7,400 matches
-
la preliminariile de pace de la Buftea, din 1918, la sfârșitul primului Război Mondial. Constantin Argetoianu își începe cariera politică în 1913, intrând în Partidul Conservator, al cărui membru de vază era și tatăl său, generalul Ion Argetoianu. În timpul Primului Război Mondial, Partidul Conservator, care fusese după 1880 una dintre principalele două forțe politice din România, se fracționalizează, motive de conflict fiind, printre alele, intrarea României în război de partea Antantei, reforma agricolă și participarea la guverare. În privința reformei agricole, Argetoianu, un moșier înstărit
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
un moșier înstărit, se remarcă prin împotrivirea fățișă la planurile Guvernului Brătianu de a înfăptui o reîmpărțire a ternurilor în defavoarea marilor proprietari. Ca urmare a trecerii acestui act legislativ și a înfăpturii Marii Uniri, care lărgește semnificativ baza electortală, Partidul Conservator este marginalizat și Constantin Argetoianu îl părăsește, urmând o serie de colaborări politice cu personalități precum Alexandru Averescu și N. Iorga. În 1918, Argetoianu devine pentru prima dată ministru, în guvernul Alexandru Averescu. Deține între 29 ianuarie și 4 martie
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
care s-a remarcat prin exagerarea abundenței detaliilor, în parte pentru a diminua greutatea pe care clădirile gotice o impuneau, respectiv pentru a încerca o salvare a stilului. Goticul transilvănean s-a impus în secolul al XIII-lea, cu caracteristici conservatoare, dominate de tradițiile romanice. În secolele XIV-XV formele goticului transilvănean au evoluat spre maturitate. Planimetric a fost depășită varianta bisericilor de tip bazilical cu transept (în formă de cruce), precum Biserica Sfânta Maria din Sibiu, în favoarea construcției unor biserici-hală de
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
erau determinate de ambiții personale, urmărind o carieră rapidă.”" Participarea la acțiunile „"Dizidenței"” liberale și ale „"Opoziției Unite"” În următorii ani, Take Ionescu și gruparea „Dizidența” s-a menținut pe o linie antiguvernamentală, fără însă a se alia cu opoziția conservatoare. La 15 noiembrie 1887, acasă la Take Ionescu, a avut loc întrunirea de constituire a ceea ce s-a numit în epocă „Opoziția Unită”, având ca scop imediat răsturnarea guvernului Ion Brătianu. Aceasta era o adunătură eterogenă formată din opozanții liberali
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
La alegerile din 1891 nu mai reușește să intre în parlament. Trebuia să ia o decizie și nu avea decât două posibilități: să se reîntoarcă în Partidul Național Liberal, suportând resentimentul și ranchiuna foștilor tovarăși, sau să intre în Partidul Conservator, cu riscul de a avea un statut secundar și umilitor, din cauza originii sale modeste. La insistențele prietenului său Alexandru Lahovary decide să se alăture conservatorilor. Ministru al cultelor și instrucțiunii publice - 1891-1895 La 18 decembrie 1891, la vârsta de 33
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
33 de ani, Take Ionescu ocupă prima sa funcție ministerială, aceea de ministru la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, în guvernul Lascăr Catargiu. Titu Maiorescu, deși manifestase rezerve serioase, atât față de trecutul liberal cât și față de acțiunile ulterioare în cadrul Partidului Conservator ale lui Take Ionescu, are cuvinte elogioase despre activitatea sa pe timpul acestui mandat. "„Tânărul ministru se distinge printr-o rară aptitudine de asimilare și ajunge curând să stăpânească resortul ce i se încredințase. [...] în cel mai scurt timp a știut
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
mitropolitului primat Iosif Gheorghian cu Ghenadie Petrescu, afacere care a clătinat din temelii Biserica Ortodoxă Română și s-a sfârșit peste trei ani cu caterisirea lui Ghenadie și demisia primului ministru, Dimitrie A. Sturza. "Legea clerului mirean, dorită de guvernarea conservatoare, aducea bisericii avantaje și dezavantaje. Punea ordine în chestiuni nereglementare de când veacul. În același timp, consfințea dependența bisericii de stat. Iosif Gheorghian, mitropolit al Țării Românești și apropiat al opoziției liberale, n-a fost de acord cu adoptarea legii în
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
timp, consfințea dependența bisericii de stat. Iosif Gheorghian, mitropolit al Țării Românești și apropiat al opoziției liberale, n-a fost de acord cu adoptarea legii în varianta propusă de guvern. Astfel, a demisionat din înalta demnitate. Take Ionescu și guvernul conservator au pornit să caute un prelat mai sensibil la inițiativele puterii. L-au găsit în persoana lui Ghenadie Petrescu, episcop al Argeșului." Titu Maiorescu considera acțiunea lui Take Ionescu ca fiind o „greșeală” menționând că "„motivele care au îndemnat pe
