7,234 matches
-
fără griji în bucurii ca și-n arșițile lor de cuptor, plăcându-le dragostea și beția și datinile lor de la începutul lumii, ferindu-se de alte neamuri și de oamenii de la câmpie și venind în bârlogul lor ca fiara de codru — mai cu samă stau ei în fața soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă și lucește — de cântec, de prietinie”". Muntenii par a face parte dintr-o rasă veche și pură, care cunoaște tainele naturii
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Iași (mai târziu Ținutul Bălți), dealul Bălănești (atunci "Măgura") măsurând 428 m. La 32 km sud de Bălți și, de asemenea în ținutul Chișinău, și părți din ținutul Orhei, se întindea un lanț de dealuri și văi de separare denumite Codri. La sfârșitul secolului al XIX-lea gubernia era un loc foarte pitoresc, bogat în mănăstiri vechi și plin de păduri de foioase, mai ales de stejar, carpen și fag. Dealurile din partea de mijloc constau din calcar, cele mai multe de formare cretacică
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
de joacă și un colț al șahiștilor. Parcul este situat la marginea vestică a orașului și ocupă o suprafață de aproximativ 10 hectare. Această suprafață reprezintă o parte dintr-o pădure de 189 ha, numită "pădurea Crâng", un rest din Codrii Vlăsiei. Pădurea este formată în special din plante foioase, cu puține conifere, și este cunoscută în primul rând pentru stejari și teii bătrâni care o compun. În zona parcului au fost plantate și unele exemplare din specii de copaci provenind
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
1.600 de ani de la prima atestare documentară a Buzăului. Printre atracțiile Crângului se numără discoteci, locuri de joacă pentru copii, un colț al jucătorilor de șah și table, precum și plimbări cu barca pe lac. Pădurea își are originea în Codrii Vlăsiei, care acopereau mare parte din câmpia Dunării, în estul Munteniei. În Evul Mediu, pădurea purta numele de "Frăsinetul" și mărginea la vest și sud Buzăul, acoperind o arie ce se întindea de la Scurtești pe râul Buzău în nord-est, până la
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
Mănăstirea Buciumeni este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Buciumeni, județul Galați. Este atestată documentar de la 1602. Situată într-o mirifică vatră pustnicească, bogată în vechi mărturii de viață creștină românească, pierdută parcă în mijlocul codrilor seculari stăpâniți, altă dată, de cei care-și vesteau prin bucium (de aici și denumirea codrilor înconjurători și a mănăstirii) bucuria și durerea Mănăstirea Buciumeni își trage seva istoriei din negura vremii. Se pare că pe la 1420 - 1430 în vremea
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
județul Galați. Este atestată documentar de la 1602. Situată într-o mirifică vatră pustnicească, bogată în vechi mărturii de viață creștină românească, pierdută parcă în mijlocul codrilor seculari stăpâniți, altă dată, de cei care-și vesteau prin bucium (de aici și denumirea codrilor înconjurători și a mănăstirii) bucuria și durerea Mănăstirea Buciumeni își trage seva istoriei din negura vremii. Se pare că pe la 1420 - 1430 în vremea domnitorului Alexandru cel Bun, câteva călugărițe cu ajutorul locuitorilor din satele învecinate ridică o bisericuță de lemn
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
părintele și rugătorul nostru Sfinția Sa Kir Inochentie, episcopul Hușilor, cum că are sfințita Episcopie un metoc, anume Brădiceștii, în Ținutul Fălciului, făcut de un răposat Varlaam episcopul. Acea moșie, unde a fost metoc, au cumpărat-o cu bani, în mijlocul unui codru"". De asemenea, în pomelnicul Episcopului Iacob Stamate al Hușilor din 1782, PS Varlaam este trecut drept ctitor al Schitului Brădicești. Documentele menționează că în anul 1739 schitul a fost atacat de către tătari, care au furat toate odoarele din metal prețios
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
hotărăște să zidească pe locul unui vechi schit de lemn o mănăstire din piatră. Despre existența unei sihăstrii la Căldărușani înainte de 1637 mărturisește și un hrisov din 1615, emis în cancelaria voievodului Radu Mihnea (1611-1616). Matei Basarab va ridica în mijlocul Codrilor Vlăsiei o adevărată cetate, înconjurată pe trei laturi de un lac. Biserica mare a mănăstirii, în plan treflat, cu trei turle, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, poartă aceeași amprentă arhitecturală ca și biserica Mănăstirii Dealu și cea a
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
