7,454 matches
-
Anul Nou se umblă cu capra. Este un joc cu măști, la care participă băieți între 13-14 ani. Ei sunt îndrumați de o persoană vârstnică, dar care nu îi va însoți. Toți sunt mascați, dar masca cea mai interesantă este capra. Băiatul cu această mască poartă un băț pe care este fixat un cap de capră cu două coarne. Peste el atârnă un material de culoare neagră, sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
între 13-14 ani. Ei sunt îndrumați de o persoană vârstnică, dar care nu îi va însoți. Toți sunt mascați, dar masca cea mai interesantă este capra. Băiatul cu această mască poartă un băț pe care este fixat un cap de capră cu două coarne. Peste el atârnă un material de culoare neagră, sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
capra. Băiatul cu această mască poartă un băț pe care este fixat un cap de capră cu două coarne. Peste el atârnă un material de culoare neagră, sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
un cap de capră cu două coarne. Peste el atârnă un material de culoare neagră, sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce sunt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce sunt interpretate rolurile, se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril Ianc) In noaptea Anului Nou
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce sunt interpretate rolurile, se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril Ianc) In noaptea Anului Nou, sătenii organizează o petrecere numită
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce sunt interpretate rolurile, se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril Ianc) In noaptea Anului Nou, sătenii organizează o petrecere numită „vărjel”, de la verjeaua pe care se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce sunt interpretate rolurile, se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril Ianc) In noaptea Anului Nou, sătenii organizează o petrecere numită „vărjel”, de la verjeaua pe care se pun inelele tinerilor. Cel care o organizează este gazda vărjelului, iar sătenii duc din timp
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și frunze în care lac se aruncau blane (trunchiuri de lemn crăpate) de 2 m lungime. În partea de sud al actualului sat undeva pe partea stângă în locul numit și acum ""Găvan"" blanele erau scoase din râu și stivuite în ""capre"", iar de acolo erau duse cu căruțele în Făgăraș. Din cauza cantității mari de blane ce veneau pe râu era prea mare pentru terenul de la ""Capre"" s-a înființat peste râu un depozit de lemne de foc denumit ""Magazin"" în suprafață
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
partea stângă în locul numit și acum ""Găvan"" blanele erau scoase din râu și stivuite în ""capre"", iar de acolo erau duse cu căruțele în Făgăraș. Din cauza cantității mari de blane ce veneau pe râu era prea mare pentru terenul de la ""Capre"" s-a înființat peste râu un depozit de lemne de foc denumit ""Magazin"" în suprafață de câteva hectare. A fost adus de la Sebeș ca magazioner un anume Dîmboi care supraveghea ulterior lucrările de înmagazinare și distribuire a lemnelor. Acest Dâmboi
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
doar 1 atelaj cu 2 cai însă erau 4 atelaje cu 2 boi, două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
cu un cal și 3 cu 2 cai, 11 atelaje cu 2 boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
172 iugăre iar păduri doar 150. În sat erau doar 2 atelaje cu 2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335 locuitori 1900
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
12 atelaje cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea, în gospodării erau 145 vaci, viței și juninci, 118 juncani și boi, 48 bivoli, 4 măgari, 75 capre, 342 porci, 195 oi, 702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
pășuni, 372 iugăre de păduri și 24 de teren neproductiv; 1 atelaj cu 2 cai și unul cu 3 cai, 1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63 de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
ocupație: legumicultura. Lucrul acesta a determinat în special dispariția bordeiurilor și apariția locuințelor cu mai multe camere construite în majoritte din cărămidă. Au apărut primele mașini proprietate personală. Majoritatea gospodăriilor dețin un cal și o căruță, o vacă sau o capră, pământul puțin pe care il au nepermintndu-le mai mult. Cu toate aceste creșterea economică, nivelul de trai rămâne scăzut datorită numărului mare de menbrii ce compun o familie, veniturile acesteia fiind mici în comparație cu necesitățile vieții zilnice. Din punct de vedere
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
colonilor din Marin, cuprinse în acest act, nu sunt altceva decât restabilirea sarcinilor feudale ale acestora. Dările mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate din
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
caracteristice zonei cum ar fi căpriorul, iepurele, vulpea, mistrețul, prepelița sau fazanul, ceea ce oferă posibilitatea de a vâna. Ca instituții de învățământ în comuna Țigănești sunt două grădinițe și două școli generale: Școala cu clasele I-IV, Nicula și Ecaterina Capră și Școala cu clasele I-VIII, I. Gh. Duca , unde copiii din comună urmează cursurile primare și gimnaziale. Locuitorii comunei Țigănești sunt originali prin simplitatea lor și prin modul de a lucra pământul. Nu se cunosc personalități istorice, literare sau
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
Duca , unde copiii din comună urmează cursurile primare și gimnaziale. Locuitorii comunei Țigănești sunt originali prin simplitatea lor și prin modul de a lucra pământul. Nu se cunosc personalități istorice, literare sau culturale ale localității, dar o familie deosebită, familia Capră, este considerată ctitor al comunei, având în vedere că membrii acestei familii au ridicat cele două biserici ortodoxe Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschive la începutul secolului al XX-lea, cele doua școli Nicula și Ecaterina Capră și I. Gh. Duca
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
o familie deosebită, familia Capră, este considerată ctitor al comunei, având în vedere că membrii acestei familii au ridicat cele două biserici ortodoxe Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschive la începutul secolului al XX-lea, cele doua școli Nicula și Ecaterina Capră și I. Gh. Duca, frumoasa clădire de piatră în care funcționează Dispensarul Uman. Sediul Primăriei comunei Țigănești, renovat în totalitate în primăvara anului 2007, este tot o donație a familiei Capră.
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
al XX-lea, cele doua școli Nicula și Ecaterina Capră și I. Gh. Duca, frumoasa clădire de piatră în care funcționează Dispensarul Uman. Sediul Primăriei comunei Țigănești, renovat în totalitate în primăvara anului 2007, este tot o donație a familiei Capră.
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
spectacole și serbări pentru a marca sărbătorile naționale și religioase importante din timpul anului. Și primăria organizează diverse activități culturale ...în special în anii electorali. În timpul sărbătorilor de iarnă nu lipsesc obiceiurile și datinile strămoșești dintre care amintim plugușorul, jocul caprei , colindele sau haiducii . În rândul sătenilor au rămas vii numeroase superstiții și legende. O legendă are darul și acum să suscite interesul și să aprindă imaginația localnicilor. Se spune că în “Corbu” tătarii ar fi îngropat sub poala pădurii, care
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]