „era stricată și aproape de cea de istov cădere”. I s-au făcut unele reparații, dar pe la 1885 rămăsese în picioare doar biserica „dizgrădită și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
femeie bună îi făcuse fetiței o scufiță roșie, care îi ședea atât de bine, că toată lumea o numi Scufița-roșie. În schimb, determinantul hotărât va fi mult mai ușor folosit după o coordonare: (3) Am văzut intrând un soldat și un călugăr. Soldatul (*acesta) ... În primele rânduri din Frumoasa din pădurea adormită de Perrault, reluarea prin "această regină" ar fi foarte dificilă: A fost odată un rege și o regină care erau atât de necăjiți că nu aveau copii, atât de necăjiți
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
născu totuși o fetiță 270. De fapt, articolul hotărât și demonstrativul nu au același mod de operare. Articolul hotărât pune în contrast cel puțin doi termeni nominali exteriori unul celuilalt și, prin urmare, implică prezența unui alt element în cotext: "călugăr" în (3) sau "rege" în (4). Demonstrativul evidențiază direct un element fără să implice un contrast. În acest sens, demonstrativul păstrează aici o valoare deictică, arată oarecum cu degetul coreferința dintre două grupuri nominale dintre care primul este fizic perceptibil
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mod la fel de justificat se nasc în mintea oricui întrebări precum: Ce-l determină pe Steinhardt, evreu ce în tinerețea sa face eforturi însemnate de a se încadra în iudaism, să-și asume creștinismul și, mai mult decât atât, statutul de călugăr? Cum poate un tânăr precum Frossard, de asemenea cu origini evreiești, cu ferme convingeri marxiste, ateu convins, să devină, după doar câteva clipe ("două minute") petrecute într-o "biserică", "catolic, apostolic și roman"? Cum poate evreul Richard Wurmbrand, un comunist
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Viața Românească, Vatra, Astra m-au recenzat, reprezintă pentru mine un succes, care este totodată și o mare surpriză"10. Oare să fi fost chiar așa, să fi fost Steinhardt un simplu diletant? Sau să fi fost modestia celui devenit călugăr cea care-l obliga la o astfel de afirmație. Pentru cei ce i-au citit volumele, a doua variantă pare mult mai plauzibilă. Este poate suficient să ofer un citat din Alchimia existenței a lui Alexandru Paleologu pentru a fi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui Léon Duguit; Addenda: Dreptul social, ediție îngrijită, note, studiu introductiv și referințe critice de Florian Roatiș. Alții despre Steinhardt "N. Steinhardt a fost fără îndoială un om tobă de carte, dar mai presus de asta un creștin, un exemplar călugăr care a avut și de pătimit în închisorile comuniste în care, de altfel, pe ascuns, în taină s-a creștina". Arșavir Acterian, Cartea unui om tobă de carte, Amintiri despre N. Steinhardt, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 16. ,, M-am
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
curajul de a crede, Jurnalul fericirii, ediția a VIII-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 432. ,,Mesajul lui Steinhardt se adresează, se impune, nu atât țăranilor maramureșeni, despre care a scris pagini așa frumoase și care nu-i împart pe călugări în "culți" și "inculți", cât intelectualilor, în fine, oamenilor subțiri, cu pretenții, bine îmbrăcați, scriitorilor din a căror tagmă s-a desprins pentru a se duce la mănăstire și a lua îngerescul chip". Dan Ciachir, Grozavul paradox, Renașterea, Anul VIII
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cei mai sus înșiruiți, dar și de alții pe care nu i-am enumerat aici, o serie de alți colegi de celulă care au jucat un rol însemnat în momentul botezului lui Steinhardt. Amintim aici pe Părintele Mina (Mina Dobzeu) "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise" -, cel care a săvârșit Sfânta Taină, asistat fiind de cei doi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cu care Steinhardt se afla în contact și despre care vorbește în Jurnalul său: Virgil Cd. (Acad. Virgil Cândea), Virgil Ier. (V. Ierunca), Nego (Ion Negoițescu) " În procesul lui Nego n-au scos nimic de la mine...", Părintele Cleopa (Ilie Cleopa) "călugăr cu reputație de sfânt" (unul dintre cei mai mari duhovnici ai Bisericii Ortodoxe Române contemporane). În concluzie am putea spune că, fie că prezintă aspecte ale vieții de celulă ori ale vieții într-o societate ce îngrădea libertatea omului (ale
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și spirituale îndelungate, dar și în urma unei experiențe ieșite din comun, ce pare a avea în cazul lui Steinhardt rol de factor declanșator, acesta se va hotărî. Se va boteza. Săvârșitorul Sfintei Taine a Botezului a fost părintele Mina Dobzeu, călugăr basarabean: "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise. Abia apuc bat fierul cât e cald să-i
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
îndelungate, dar și în urma unei experiențe ieșite din comun, ce pare a avea în cazul lui Steinhardt rol de factor declanșator, acesta se va hotărî. Se va boteza. Săvârșitorul Sfintei Taine a Botezului a fost părintele Mina Dobzeu, călugăr basarabean: "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise. Abia apuc bat fierul cât e cald să-i spun că
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Nicolae (N. Lupea)și părintele Iuliu (I. Făgărășanu), astfel că: ,,Cei trei preoți se sfătuiesc între ei apoi vin să mă întrebe, ce vreau să fiu, catolic sau ortodox? Le răspund fără șovăială că ortodox. Foarte bine. Mă va boteza călugărul. Dar cei doi greco-catolici vor asista la botez și ca un omagiu pentru credința lor și ca o dovadă că înțelegem cu toții a da viață ecumenismului într-o vreme în care Ioan al XXIII-lea e pe tronul pontifical, voi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a avut loc între N. Steinhardt și episcopul Justinian Chira, povestit de acesta din urmă într-un articol intitulat În memoria Părintelui N. Steinhardt: ,,Un alt moment interesant al legăturii mele cu Steinhardt a fost după ce a îmbrăcat haina de călugăr, el care știa regula care este în mănăstirile răsăritene și apusene că, după ce ai depus legămintele de monah, nu mai ai dreptul să faci ceea ce vrei tu, ci ceea ce îți poruncește Avva, care răspunde de sufletul tău. Steinhardt care era
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în cauză pe timpul cât s-a aflat la Mănăstirea Rohia a rezultat că a menținut legătura prin corespondență cu elemente ale emigrației și s-a pus la curent cu evenimentele, ascultând postul de radio "Europa Liberă"". Se pare că și călugărul Paisie (pe care Părintele Serafim, în același dialog, ne-a mărturisit că-l bănuia că ar fi turnătorul din rândul călugărilor) își făcea treaba cu la fel de mult zel ca Adrian Cozmescu. Cât despre Părintele Serafim, întrebat fiind de către mine dacă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
emigrației și s-a pus la curent cu evenimentele, ascultând postul de radio "Europa Liberă"". Se pare că și călugărul Paisie (pe care Părintele Serafim, în același dialog, ne-a mărturisit că-l bănuia că ar fi turnătorul din rândul călugărilor) își făcea treaba cu la fel de mult zel ca Adrian Cozmescu. Cât despre Părintele Serafim, întrebat fiind de către mine dacă asculta monahul Nicolae Europa Liberă, el a răspuns că n-a îndrăznit niciodată să-l întrebe, tocmai pentru a nu mai
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]