8,826 matches
-
saga lui Roland C. Wagner Les Nouveaux Mystères de Paris ⁄ Noile mistere ale Parisului (1996-2002). Cyberspace-ul se prezintă drept metafora unui univers în permanență interconectat. Barierele timpului și spațiului, cum ar fi cea dintre realitatea cotidiană și cea virtuală, se confundă. Și asta face loc legăturilor incipiente care permit informației să navigheze indefinit de-a lungul rețelelor 77. Este vorba despre un univers totodată tehnologic și fizic. Cyberspace-ul apare și ca un loc astfel conceput încât să manipuleze elementele narațiunii tradiționale
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
periurban care a fost foarte bine ilustrat în filmele Blade Runner sau Ghost in the Shell (1 și 2). Universul respectiv este explorat prin intermediul eroilor/victimelor, prizonieri într-o lume în care realitatea și virtualitatea se împletesc, uneori chiar se confundă, cu atât mai mult cu cât lumea iluziei legate de informatică se combină adesea cu cea a drogurilor. Personajul principal nu mai este erou autentic, deși seamănă, sub anumite aspecte, cu detectivul particular din romanele negre de Dashiell Hammett. Nu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Greg Bear, 1985). Ca să nu mai vorbim de roboții și androizii cu caracteristici fizice strict umane, ca în Blade Runner (1982). Toate aceste situații și inovații țin de reprezentarea "celuilalt" ca mod de a fantaza despre alteritate. Ele nu se confundă, chiar dacă se apropie uneori, cu figura mutantului. • Mutantul în gândirea occidentală începând din secolul al XIX-lea Conceptul de mutant face parte din istoria noastră occidentală. El marchează totodată o schimbare în paradigma ontologică, legată de operele lui Darwin. Acesta
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
știe cine a făcut prima disecție în interes științific. În tratatul indian Susruta Samhita (1000 î.Ch.) se găsesc primele indicații referitoare la tehnica disecției și descrierea rudimentară a oaselor, mușchilor, ligamentelor, nervilor și vaselor. Ultimele trei structuri erau adesea confundate între ele. În Egipt, tehnica îmbălsămărilor (care presupunea eviscerarea corpului) a condus la descrierea în papirusurile lui Ebers și ale lui Smith (~ 1500 î.Ch.) a unor organe: creier, inimă, plămân, stomac, ficat, colecist, vase, nervi etc. Descrieri asemănătoare au
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
portretizare sumară a fenomenului NDE, vom menționa că este vorba de o stare specială de conștiință, care sfidează orice regulă și care survine involuntar, în solitudine și are un important rol inițiatic (Bon, 2005). Experiențele de moarte iminentă nu se confundă cu cele de decorporalizare (Out of Body Experience, OBE), pe care le subordonează. O problemă surprinzătoare și densă de semnificații este modul cum fenomenul NDE se particularizează în cazul orbilor din naștere. în urma unui studiu realizat de K. Ring și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
câte idei ar fi fost necesare pentru descrierea precisă a realității. Or, lucrurile se petrec exact pe dos. În realitate, există mai multe cuvinte pentru o singură idee; mai multe idei denumite de același cuvânt; mai multe forme care se confundă, datorită unei alcătuiri sonore identice sau asemănănătoare, în ciuda semnificației diferite. "Limba e bogată în sinonime: pentru orice sărăcie esențială ea deține cea mai abundență de forme inutile"32. Adică, departe de a ilustra o economie echilibrată, de corespondență perfectă între
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sacrul creștin revărsându-se asupra tuturor indivizilor. Ceea ce presupune Heliade Rădulescu e o capacitate existentă în fiecare individualitate. Prin însăși condiția sa singularizată, prin libertatea sa de acțiune, prin singularitatea de atitudine și comportament care nu îl lasă să se confunde în masă, individul este genial. Această opțiune îl va face pe Heliade Rădulescu să respingă orice definire a creativității colective pe baza unei noțiuni a "poporului". Așa cum subliniază în câteva împrejutări, unificarea societății într-o singură voință amenință latențele creatoare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
