10,570 matches
-
distanța istorică ce încorporează munca anonimă sau personalizată a celor ce s-au dedicat activității urgențelor chirurgicale. Etapa actuală e în plină desfășurare. Ea nu și-a consumat potențialul oferit de noua orânduire politică, nu și-a rezolvat propriile-i contradicții, dar a început a pune bazele ce o va include în istoria recentă a medicinii românești. În reorganizare și înnoire se află întreg sistemul național de asistență chirurgicală de urgență pentru adulți și copii într-un sistem ce se dorește
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spitalelor ș.a. [51] Nu ne propunem analizarea acestei etape, în ansamblul ei. Deși au trecut două decenii de la anul de început al etapei (1990) ea este încă departe în a-și fi împlinit cerințele majore și își va fi rezolvat contradicțiile fundamentale. Dar elementul de bilanț ce se cuvine menționat, este realizarea Parlamentului României care a reglementat în viziunea modernă, europeană, domeniul sănătății publice, obiectiv de interes social major. Problema urgențelor medico-chirurgicale este acum reglementată în mod unitar, în viziunea „Sistemului
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
actual. Toate erau însă transfigurate prin lucrarea tainică, dar eficientă, a Sfântului Duh. Privind astăzi spectacolul public românesc cred că ai posibilitatea de a remarca mai curând excesul de paradoxuri netransfigurate. Ele rămân blocate într-o amară și uneori disperantă contradicție. Invoc selectiv, cu titlu de exemplu, doar trei dintre ele. Gigi Becali un creștin declarat care înjură drăcește; Vadim, apostol al României Mari și al spiritului religios, cultivând iresponsabilitatea, ura și intoleranța; Traian Băsescu elogiind (uneori) școala românească, dar aprobând
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și Take Ionescu insista în acest sens, Ion I. C. Brătianu și colaboratorii săi urmăreau obținerea mai întâi a garanțiilor absolut necesare împlinirii unor promisiuni formulate la început în termeni vagi. Împreună cu mai mulți fruntași ai Partidului Conservator, Constantin Stere (în contradicție cu poziția conducerii Partidului Național Liberal, din care făcea parte) și revista „Viața românească” își afirmau orientarea filogermană, pronunțându-se deschis pentru intrarea în acțiune împotriva Rusiei. În articolul România și războiul european, scris la 28 decembrie 1914, C. Stere
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
care ar fi generat progres, nu au fost dezvoltate politici economice realiste și performanțe. Treptat, unele grupuri internaționale (Krupp, Morgan, Rockefeller) au investit în industrie, cu deosebire în cea extractiva. În primii ani interbelici relațiile româno-sârbe au fost dominate de contradicțiile generate de problema apartenenței Banatului. Autoritățile de la Belgrad aveau pretenții nejustificate asupra întregii provincii, întrucat „nici argumentele etnice, nici cele istorice nu puteau constitui o bază pentru anexarea acestui teritoriul”. În final, Marile Puteri au atribuit țării noastre 2/3
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito încearcă să convingă opinia publică că ar fi descoperit „drumuri proprii” de construire a socialismului. Opțiunile sale în această direcție sunt: menținerea proprietății private, acceptarea capitaliștilor la edificarea noului regim și încetarea luptei de clasă. El intra însă în contradicție cu filozofia marxist leninista care susține că „mică producție da naștere la capitalism zi de de zi, ora de oră, spontan și în proporție de masă.” Trebuie să fie limpede pentru toată lumea că în condițiile adâncirii luptei dintre cele două
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
o „prietenie formală” față de Moscova. După rezoluția Biroului Informativ din iunie 1948, de la București, politica antisovietica a lui Tito s-ar fi conturat și mai limpede. Există chiar un plan vizând lichidarea regimurilor pro-sovietice din țările vecine. Totodată, intrând în contradicție cu poziția oficială a Uniunii Sovietice a renunțat la ideea alipirii Carintiei slovene, teritoriu administrat de Austria.1 Materialul critică, de asemenea, politica antisovietica desfășurată de regimul „titoist” pe plan internațional, cum ar fi plângerea adresată O.N.U. în legătură cu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au înțeles ca acelea care nu sunt dezvoltate să fie piața de desfacere pentru ei și furnizoare de materii prime, adică să nu-și dezvolte forțele de producție, să nu-și creeze o bază tehnicomaterială. De aici au început primele contradicții: Ce-i trebuie României industrie de mașini? Ce-i trebuie României industrie de oțel?” Este abordată și delicată problemă a supradimensionatului aparat informativ sovietic plasat în interiorul sau în jurul Partidului Muncitoresc Român, liderii de la Kremlin neavând suficientă încredere în conducerea aleasă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
