9,560 matches
-
presupune că a murit în Boeotia sau Dalmația și a fost îngropat în Teba. În timpul cruciadelor, moaștele Sfântului Luca a ajuns la Padova (Italia) și de atunci sunt păstrate în biserica Sf. Iustin, cu excepția craniului, care a fost dus la Catedrala Sf. Vitus din Praga în 1354 d.Hr., prin ordin al împăratului Carol IV.
Luca Evanghelistul () [Corola-website/Science/308111_a_309440]
-
Ioan Alexi. Papa Pius al IX-lea, prin bula din 25 septembrie 1865, a confirmat alegerea, iar la 3 decembrie 1865, a fost consacrat episcop, prin punerea mâinilor episcopului Iosif Pop Silaghi (Sălăjanul), în calitate de împuternicit al mitropolitului Alexandru Șterca-Șuluțiu, în catedrala greco-catolică din Oradea. La 28 ianuarie 1866, a fost instalat la Gherla, unde a fost primit triumfal. A făcut vizitații canonice în părțile Năsăudului, Becleanului, Dejului și Gherlei. În cei doi ani de episcopat la Gherla, Ioan Vancea a înființat
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
Victor Mihali de Apșa, pentru a participa la Conciliul (Sinodul) ecumenic Vatican I. A rămas la Roma până în 30 iunie 1870. Cu acest prilej mitropolitul Ioan Vancea a fost cel care a săvârșit prima liturghie greco-catolică în limba română în Catedrala Sfântul Petru, în fața corpului episcopal din lumea întreagă, la data de 28 ianuarie 1870. I-a avut diaconi pe canonicul Ioan Sabo și pe Victor Mihaly de Apșa. A fost elogiat de către înalții prelați participanți pentru erudiția, precum și pentru perfecta
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
din care cele superioare au spații cu încăperi și ferestre. Partea inferioară, necompartimentată, a fost folosită ca magazie, având un portal masiv spre oraș. De aici se asigura, printr-un tunel subteran, legătura cu Abația Benedictinilor, de unde tunelul continua spre Catedrala Evanghelică, ca apoi să ajungă pe dealul fostei cetăți de pe Burich, un deal situat în apropierea orașului. Ca plan, el este o construcție rectangulară, dimensiunile lui fiind de 6,30 m / 9,90 m. Față de zidul de incintă are o
Turnul Dogarilor din Bistrița () [Corola-website/Science/308166_a_309495]
-
în Ucraina Transcarpatică, împreună 634 parohii cu 410.000 suflete. Prin bula din 6 decembrie 1854, Papa Pius al IX-lea l-a confirmat episcop pe Ioan Alexi. La 28 octombrie 1858, Mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu l-a consacrat episcop, în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, odată cu episcopul de Lugoj, Alexandru Dobra. La 7 septembrie 1856, a avut loc instalarea Episcopului Ioan Alexi, la Gherla, în prezența Mitropolitului Alexandru Sterca-Șuluțiu. În 1852, Ioan Alexi a înființat și a sfințit Școala capitală greco-catolică
Ioan Alexi () [Corola-website/Science/308173_a_309502]
-
puternică, atât ziua cât și noaptea, eliminând practic influența posturilor rusești de la Tiraspol și Odessa. Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, condus inițial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939 prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societății Române de Radiodifuziune. Ocupația sovietică a Basarabiei din iunie 1940 a însemnat închiderea postului Radio Basarabia. Cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva au
TeleRadio Moldova () [Corola-website/Science/308193_a_309522]
-
de administrator parohial, iar apoi pe cea de preot la Beiuș. S-a mutat în anul 1829 la Olosig, Oradea, unde a fost numit preot. La data de 9 iunie 1835 Vasile Erdeli a primit funcția de canonic al Capitlului Catedralei din Oradea, iar apoi a devenit și rector al Seminarului greco-catolic din Oradea (1836-1848). În continuare a urcat treapta de canonic custode, precum și pe cea de asesor al tablelor judiciare din comitatele Cenad și Ciongrad. La 11 iunie 1843 a
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
trecut de sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Strigoniu sub cea a Mitropoliei Române Unite de Alba Iulia și Făgăraș. Episcopul Vasile Erdeli a murit la vârsta de 68 de ani, la Oradea, la data de 17 martie 1862. A fost înmormântat în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea.