supranumele ei caracteristicile unei acțiuni. Ca și cum printr-un "botez" tardiv, fiecare scriitor ar deveni capabil să își prezinte unicitatea ca o clasă, ar întemeia un model de comportament, ar inventa o realitate socială. Astfel în numele justificat se întâlnesc și se confundă cele trei componente ale comunicării literare: personalitatea autorului, caracterul operei și dispoziția mimetică a cititorului. Nu e greu să vedem că Heliade Rădulescu visează la o formulă perfect circulară în care să fuzioneze ideal cele trei "intenții" care ghidează procesul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la îndoială prezența sa în spațiul comun. Orice aspirație națională se realizează împotriva unei constrângeri (autoritatea străină și refractară la recunoașterea identității etnice) care reprimă intrarea sa în câmpul formelor de acțiune. De aceea, preocuparea pentru posibilitatea activității publice se confundă cu lupta pe care o națune o duce în numele reprezentării identitare. Orice acțiune publică e un triumf al națiunii; dimpotrivă, reprimarea implică retragerea și amânarea angajamentului activ. Distincția lui Schlanger între o vocație "profesională", bine integrată spațiului comun, și o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sale publicistice, mitropolitul Grigorie pentru că a editat numeroase cărți bisericești 92, Asachi pentru că "a lucrat fără preget de la 1816 necurmat"93 etc. Expresia presupune ideea de continuitate în efortul depus, neodihna, acțiunea fără întreruperi în domeniul spiritual. Nu trebuie însă confundată cu fenomenul profesionalizării literaturii care avea să se contureze în spațiul românesc câțiva ani mai târziu, tot pe baza unei mitologii a muncii. Prin "lucrativitate" nu se definește o meserie de scriitor, cu propriile exigențe, practici și instituții așa cum avea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre acest subiect, toate fac parte din recuzita manierei: sunt proprietăți materiale ale textului organizate specific, asemenea unei semnături. "Maniera nu e pur și simplu un mod de a face. Ea reprezintă mai degrabă procesul prin care o operă își confundă statutul de obiect cu cel de subiect"118. E vorba de o "subiectivizare" a textului obiect, însă nu în sensul reflectării vulgare a ființei umane în opera sa. Ductus-ul, linia continuă a peniței, vocea cu inflexiunile ei, zgârierea paginii 119
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
faptului că v-au băgat la închisoare și ați trecut prin ce ați trecut? S. Ț.: Pentru țara asta sunt gata să pun mâna pe armă și să lupt până în cea din urmă clipă, nu pentru acest popor, să nu confundăm țara cu poporul. Cea mai mare parte a poporului român este laș, are o lașitate evidentă, n-aș lupta pentru el, ci pentru acest pământ pe care ni l-a dat Dumnezeu. Ia, uitați-vă, ce flutură acolo? C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ș-apoi de unde era să-și procure „bani buni de argint", de cât numai de la străini. Cât va fi durat însă această nesupărare de alte dabile, iar nu se poate ști. „Breasla străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
provenea și însemna multă istorie scrisă, dar mai ales nescrisă, constituiau pentru el un izvor de idei nesecate pe care el înțelegea să le împărtășească cu dărnicie, dar și cu înțelepciune înțeleasă. „Născut sub Regulamentul Organic, când sentimentul național era confundat cu cel religios, când conducătorii curteneau cu supunere, cu genunchii plecați pe puternicii vecini, Rășcanu moare (în munții Moldovei unde se dusetului de la București", când țara începea să devină ceea ce este, ni-l prezenta Al. A. Bădărău, conducătorul ziarului Opinia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din pădurile statului, dăruite după 1989 unor entități juridice care nu-și pot justifica pretențiile, poate fi temă de studiu și acțiune pentru cercetători pornind de la cunoașterea a ceea ce a fost composesoratele și fondul bisericesc ortodox, unde posesia s-a confundat cu proprietatea. Apoi, nesocotirea unei decizii judecătorești cu autoritate de lucru judecat, obținută de statul român în 1930, și fabricarea alteia, bazată pe falsuri, la judecătoria din Miercurea-Ciuc, în anul 2001, care împuternicește biserica romanocatolică, prin succesiune, să intre în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie să colaboreze cu publicații care atacau morala creștină 122; ei trebuiau să împărtășească aceeași viziune asupra aspectelor esențiale, să nu confunde nicio poziție politică cu credința 123 și să nu pretindă exclusivitatea catolicismului 124. Sfântul Părinte a condamnat atacurile suferite de presa catolică 125 și i-a îndemnat pe ziariștii catolici să folosească un limbaj cumpătat și respectuos 126, să evite
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