va solicita sprijin american. Pe la mijlocul anilor 70, într-un discurs adresat ofițerilor cehoslovaci, Tito reitera faptul că va susține Uniunea Sovietică, chiar dacă Iugoslavia nu face parte din Tratatul de la Varșovia. De multe ori, politica externă a Iugoslaviei a intrat în contradicție cu cea promovată de România, mai ales în ceea ce privește confruntarea U.R.S.S. - S.U.A. și relațiile Est - Vest. Competiția este uneori acerbă, cum ar fi cazul Egiptului, unde după moartea lui Nasser, România pare a fi câștigat datorită relațiilor cordiale cu Anwar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
să adopte „soluția Tito”, adică să elimine din viața politică o soție animată de ambiții fără margini, total necorespunzătoare pentru activitățile decizionale. Este un punct de vedere, dar realitatea cu siguranta comportă și alte discuții. Încă din timpul lui Tito, contradicțiile interne și forțele centrifuge de tot felul au amenințat integritatea statului iugoslav. Combinând însă cu „abilitate demagogia și folosirea forței, speculând diversele opoziții dintre factorii interni, în plan politic sau național, I.B. Tito a reușit prin personalitatea să ce domină
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Individul aflat în interiorul colectivului nu este niciodată (sau doar în foarte puține cazuri) conștient de stilul de gîndire predominant care exercită aproape permanent o forță extraordinar de constrîngătoare asupra gîndirii sale și cu care îi este imposibil să intre în contradicție."143 Normele informale derivă din cele oficiale, pe care le completează, le ocolesc sau le atenuează coerciția. Existența lor este adesea negată de oficialități, fapt ce denotă o anumită surzenie instituțională sau o încremenire într-o naivitate care permite autorităților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
printr-o exagerată laudă adusă conducerii. Obligați să-și găsească de muncă într-un mecanism care nu avea nevoie de ei, acești oameni au instituit tot felul de legi, regulamente și ordine, care au bulversat restul personalului prin incoerența și contradicțiile lor. Adunați într-un spațiu restrîns, muncind adesea doar unii pentru alții, angajații DGP au dezvoltat o lume a zvonurilor și a bîrfelor la o amploare fără precedent, care a depășit cadrul instituțional. Deși solidari între ei în exterior, funcționarii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cuvânt al guvernului, A. Fantis, care studiase în URSS. Au rostit toasturi președintele George Vassiliou și ambasadorul Libanului. Atmosfera dineului era destinsă, deși toată lumea ascundea preocuparea față de pericolul iminent al unui război poate de durată într-o arie cu multe contradicții și cu implicări devenite deja tradiționale: conflictul arabo-israelian, tensiunile irano-irakiene, agitațiile în jurul Kuweitului și al Golfului, în general. Proximitatea Ciprului, divizat în zona greacă și zona turcă, de lumea arabă era de natură să afecteze direct sau indirect viața pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
vidul eckhartian. Nihilismul dacului se înrudește cu o apoteoză negativă care reprezintă o tentativă de a se apropia de Dumnezeu prin negație (deja, în călătoria Luceafărului către originile universului, formula genezei adoptată de Eminescu este încărcată de negativitate și de contradicție latentă: „Nu e nimic și totuși e/O sete care-l soarbe...”), rugăciunea dacului se întoarce împotriva lui însuși (ca, de atîtea ori, cea a lui Cioran), consecință a imensului orgoliu de a-și păstra atributele de sacrificator și de
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
deosăbirea pot stărui.” Această confuzie agresivă a speciilor este percepută ca un fenomen de alienare a lumii, provocând o reacție simultană de groază și de râs crispat. Elementele lumii, care sunt în mod obișnuit incompatibile, capătă, prin pervertirea rațiunii, prin contradicția logicii și a eticii, o materialitate șocantă, exprimând o realitate imposibil de ignorat. Un procedeu satiric des folosit de satirist este raportarea prin reducție, diminuare, depreciere la obiectul satirei sale, devenit victimă neputincioasă. Cantemir se ferește să numească el însuși
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
georgiștii" susțineau imigrarea românilor din afara granițelor țării. Despre aprecierile lor la adresa comuniștilor și legionarilor s-a mai scris, dar autoarea sintetizează într-un subcapitol această problemă. PNL-Gh. I. Brătianu s-a pronunțat împotriva extremismului. Istoricul a dat explicații publice asupra contradicției dintre această atitudine și relațiile cu Mișcarea Legionară, în anumite momente. El respingea folosirea forței, a violenței în viața politică. Mișcarea comunistă era respinsă deoarece primea directive din afara țării, care lezau interesele României. Discutată în istoriografie a mai fost și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de politica guvernamentală, Grigore Iunian își prezenta demisia din partidul de guvernământ, creând, în noiembrie 1932, Partidul-Radical Țărănesc. Pe de altă parte, în urma intensificării rolului camarilei în viața politică, s-a adâncit conflictul dintre rege și Iuliu Maniu, determinând noi contradicții în manifestările liderilor național-țărăniști. Astfel, dacă până în ianuarie 1933, Al. Vaida-Voevod susținuse și completase acțiunile președintelui partidului, Iuliu Maniu, de la această dată cei doi vor acționa ca adevărați