frumoasă și plastică descriere a locului unde a fost întemeieată Mănăstirea Călugăra o găsim într-o lucrare a arhim. Visarion Joantă: „La 2 km spre răsărit de Ciclova Montană, de lângă orașul Oravița, izolată de zgomotele lumii cotidiene, îm inima unor codri seculari, se află Mănăstirea Călugăra, adăpostită la picioarele unei stânci de aproape o mie de metri, numită „Stânca Rolului”, care se înalță deasupra ei ca un prete abrupt, sprijinind, parcă, tăriile cerului. Tăcerile gânditoare ale codrului și liniștea monahală care
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
cotidiene, îm inima unor codri seculari, se află Mănăstirea Călugăra, adăpostită la picioarele unei stânci de aproape o mie de metri, numită „Stânca Rolului”, care se înalță deasupra ei ca un prete abrupt, sprijinind, parcă, tăriile cerului. Tăcerile gânditoare ale codrului și liniștea monahală care o înconjoară nu sunt tulburate decât de murmurul izvoarelor care coboară în jurul mănăstirii de pe povârnișurile dealurilor, strecurându-se limpezi și răcoroase printre stâncile de calcar. Greutatea urcușului ne duce cu gândul la Drumul Crucii Mântuitorului, la
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
alte sate, mineri și agricultori - „oameni, mineri, copii, fete” și chiar „copii mici care au adus o piatră măruntă”, cum se arată în minuțioasa Însemnare a ieromonahului Alexie, muncind fără preget, ca albinele. Freamătul muncii din toată inima făcut umple codrul de dimineață până seara târziu, când se întorc toți acasă, în satele din vale, pe potecile pădurii. Astfel, zidurile mănăstirii cresc pe zi ce trece, ieromonahul Alexie văzându-și visul împlinindu-se în ziduri trainice de piatră.” În „cronica” sa
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
municipiul Chișinău, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Chișinău. El a fost condus pe ultimul drum de personalități ale culturii basarabene cum sunt: Arcadie Suceveanu, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova , fostul ministru al culturii Ion Ungureanu, scriitorii Vladimir Beșleagă, Anatol Codru, Andrei Vartic, Andrei Strâmbeanu, Mihai Poiată ș.a. Cărți pentru copii:
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
secția tenor. A efectuat nenumărate turnee în țară (mai ales alături de interpreta Maria Marcu, față de care era foarte apropiat) și peste hotare. A lansat nenumărate șlagăre : „De cine doru' se leagă”, „Câte fete's bihorene”, „Mărie, dragă Mărie”, „Eu doinesc, codrul răsună”, „Bate vântul printre duzi”, „De dor, mândră, și de drag” etc. A lansat un album cu vechi melodii populare interpretate în trio, împreună cu marii interpreți de operă tenorul Ion Cojar, și basul Teodor Coresi. A murit subit, prea devreme
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
marii interpreți de operă tenorul Ion Cojar, și basul Teodor Coresi. A murit subit, prea devreme, în 12 noiembrie 2006, de infarct. Ultima apariție pe scenă, live, a fost la Festivalul Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia 2006. "Eu doinesc, codru’ răsună/ Mândra patru boi adună/ Eu doinesc, pădurea crapă/ Mândra patru boi adapă/ Nu-i adapă că li-i sete/ Ci-i adapă că mă vede" - sunt versuri ale unei doine de la început de drum, un început care-a confirmat
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
Coțmani sau Chițmani (în , în , în , în ) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 22 km nord-vest de orașul Cernăuți pe șoseaua către Zalișciîkî, pe malul râului Sovița. Pădurea "Codrii Cozminului" este situată între luncile râurilor Siret și Prut în apropiere de oraș și este numită astfel, deoarece este traversată de drumul care lega orașul Suceava, capitala Moldovei feudale de ceea ce era pe atunci orașul de graniță Cozmin. Orașul este
Cozmeni () [Corola-website/Science/309584_a_310913]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,14%), dar există și minorități de penticostali (17,97%) și baptiști (8,97%). Pentru 2,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Aflat în zona de sinclinal dintre doi munți (Munții Zarandului și Munții Codru Moma), Almașul are multe de oferit. Pescuitul pe Crișul Alb și drumețiile pot realiza un concediu perfect. "Almaș are o biserică foarte frumoasă chiar în centrul comunei care merită să fie vizitată, o primărie nouă și foarte frumoasă de asemenea
Comuna Almaș, Arad () [Corola-website/Science/310102_a_311431]
-
