11,041 matches
-
vagi care ajung până prin balkani. So, cetzuri și nori joși la greu. Fabrici transformate în chestii spații lounge bântuite de fantoma lui Lenin în exil. Exact în tampere. TAmperamental. Urban fără fitze. Stewardu mi-a dat pe finnair la retour cotidianul HBL de Helsinki cu mecla mea color pe cover. (...) N-am înțeles nimic doar "sexuella i Tjechovs tre systrar""516. Faptul că Institutul Cultural Român a înființat un Centru Național al Cărții, îl determină pe George Onofrei să scrie articolul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
femeii în societate. Figurile reprezentative ale noii literaturi manifestate la sfârșitul secolului al XIX au fost Minna Canth și Juhani Aho. Acesta din urmă a făcut parte din "Grupul Järnefelt" și a întemeiat asociația "Nuori Suomi" ("Tânăra Finlandă"), dar și cotidianul radical "Päivälehti". Dintre cele mai cunoscute romane ale sale sunt amintite Rautatie (Calea ferată), Yksin (Singur), Papin Tytär (Fiica preotului) și Papin vaimo (Soția preotului). Un roman cunoscut, atât în Finlanda cât și în străinătate, e Juha. Romanul se impune
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
650, nov. 2012, p. 13. 808 Ibidem. 809 Ibidem. 810 Doina Ioanid, Bazar de scriitor. Descusutul buzelor. Sofi Oksanen - Vacile lui Stalin, în "Observator cultural", nr. 652, nov. 2012, p. 15. 811 Ibidem. 812 Ibidem. 813 Probabil este vorba de cotidianul "Helsingin Sanomat". Atât în referința din articol cât și pe coperta cărții publicate de Polirom apare doar "Sanomat" (care înseamnă doar "ziar" în limba finlandeză). 814 Sofi Oksanen - Purificare, în "Suplimentul de cultură", an VIII, nr. 343, 11-17 februarie 2012
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
evoluției absurdului Cinci piese scurte este spectacolul îmblânzirii absurdului, normalizării lui în așa fel încât tot nonsensul cu care este, de cele mai multe ori, asociat să pară la locul lui, neartificial și fără nici o urmă de stridență în contextul creat. Absurdul cotidian bazat pe tembelismul unor situații recognoscibile care, cu cât sunt mai firesc asumate, cu atât devin mai puternice și mai autentice teatral, e într-o fază embrionară în aceste prime texte ionesciene. Spectacolul devine un studiu al evoluției absurdului, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
sondajele din România și le pun în relație cu comportamentul lui Traian Băsescu. Și tac, pentru că nu mai are rost să spun ceva. ROMÂNII E DEȘTEPȚI Politica tânără Radu Pavel GHEO La un moment dat, navigând pe site-ul ziarului „Cotidianul“, am revăzut link-urile spre campania - de mare impact - „Generația așteptată“. Ce-ar fi să mai trec pe-acolo? mi-am zis. E drept, de la momentul lansării proiectului media n-au trecut nici doi ani, dar ceva-ceva tot s-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
întreaga lume. Dan Lungu are două cărți traduse în Franța și urmează să fie tradus și în germană. Și îmi cer scuze pentru cei pe care i-am sărit, dar situația generală cam așa arată. Mai toți scriitorii enumerați de „Cotidianul“ și-au depășit deja statutul de speranțe, sunt nume care contează în România, iar de o vreme încep să se vadă și în străinătate. La alte arte ori la sport nu mă pricep extraordinar de bine, dar, dintr-o lectură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
la Popov, personajul din faimosul banc prerevoluționar 1. Și, desigur, acolo figurează și Zsolt Nagy, care, într-adevăr, n-a rămas un anonim - a fost ministru al Comunicațiilor, iar astăzi e anchetat de procurori, împreună cu un mare absent de pe lista „Cotidianului“: tânărul Codruț Șereș, fostul ministru al Economiei. După cum se vede, politica e o treabă mai complicată decât arta. Lucrurile se limpezesc mai greu. Poate de aceea tot felul de oameni politici scriu cărți, ispitind muzele să vină și la ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Lola Montès, la damnatele femei încolăcite desfătător și desfrânat, la o anumită modistă, erudită și pioasă, la a doua Berthe, ultima lui amantă, abia deslușită în chinurile bolii tot mai devastatoare... undeva... în Belgia... Brusc, reintri în clipa ta, în cotidian: țiuiturile sfredelitoare din urechi, urletul permanent al hidroforului dezlănțuit, zgomotul sacadat al tramvaielor, surprizele acustice iscate de toboganul de tablă al gunoierului, răbufnirile industriale, apocaliptice, când crezi că totul s-a terminat... Și, uneori, romantic, țipătul dezamăgit al unei locomotive
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