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Prin aceste manevre politicianiste și în disprețul legii, conducerea politică de stat a reușit practic să își aducă biserica în subordine. "„Îndoită greșeală și prin abrogarea unei legi bune, și prin propunerea unei alegeri proaste"." Disensiunile interne din interiorul Partidului Conservator, dintre vechii conservatori și junimiști au culminat cu părăsirea de către aceștia din urmă, în frunte cu Petre P. Carp, a partidului și guvernului. Pierzând majoritatea parlamentară și refuzându-i-se de către regele Carol I dizolvarea Parlamentului, Lascăr Catargiu prezintă demisia
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
politicianiste și în disprețul legii, conducerea politică de stat a reușit practic să își aducă biserica în subordine. "„Îndoită greșeală și prin abrogarea unei legi bune, și prin propunerea unei alegeri proaste"." Disensiunile interne din interiorul Partidului Conservator, dintre vechii conservatori și junimiști au culminat cu părăsirea de către aceștia din urmă, în frunte cu Petre P. Carp, a partidului și guvernului. Pierzând majoritatea parlamentară și refuzându-i-se de către regele Carol I dizolvarea Parlamentului, Lascăr Catargiu prezintă demisia guvernului său pe
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
ca președinte al partidului au reprezentat începutul sfârșitului visului lui Take Ionescu de a obține șefia conservatorilor, vis care s-a năruit definitiv în 1907, odată cu alegerea ca președinte a lui Petre Carp. La 11 aprilie 1899 se constituie guvernul conservator condus de Gheorghe Grigore Cantacuzino, în care Take Ionescu ocupă din nou funcția de ministru la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Guvernul s-a confruntat încă de la început cu efectele celei mai mari crize economice pe care o cunoscuse România
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Ionescu ocupă din nou funcția de ministru la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Guvernul s-a confruntat încă de la început cu efectele celei mai mari crize economice pe care o cunoscuse România până atunci. Criza s-a accentua sub guvernarea conservatoare, din cauza unei secete severe care a compromis complet producția agricolă a anului 1899, precum și a "„ineficienței și nepriceperii guvernului de a remedia criza financiară care bântuia în țară și care amenința să ia proporții dezastroase.”" Pentru a face față situației
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
guvernul, la 7 iulie 1900, și să-l înlocuiască cu un guvern junimist condus de Petre Carp. Lupta pentru șefia Partidului Conservator - 1900-1907 În următorii 10 ani preocuparea principală a lui Take Ionescu a fost de a câștiga șefia Partidului Conservator. Pentru atingerea acestui scop s-a folosit de toate mijloacele posibile: osanale ridicate șefului partidului, renegarea propriilor convingeri, atacuri furibunde la adresa opozanților liberali, intrigi și răfuieli interne în partid, etc. Astfel, într-un discurs din 1897, când Lascăr Catargiu era
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
de partid, fiind o onoare pentru noi conservatorii că l-am dat României pe Lascăr Catargiu: Să trăiască Lascăr Catargiu!”". Totodată, nu va ezita să fie cel mai aprig susținător al marii proprietăți, mai partizan chiar decât latifundiarii din partidul conservator. "Take Ionescu, bursierul sărac, care fusese, precum afirma odinioară în Cameră, cel care mergea cu ghete sparte, se face acum avocatul marilor proprietari, spre a combate proiectul de lege pentru înființarea Casei Rurale. Astfel el susține că prin adoptarea proiectului
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
mai săracă, deoarece va dispărea intempestiv și precipitat «unul din cele mai mari imbolduri la muncă, nevoia. Nimeni nu va mai fi îmboldit de foame»." Ion G. Duca a a sintetizat cel mai bine această continuă luptă pentru șefia Partidului Conservator, care avea să ducă în cele din urmă chiar la dispariția acestuia: "Acum vreo 30 de ani au apărut pe firmamentul politic al României Mici trei tineri, ambiția cărora a fost șefia partidului conservator. Acești trei tineri se numeau Take
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
această continuă luptă pentru șefia Partidului Conservator, care avea să ducă în cele din urmă chiar la dispariția acestuia: "Acum vreo 30 de ani au apărut pe firmamentul politic al României Mici trei tineri, ambiția cărora a fost șefia partidului conservator. Acești trei tineri se numeau Take Ionescu, Alexandru Marghiloman și Neculae Filipescu.<br>Pentru această șefie ei s-au zbătut, au repudiat idealuri, au jertfit convingeri, au nesocotit prietenii, au răbdat umilinți, au consimțit la întovărășiri nefirești, au făcut compromisiuni
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