Petriș are relieful caracteristic Văii Mureșului, cunoscând alternanța zonelor de câmpie din Lunca Mureșului cu cele deluroase de pe poalele Munților Zărandului. Altitudinea comunei este de 461 m, iar cele mai înalte cote existente pe teritoriul său sunt: 800 m - Vârful Codrului; 767 m - Vârful Pietrosul; 740 - Vârful Omeag. Prezența unor dealuri - Pietroasa, Piatra Mâții, Fântâna Ursului și Hănuleasca - situate pe dreapta și pe stânga Văii Roșiei, obligă satele să se înșire pe mai mulți kilometri de-a lungul acestei depresiuni cu
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
fost împământeniți aici de Ștefan cel Mare în hotarele ținutului „Buciumeni”, noua vatra cât și răzășia moștenita fiind dăruite drept semn de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată și câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, cănd năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Holod (în maghiară: "Pusztahollód") este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Dumbrava, Dumbrăvița, Forosig, Hodiș, Holod (reședința), Lupoaia, Valea Mare de Codru și Vintere. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Holod se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,34%), cu o minoritate de romi (21,31%). Pentru
Comuna Holod, Bihor () [Corola-website/Science/310203_a_311532]
-
Ploiești-Nord. Deasemeni s-au găsit vestigii din epoca bronzului, precum și din perioadele mai recente din secolele VIII - VI î.Hr. până în pragul epocii romane. Legenda spune că demult, înainte de întemeierea Țării Românești, într-o poiană spre marginea de miazănoapte a nesfârșitului Codru al Vlăsiei, a poposit un cioban, Moș Ploae, împreună cu cei 7 feciori ai săi cu turmele sale. Găsind aici iarbă bună pentru oi, dar și ceva pământ rodnic pentru agricultură, nu a plecat mai departe, ci a construit case pentru
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
imediat la post, a preluat cu fermitate conducerea revoluției la Ploiești. Au fost numiți comisari de propagandă la 27 iunie Constantin Telegescu, Dimitrie Florescu și Atanasie Baronti, la 12 iulie „Almășan profesorul”, „Elisei armeiul”, la 12 august „Codrea profesorul" (Ion Codru Drăgușanu). În localul Școlii Naționale s-a înființat un club revoluționar, unde Negulici sau comisarii țineau cuvântări înflăcărate, lămurind cetățenilor scopul și sensul revoluției, în semn de rupere cu trecutul feudal, Regulamentul Organic a fost ars în mijlocul orașului, în cadrul unei
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Greceanu a scos la lumină multe din bisericile de lemn din centrul Transilvaniei. Lui Ioan Godea îi datorăm cercetarea Crișanei. Ioan Toșa s-a ocupat îndeosebi de bisericile de lemn din județul Cluj. Sabin Șainelic a scris primele studii despre Codru și Chioar. Îi reținem și pe Paul Petrescu, Vasile Drăguț și Marius Porumb pentru sintezele lor. Cercetarea bisericilor de lemn din ultimele decenii se distinge prin noi repertorii dar și prin analize. Remarcabil este interesul sporit pentru aria județului Arad
Biserici de lemn din Transilvania () [Corola-website/Science/309031_a_310360]
-
deținuse înainte inelul. Această vânătoare l-a condus de-a lungul întregii regiuni Rhovanion , și în final la- capturat pe Gollum în Smârcurile Morților la nord de Mordor. Apoi Aragorn l-a adus drept captiv în regatul regelui Thranduil în Codrul Întunecat, unde Gandalf l-a interogat. În Frăția Inelului, Aragorn s-a alăturat lui Frodo Baggins, moștenitorul adoptat al lui Bilbo, și celor trei prieteni ai săi la hanul " Poneiul în două picioare" din Bree. Cei patru plecaseră din Comitat
Aragorn () [Corola-website/Science/309074_a_310403]
-
este ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare, acesta murind înainte de terminarea construcției. Mănăstirea se află la o distanță de 25 de kilometri sud-est de Iași și la 35 de kilometri nord de Vaslui, într-o fostă poiană înconjurată de codri seculari, pe malul pârâului Dobrovăț. Regina Maria a României a vizitat Dobrovățul la 1 iunie 1917, scriind următoarele: După dejun, am plecat la Dobrovăț, unul dintre Domeniile Coroanei. Drumul trece prin păduri de toată frumusețea, dar e lung și neînchipuit
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
iunie 1917, scriind următoarele: După dejun, am plecat la Dobrovăț, unul dintre Domeniile Coroanei. Drumul trece prin păduri de toată frumusețea, dar e lung și neînchipuit de rău... Netăgăduit, acest colț de țară e cât se poate de frumos, cu codri aproape neumblați, dar drumurile sunt îngrozitoare"". Ansamblul Mănăstirii Dobrovăț a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-a-A-04150 și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: Viața monahală în codrii Dobrovățului a
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]