fals, valsul trist și paso-doble. Java, jerkul, samba, mambo, conga, tango și fadango. Patinada, unul din cele mai riscante, trepidansul, dans ultranervos, și, cel mai iute, looping-pongul. Snobinella, recte dansul prințeselor selecte și men(i)uetul zilei, care se schimbă cotidian, adică de trei sute șaizeș’cinci de ori pe an“. ETICHETA: „Ceea ce se cheamă etichetă, bună creștere și politețe este ținut la mare preț de domnișoarele prințese indiferent de propriul lor rafinament sau de finețe. Câteva, însă, batjocoritoare de reguli, sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
falsuri“. Mihai Oroveanu și Virgil Nițulescu, secretar de stat la MCC, au insistat pe ideea „creării unei comunități“ de colecționari (prin facilități fiscale sau legislative, prin „mode“ gestionate prin accesul la informație de calitate livrată, dacă se poate, și via cotidiane etc.Ă. Mihai Pop precizează că „facilitățile fiscale și accesul la informație sunt bune dacă ai colecționari“, astfel, înainte de a se „crea o comunitate“ de colecționari, ar trebui să existe colecționarii „și asta nu se poate face din afară, de către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
râde isteric, iar Cristoiu răsfoiește plictisit ziarele de mâine. „Libertatea“, „Click“, „Cancan“? Acestea doar să fi publicat, mai demult, o știruță despre cum femeia unui tâmplar și-a încornorat soțul, pretinzând că a rămas însărcinată din senin. Ziarul meu favorit, „Cotidianul“? Ei, aș! Mai nou e preocupat de scandalul divelor Andreea Marin și Mihaela Rădulescu. „Gazeta Sporturilor“? Pe Tolontan îl cred în stare să scrie un articol mișto despre Fericiri, între alte două despre bricheta aruncată din cer, dar se abține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
în comentariile online de la sfârșitul articolului. Iertați-mă, oameni buni, dar mă tem că trăim vremuri în care Fericirile lui Iisus - doar cu noroc, într-o zi lipsită de evenimente - ar prinde un colț pe pagina de cultură a vreunui cotidian sau un minut din știrile de la ora 7. DISPLAY Diana SOARE „Dacă n-aș desena, mi-aș tăia venele“ Primul film horror pe care știu că l-am văzut se numea Expresul groazei. Nu mai țin minte decât o creatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
mesianice, autorul francez consideră că arta împrumută câte ceva din fiecare, însă denunță ideologia și melancolia, modelând din date concrete, și nu ideale, posibile moduri de viață și acțiune care ar permite, în termenii lui Michel de Certeau, o reinventare a cotidianului pe baza unor practici de reciclare și acțiune culturală pe-cont- propriu (cultural do-it-yourself)45. Comentând reevaluarea operei de artă din perspectiva analizei apariției culturii urbane și a extensiei modelului orașului care, după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care ar favoriza construcția unor situații trăite în detrimentul fabricării operelor de artă. Propunând, de asemenea, deriva (la dérive), ca tehnică de navigare prin diferite decoruri urbane asemănătoare unor platouri de filmare, situaționiștii și-au asumat ca sarcină eradicarea mediocrității unui cotidian alienat printr-o critică a operei de artă reminiscientă, potrivit lui Anselm Jappe (care a scris o monografie despre Guy Debord), genului de relatare psihanalitică. În aceste condiții nu se poate vorbi despre o "artă situaționistă", ci mai curând despre o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
privit ca un tot organic, ci ca un corp divizat în spații de influență (lobbies), cote și comunități raportate la un vast catalog de cadre narative, realitatea este privită mai curând ca un montaj al cărui material privilegiat ar fi cotidianul pe care artiștii îl deprogramează pentru al reprograma uzând de tehnicile și instrumentele disponibile 72. Realizând o scurtă incursiune în istoria recentă a artei, Bourriaud constată faptul că materialele folosite în sculptura minimalistă făceau referință la tehnologia industrială, că iconografia
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
instituționale ale culturii și comunicării 89. Analizând modalitatea în care studiul culturii poate fi extins asupra impactului vizualității asupra vieții umane și sociale, Martin Lister și Liz Wells sesizează importanța centrării studiilor culturale asupra formelor și practicilor expresive și simbolice cotidiene, asupra relațiilor lor cu diferite grupuri sociale și asupra relațiilor de putere dintre aceste grupuri, așa cum sunt ele construite și mediate de formele culturale. Pornind de la trăsătura distinctivă a studiilor culturale, aceea de a încerca să înțeleagă relațiile producției, consumului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o falsificare a gândirii, fără ca să mai enumerăm sugestia acestor rubrici și pildele rele ce le pot aduce. Căci nu se poate spune că nu influențează și nu contribuie la pervertirea gustului, multele crime și atentate cari se răsfață în cotidianele noastre. (...) Ca să putem schimba unele lucruri, pe cari le socotim cu toții greșite, e nevoie, dragii mei, să începem prin a ne schimba noi înșine și să rupem cu o tradiție rea pe care o menținem, nu-mi pot explica pentru