relațiile cu acestea, a creat un birou de presă în cadrul partidului. Datorită înființării PPI, activitatea organizațiilor catolice s-a concentrat în jurul grupării, iar La Civiltà Cattolica a publicat un articol în care expunea această problemă și sfătuia a nu se confunda PPI cu UP (Unione Popolare). Aceasta din urmă trebuia să se reorganizeze și să ia avânt 234. La Civiltà Cattolica critica uneori ziarele catolice din diverse motive; de exemplu, în 1920 când a apărut ziarul de scandal Tutto, prezentat ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei catolice. În anul 1924, revista a apărut așadar sub denumirea Calendarul Presa Bună. Deoarece preoții franciscani tipăreau de multă vreme Calendarul catolic de perete, preotul Gabor a încercat schimbarea titlului revistei în Almanahul Presa Bună, pentru a nu fi confundat cu calendarul franciscanilor. Așadar, Calendarul catolic și Almanahul Presa Bună au fost una și aceeași revistă; doar numele s-a schimbat în timp, în funcție de redactor și de locul publicării. Printre motivele fondării acestei reviste (invocate cu ocazia împlinirii a 25
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trebuie să ia ființă și cu concursul fraților catolici din vechiul regat, pentru ca să servească și intereselor lor, identice cu interesele catolicismului românesc, interese care, fără îndoială, nu gravitează întru nimic afară de granițele firești și naționale ale acestei țări, ci se confundă cu cele ale țării și nației române, iar pe de altă parte pentru ca numărul cititorilor lui să fie și mai mare, precum și pentru motivul ca sfera de interes și opiniile reprezentate și susținute de acest cotidian să poată fi considerate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște sau "este tare rău să locuiești cu părinții" / 312 Hotel occidental / 341 Spion fără rădăcini / 367 Asemănătorul neasemănător / 380 Oaspetele limbii / 395 Concluzii - Când dorința de ospitalitate se confundă cu dorința de literatură / 417 Prefață Cunoscut publicului românesc prin frumoasa și densa lui carte despre Basmul cult sau Tărâmul copilăriei, apărută la Editura Univers în 2004, Alain Montandon ne propune astăzi o nouă carte și o nouă temă, la fel de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
armonios bucuros de oaspeți și timpul a creat, de-a lungul anilor, această armonie. La fel stau lucrurile cu visul despre Itaca, capăt al periplului, moment de sfârșit de epocă și de renaștere de timp nou, în care ospitalitatea se confundă de acum înainte cu țara regăsită după atâția ani și în care se face, de asemenea, proba ospitalității timpului. Filemon și Baucis Povestea despre Filemon și Baucis este unul dintre miturile exemplare ale ospitalității. Ea își găsește cea mai frumoasă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
caprele și vitele au pășune destulă, iar în păduri sunt fel de fel de copaci"174*. Lui Ulise îi crește inima de bucurie când știe că a ajuns în cele din urmă în luminoasa Itaca 175. Locul identitții care se confundă cu cel al ospitalității, al unei ospitalități umane, aceea oferită mai întâi de Eumeu, porcarul credincios. Întoarcerea lui Ulise, ultimul dintre pretendenți, ia și ea forma unei teoxenii. El seamănă în multe privințe cu un zeu, se deghizează în cerșetor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mirat, încântat, nu mai știu ce s-a întâmplat cu mine și am început cu adevărat să cred că e o vrajă"230. Efectul paradoxal al unei astfel de îmbinări voluptoase este că te poți rătăci într-atât încât să confunzi mijloacele și scopul: "Mă cuprinse curiozitate: nu pe Doamna T... o doream acum, ci chiar cabinetul ei"231. Deliciile surprizei Strategiile ospitalității erotice vor să provoace surprinderea într-o ambuscadă care miră, stupefiază, paralizează, nedumerește oaspetele prins în jocul seducțiilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
omorî părinții. Greșeala tragică nu s-ar fi produs dacă ar fi rămas înăuntru [...]. Iulian își omoară părinții în mod ironic pentru a-și proteja interiorul familiei. Iulian omoară deoarece își ia propriul tată drept un străin; el omoară fiindcă confundă interiorul și exteriorul; pentru că vrea să protejeze tocmai interiorul contra a ceea ce el crede că e o intruziune din exterior"396.. Căci limitele sunt în interior, în interiorul ospitalității familiale și ritualizate. Soția lui Iulian îi invită pe călători să se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mici care își strigă copilul "comoara mea", în timp ce acesta "își face nevoile pe jos chiar în mijlocul camerei și se joacă în același timp" etc. Într-un joc de inversiune, de interiorizare, joc cu oglinda în care același și altul se confundă cu perversitate, personajul kafkian, care încearcă o teribilă aversiune, devine el însuși obiect de aversiune. Dezgustul față de celălalt îl metamorfozează pe el însuși în obiect de dezgust, creatură respingătoare care se târăște pe podeaua camerei. Desigur s-a putut evidenția
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]