adversari. La sfârșitul anului 1932, conflictul între rege și președintele PNȚ a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu ca o contribuție la îmbunătățirea stării economice. Instituirea unui monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică. Explicând că monopolul statului nu intra în contradicție cu ideea liberală, Dan Rădulescu, profesorul universitar clujean care sugera ideea, preciza că măsura devenise necesară, datorită intensificării amestecului finanțelor în marea industrie și în comerț, precum și datorită extinderii cametei, care devenise un pericol social 425. La sfârșitul lunii martie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu elemente de centru, cu elemente de ponderațiune și de echilibru"739. La cererea lui Iuliu Maniu, semnarea înțelegerii a fost amânată pentru toamnă, dar zvonurile despre tratativele desfășurate s-au răspândit, cu concursul lui Corneliu Zelea-Codreanu, contribuind la intensificarea contradicțiilor între cele două partide liberale 740. Scopul declarat al pactului de neagresiune electorală, semnat la 25 noiembrie 1937, era "de a apăra libertatea și a asigura corectitudinea alegerilor". În concepția celor trei semnatari, aceasta însemna "înconjurarea actelor și a limbajului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
confereau acestui partid o aparentă superioritate morală. Punând în antiteză trăsăturile pozitive ale doctrinei liberale, autorul apreciază comunismul drept o doctrină "simplistă, [...] de regizare și de pasivitate"746. Dincolo de faptul că respingeau principii ale ideologiei comuniste care veneau în directă contradicție cu doctrina liberală, georgiștii vedeau în dezvoltarea mișcării comuniste din România un permanent pericol pentru siguranța națională. Poziția geografică a României, aflată în imediata apropiere a Uniunii Sovietice, precum și tendința cunoscută a Cominternului de a controla mișcarea comunistă din țările
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aparent contradictorii, dintre care prima era reprezentată de "o concepție a intereselor prezente, călăuzite de un realism practic al momentului", iar cea de-a doua consta în "conservarea integrală a drepturilor naționale, cu sacrificiul unor avantaje imediate"763. Pentru rezolvarea contradicției, susținea președintele liberalilor georgiști, se impunea respectarea unor principii, subordonate consolidării statului național. Chiar dacă accepta ideea că oportunismul reprezenta un mijloc util în politică, Gheorghe Brătianu considera că acesta trebuia să fie pus în slujba unui scop nobil, a unui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
când afirma că menținerea dreptului de control al Marilor Puteri asupra activității economice și financiare a țării periclita independența ei economică și politică 770. Astfel, aprecia Gheorghe Brătianu, ignorarea intereselor naționale și supralicitarea obligațiilor României față de puterile străine, determinau o contradicție gravă în politica externă promovată de guvern. 7. 2. Poziția georgiștilor față de alianțele cu caracter regional și de relațiile României cu U.R.S.S. Evenimentele petrecute pe plan internațional în anii 1932 și 1933 semnalau din ce în ce mai clar tendința de modificare a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
între Franța și Uniunea Sovietică, deoarece ultima, propaga cu violență în afară, doctrina revoluționară 848. Abordând, din nou, problema revizionismului, Gheorghe Brătianu arăta că eventualitatea unei restaurări habsburgice ar provoca tulburări cu consecințe incalculabile, deoarece tradițiile dinastiei habsburgice erau în contradicție cu ordinea nouă din Europa. În același timp, el aprecia că inițiativele unora dintre maghiari, de a realiza o destindere cu țările Micii Înțelegeri trebuiau să fie luate în considerare cu seriozitate, fără a implica, însă, îngrădirea drepturilor suverane ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
C., Marinescu, D., Fapte din umbră, vol. III, Editura Politică, București, 1980. Nedelea, Marin, Aspecte ale vieții politice din România, 1920-1926, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Nedelcu, Florea, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Nedelcu, Florea, "Contradicții și reorientări în evoluția PNL,(1930-1931)", în Revista de Istorie, 1976, nr. 12, pp. 1860-1871. Neumann, Victor, Heinen, Armin, Istoria României în concepte. Perspective alternative asupra limbajelor socialpolitice, Editura Poliroim, Iași, 2010. Oncescu, Iulian, Tudorache, Andrei, "Victor Slăvescu-ministru de finanțe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mihail Rusenescu, Ioan Saizu, Viața politică în România 19221928, Editura Politică, București, 1979. 9 Ioan Scurtu, "Lupta partidelor politice în alegerile parlamentare din decembrie 1937", în Studii. Revista de Istorie, 1967, tom 20, nr. 1, pp. 145-161. 10 Florea Nedelcu, "Contradicții și reorientări în evoluția PNL (1930-1931)", în Revista de Istorie, 1976/ 12 . 11 Lucian Boia, "Gheorghe I. Brătianu (1898-1953)", în Studii și Articole de Istorie, XXXVII, 1978. 12 Ion Bitoleanu, Din istoria României moderne 1922-1926, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]