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
discriminare socială și corupție. Se pare că majoritatea cetățenilor consideră normal ca pe taxele și impozitele plătite de ei să paraziteze o caracatiță financiară ce consumă enorm, pe funcție și nu pe muncă cuantificabilă. Alegătorii urmăresc la televizor bâlciul „politic” cotidian, pe care apoi îl dezvoltă în familie și între prieteni, fără a ști (sau a dori să știe!) că există țări (de ex., Suedia) 147 unde funcția de reprezentare a intereselor comunității este o datorie obștească; deputatul se întâlnește cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o falsificare a gândirii, fără ca să mai enumerăm sugestia acestor rubrici și pildele rele ce le pot aduce. Căci nu se poate spune că nu influențează și nu contribuie la pervertirea gustului, multele crime și atentate cari se răsfață în cotidianele noastre. (...) Ca să putem schimba unele lucruri, pe cari le socotim cu toții greșite, e nevoie, dragii mei, să începem prin a ne schimba noi înșine și să rupem cu o tradiție rea pe care o menținem, nu-mi pot explica pentru
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
discriminare socială și corupție. Se pare că majoritatea cetățenilor consideră normal ca pe taxele și impozitele plătite de ei să paraziteze o caracatiță financiară ce consumă enorm, pe funcție și nu pe muncă cuantificabilă. Alegătorii urmăresc la televizor bâlciul „politic” cotidian, pe care apoi îl dezvoltă în familie și între prieteni, fără a ști (sau a dori să știe!) că există țări (de ex., Suedia) 147 unde funcția de reprezentare a intereselor comunității este o datorie obștească; deputatul se întâlnește cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
jurnalist în 1997 la Radio România Actualități, iar în perioada 1998- 2002 este redactor la Radio Europa Liberă și BBC. Între 2002 și 2004 conduce departamentul politic al ziarului Evenimentul Zilei, între 2004 și 2006 este redactor-șef adjunct la Cotidianul, iar apoi devine șeful secției politice a României libere. În paralel, în perioada ianuarie-martie 2005 e consilier și purtător de cuvânt al ministrului justiției din acea perioadă, Monica Macovei. Ulterior, ocupă timp de un an funcția de director de dezvoltare
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
că într-o astfel de profesie nu există, decât în condiții ideale, pauze de respirație. Alergarea și slalomul printre evenimente nu se termină niciodată, ziaristul este obligat să privească în urmă doar pentru a evita salturile bizare și dezechilibrate în cotidian, altfel spus, într-o lume cum este cea care desparte o emisiune de o altă emisiune sau o ședință de sumar de altă ședință de sumar, totul se petrece cu o atât de mare repeziciune, încât singura verificare posibilă este
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
pilot de curse, orice ieșire în decor. E motivul principal pentru care Valeriu Stoica nu este un partener de dialoguri scurte sau repezite. Nu-l văd în postura jenantă a celor care au făcut din datul cu părerea un reflex cotidian, și acest lucru se vede de douăzeci de ani. Trimit această carte spre tipar, eliberat de angoasa unui demers inutil. Există vorbe și gânduri care merită să trăiască o viață mai lungă, dincolo de memoria fragilă a unei emisiuni de televiziune
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
din partea Clubului Român de Presă și a Asociației Profesioniștilor de Televiziune este talkshow ul TV intitulat „100%“, pe care îl realizează din toamna anului 2003 la Realitatea TV. A condus ca redactor-șef și, mai apoi, ca director editorial ziarul Cotidianul și a publicat în revista Dilema o serie de tablete săptămânale în cadrul rubricii „Alte glasuri, alte păreri“. Este proprietarul unei case de producție TV care a realizat de-a lungul anilor mai multe emisiuni de succes, printre care „Kilocruciada“ și
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
125 cola, 86, 125, 173 coloniale, 136, 186, 199, 206 colonie, 46, 85, 118, 133, 160, 173, 202 compensate, 31, 116, 117 condensare, 209 condiție, 24, 135 consumabile, 85, 117, 138, 203 coprină, 211 corn, 77, 186 cosmetice, 117, 138 cotidian, 119 curent, 118, 135 cuvânt, 173, 191, 200 cver, 137, 186, 198 (a) da, 30, 86,142, 173, 200 danaidă, 186, 198 deca, 173, 204 decă, 186, 198 (a) dedulci, 143, 144 (a) delătura, 143 demachiant, 119 demiu, 140, 186
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]