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
la apariția unui fenomen nou: cântarea corală armonico-polifonică. Demn de remarcat este faptul că această muzică polifonică a intrat în România pe ușa sfintei Biserici, primele încercări corale fiind de sorginte bisericească. De la Arhimandritul Visarion la Gheorghe Cucu (1836-1912) Corala catedralei Sfintei Patriarhii - trecută până astăzi prin diferite metamorfoze - își află originile în însuși începutul fragil al coralisticii românești din Muntenia. Domnitorul Alexandru Ghica va aduce de la Silistra pe Arhimandritul Visarion, preot rus, cunoscător al notației pe portativ, dar și al
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
cu aceștia pentru însușirea unui repertoriu, ca apoi, la scurt timp, să se dispenseze de serviciile lor, aceștia „pierzându-și” vocea de sopran prin modificarea naturală a vocii. De la Gheorghe Cucu la Nicolae Lungu(1912-1947) O perioadă înfloritoare a corului Catedralei Mitropolitane este cea între 1912-1932, când la conducerea dirijorală s-a aflat Gheorghe Cucu , o personalitate incontestabilă a muzicii corale laice și bisericești. În perioada 1 octombrie 1912 - 1 aprilie 1913, Gheorghe Cucu va suplini la pupitrul corului Mitropoliei pe
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
cor pe care nu le cunoaște și nu le poate plăti”; replica lui Gheorghe Cucu: „un amestec nepermis în atribuțiile (sale)”. De fapt, Gheorghe Cucu se confrunta cu o situație universal-valabilă pentru toate perioadele istorice prin care a trecut corala Catedralei. El mărturisea că „personalul unui cor bisericesc este flotant, schimbător de multe ori de la o lună la alta”, iar „lefurile coriștilor diferă după calitatea vocii lor, iar numărul e variabil, fie prin concedierea, fie prin retragerea sau achiziționarea unor voci
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
piesă muzicală de referință în uz până în zilele noastre. Într-o cerere - datată 25 ianuarie 1931 - adresată Întâiului Stătător al Bisericii, Patriarhului Miron Cristea (1925-1939), Gheorghe Cucu face o introducere prin care arată realizările sale, după venirea la conducerea coralei Catedralei: „Am reușit a îmbogăți prin compozițiile mele repertoriul nostru atât de sărac, compoziții care se cântă nu numai în toată țara dar și în străinătate - Răspunsurile mari, Nu pricep curată”; mai adaugă prezența sa la serviciile oficiale: 1 ianuarie - Te-Deum
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
reușit a îmbogăți prin compozițiile mele repertoriul nostru atât de sărac, compoziții care se cântă nu numai în toată țara dar și în străinătate - Răspunsurile mari, Nu pricep curată”; mai adaugă prezența sa la serviciile oficiale: 1 ianuarie - Te-Deum în Catedrală, 5 ianuarie - Serviciul la Palatul Regal, 6 ianuarie - la Biserica Zlătari. Toată această introducere este doar „captatio benevolentiae” pentru că se micșorase subvenția pentru cor și, prin aceasta, scădea puterea de implicare profesională a membrilor săi. Trebuia rezolvată o problemă pecuniară
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
de acesta de la Sibiu, unde dirijase 12 ani Reuniunea de cântări „Gh. Dima”, perioadă în care patriarhul Miron a fost secretar la Arhiepiscopia Sibiului, ieromonah, protosinghel și redactor la Telegraful Român. Cu ocazia numirii în postul de dirijor al corului Catedralei, marele ecclesiarh - Galaction Cordun - a fost înștiințat de prezența profesorului Nicolae Oancea ca nou dirijor: „P.C. Voastră veți îngriji ca noul dirijor să ia în primire repertoriul coral, cu inventar în regulă, iar coriștii să fie prezentați maestrului lor, punându
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
răspunderea pentru bunul mers al execuțiunilor corale liturgice”. Patriarhul Miron, cu propria sa mână a așternut pe hârtie o seamă de sfaturi foarte interesante și emoționante adresate dirijorului: „vă atragem atenția asupra rolului deosebit de mare pe care îl are corul Catedralei Sfintei Patriarhii și asupra marii răspunderi ce vă incumbă postul ce ocupați. Pe lângă serviciile liturgice și religioase din duminici și sărbători, la fel ca în toate celelalte biserici, la Catedrală au loc în plus servicii cu caracter oficial, la care
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
atenția asupra rolului deosebit de mare pe care îl are corul Catedralei Sfintei Patriarhii și asupra marii răspunderi ce vă incumbă postul ce ocupați. Pe lângă serviciile liturgice și religioase din duminici și sărbători, la fel ca în toate celelalte biserici, la Catedrală au loc în plus servicii cu caracter oficial, la care iau parte conducătorii Statului în frunte cu M.S. Regele, precum și alte persoane înalte. Înțelegeți dar că execuțiunile corale, în asemenea împrejurări trebuie să fie de o calitate cu totul superioară