ține congresul de constituire, unde Take Ionescu este ales președinte al nou-înființatului partid. Vintilă Brătianu pune crearea noului partid pe seama "„nivelului jos al luptelor noastre politice în această perioadă de înflorire a influenței takiste, îndeosebi decăderea și criza din partidul conservator care a ajuns să-și schimbe de patru ori, în opt ani, unii și aceiași șefi.”". Totodată, el recunoaște însă și faptul că apariția noului partid are și o serie de cauze obiective, determinate de evoluția societății românești și anacronismul
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
de patru ori, în opt ani, unii și aceiași șefi.”". Totodată, el recunoaște însă și faptul că apariția noului partid are și o serie de cauze obiective, determinate de evoluția societății românești și anacronismul și lipsa de adaptare a Partidului Conservator la aceste noi realități. "„Trebuie însă s-ă recunoaștem că pe lângă chestia personală a d-lui Take Ionescu, se caută să se rezolve și o chestie de interes general al partidului, aceea a privilegiilor în organizarea partidului, rămase azi numai
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
chestie de interes general al partidului, aceea a privilegiilor în organizarea partidului, rămase azi numai vechilor boieri. Take Ionescu reprezintă nevoia neînlăturabilă a acestei transformări.”" Programul noului partid nu este foarte precis, urmărind să nu rupă complet legăturile cu Partidul Conservator, atât pentru a lăsa deschisă calea unor înțelegeri ulterioare, cât și pentru a putea atrage câți mai mulți conservatori în partid. "„Take Ionescu este eclectic. Nu este nimic precis. Chiar în ce privește reforma electorală nu îndrăznește să, spună categoric care-i
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
nu îndrăznește să, spună categoric care-i este reforma.”" Ambiguitatea și versatilismul lui Take Ionescu și a concepțiilor sale politice erau surprinse și de I.G. Duca: "Sărmanul Take Ionescu, asta i-a fost veșnica osândă de când a intrat în partidul conservator, anume să recurgă la jumătăți de măsuri și la cele mai hermafrodite soluții fiindcă inteligența îi arăta că cerințele democratice ale vremurilor noastre nu pot fi înlăturate, iar necesitățile lui de partid și măruntele lui ambițiuni personale îi cereau mereu
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Take Ionescu, deși personal cinstit și sărac, n-a știut să refuze nimic partizanilor săi, de cele mai multe ori mediocri, și făcând mai pe față ceea ce alte partide făceau mascat, a creat „takismul”. În discursul de la congresul de înființare a Partidului Conservator Democrat, ținut în sala Eforie din București, la 3 februarie 1908, Take Ionescu definea astfel ideologia noului partid: "„Așezăm ideile conservatoare pe temelia democratică a țării, înălțăm un zid de care au să se spargă toate valurile anarhiei. Și as
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
mai pe față ceea ce alte partide făceau mascat, a creat „takismul”. În discursul de la congresul de înființare a Partidului Conservator Democrat, ținut în sala Eforie din București, la 3 februarie 1908, Take Ionescu definea astfel ideologia noului partid: "„Așezăm ideile conservatoare pe temelia democratică a țării, înălțăm un zid de care au să se spargă toate valurile anarhiei. Și as vrea în același timp să se știe că, dacă este aici democrația conservatoare, nu este aici nici un fel de demagogie.”" Referindu
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Ionescu definea astfel ideologia noului partid: "„Așezăm ideile conservatoare pe temelia democratică a țării, înălțăm un zid de care au să se spargă toate valurile anarhiei. Și as vrea în același timp să se știe că, dacă este aici democrația conservatoare, nu este aici nici un fel de demagogie.”" Referindu-se la ideologia noului partid Nicolae Iorga" arăta că „la 1908 asaltul turbat al neutilizaților și al acelora care credeau că nu li s-a dat tot ceea ce se datora talentelor, abilităților
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
partid al lor." Două dintre caracteristicile principale ale takismului, încă de la separarea de conservatori, le-au reprezentat sentimentul de persecuție și grandomania. După cum îi descria George Ranetti: "„Takiștilor începuse să li se năzare că văd în fiecare membru al Clubului Conservator, cât de modest ca origine, cât de amabil ca maniere, un senior feudal care n-avea altă preocupare decât să-i ultragieze și să-i martirizeze zilnic pe ei, nenorociții fii ai poporului.”". Tot marele umorist continuă arătând că: "„Grandomania
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Vlaams Belang (VB) și încă două partide moderate: unul de stânga, Spirit, și unul de dreapta, Noua-Alianță Flamandă (N-VA), ambele partide participând la alegeri în general în cadrul unor alianțe. Alte partide importante sunt: partidul ecologist Verzi! (Groen!) și partidul conservator liberal fortuynist List Dedecker (LD), fondat de Jean-Marie Dedecker în 2007. Interesele minorității franceze din Flandra sunt reprezentate de partidul Uniunea Fraoncofonilor (UF). Trei partide politice flamande susțin secesiunea față de Belgia a Flandrei: N-VA, VB și LD. VB este
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]