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Statului în frunte cu M.S. Regele, precum și alte persoane înalte. Înțelegeți dar că execuțiunile corale, în asemenea împrejurări trebuie să fie de o calitate cu totul superioară. Și nu numai în împrejurările deosebite arătate, dar chiar la servicile obișnuite, corul Catedralei trebuie să se prezinte în chip admirabil, spre a servi de model vrednic de imitat pentru toate corurile din Capitală și chiar din țară. Veți avea deci deosebită grijă la alegerea bucăților de executat, vă veți îmbogăți repertoriul cu compozițiuni
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
a servi de model vrednic de imitat pentru toate corurile din Capitală și chiar din țară. Veți avea deci deosebită grijă la alegerea bucăților de executat, vă veți îmbogăți repertoriul cu compozițiuni alese, alcătuite în stilul muzical tradițional, convenabil primei catedrale ortodoxe a țării. Programul să fie întotdeauna întocmit cu grijă și fixat din bună vreme. Coriștii să fie disciplinați, să cânte cu evlavie și artă în același timp, să aibă o ținută cuviincioasă, și să fie totdeauna exacți, atât pentru
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
fixat din bună vreme. Coriștii să fie disciplinați, să cânte cu evlavie și artă în același timp, să aibă o ținută cuviincioasă, și să fie totdeauna exacți, atât pentru execuțiuni, cât și pentru repetițiile ce le veți găsi necesare”. Corala Catedralei Patriarhale a funcționat sub conducerea profesorului Nicolae Oancea între anii 1932 și începutul anului 1940. Credem că acesta a fost nevoit să renunțe la conducerea coralei o dată cu venirea pe scaunul patriarhal a lui Nicodim Munteanu (1939-1948). Perioada de păstorire a
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
mulți dintre ei încă de la înființarea lui de N. Oancea, din 1932”. Aceștia mărturisesc că, pe lângă „necazurile pe care le-au întâmpinat în acești ani” au avut și „multe bucurii”, printre care aceea că numărul credincioșilor s-a mărit în Catedrală și datorită bunei lor prestații „sub imboldul continuu al conducătorului, prof. N. Oancea, Catredala devenind neîncăpătoare”. Surprinderea lor a fost că „în preajma sfintelor sărbători ale Paștelui, fără nici un fel de preaviz, în ziua de 19 aprilie 1940, suntem anunțați că
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
ai armatei) numele lor fiind cunoscute din 2 referate (3 octombrie și 5 decembrie,1940). Deasemenea, Arhiepiscopia publica în ziarele: Universul, Curentul, Timpul și România un anunț prin care angaja -„cu bună plată”- coriști: tenori, baritoni și bași pentru corul Catedralei, audierea făcându-se în zilele de 29 și 30 martie la Cancelaria Sfintei Arhiepiscopii. Se pare că activitatea preotului Runcu la corala bărbătească a catredalei nu va fi de durată; fiind și slujitor al altarului și-a luat colaborator la
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
spre noi „ascultări”, apropiindu-se războiul. Din punct de vedere profesional „corul s-a achitat onorabil”, deși era format din persoane instruite a cânta o cu totul altă muzică, departe de ceea ce ar fi fost necesar și firesc într-o Catedrală patriarhală. Preot I. Popescu-Runcu nu a renunțat la paisunea sa pentru corul bărbătesc, organizând „Corala Preoților” din Capitală, alături și în concurență pemanentă cu Pr. Alexandru Delcea, formație care a avut prestații excepționale, multe în scopuri caritabile. Iată că „minunea
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
renunțat la paisunea sa pentru corul bărbătesc, organizând „Corala Preoților” din Capitală, alături și în concurență pemanentă cu Pr. Alexandru Delcea, formație care a avut prestații excepționale, multe în scopuri caritabile. Iată că „minunea” corului bărbătesc nu a rezistat la Catedrala Patriarhală decât 2 ani (aprilie 1940 - mai 1942)”când, prin „dezorganizarea corului și încetarea delegației domnului Remus Țincoca de a mai conduce acest cor (nici nu se mai pomenește de Pr. I. Popescu-Runcu), postul de dirijor al Catedralei Sfintei Patriarhii
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
rezistat la Catedrala Patriarhală decât 2 ani (aprilie 1940 - mai 1942)”când, prin „dezorganizarea corului și încetarea delegației domnului Remus Țincoca de a mai conduce acest cor (nici nu se mai pomenește de Pr. I. Popescu-Runcu), postul de dirijor al Catedralei Sfintei Patriarhii a devenit vacant din 1 martie 1942. În interesul de ocupa acest post au prezentat cereri și acte următorii: Ștefan Stoicescu - dirijor la Biserica Kalinderu, N. Catino - dirijor la Biserica Slobozia, N. Lungu - dirijor al Coralei România, Gh.
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
repetiții;(consta 65 de milioane, marca Weber, placă de bronz, mecanism Blüthner). După o scurtă colaborare cu D. Stancu, probabil că unele animozități create între Ștefan Popescu și D. Stancu l-a determinat pe cel dintâi, în calitate de director al corului catedralei să ceară patriarhului la 14 martie 1946 ca D. Stancu să înceteze de „a mai figura în calitate de dirijor și membru al corului”. De la Nicolae Lungu până astăzi(1947-2008) Fenomenul ciclic al înlocuirii unui cor cu altul (cu dirijor cu tot
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]