9,278 matches
-
găzduire a emisarilor turci trecători prin Iași). El sosise în acea zi în Iași sub cuvânt că mergea la Hotin să facă revizia cetății și totodată că aducea lui Grigore Ghica un mesaj din partea sultanului Abdul Hamid. Ajuns la Beilic, domnitorul a fost înjunghiat pe la spate de către turci, apoi i s-a tăiat capul care a fost dus la Istanbul și țintuit timp de mai multe săptămâni în poarta seraiului pentru "luare aminte". Trupul fără cap al fostului domn ucis a
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
pe "Lista monumentelor istorice din județul Iași" din anul 2015 având codul LMI IS-IV-m-B-03914.12. Această tragedie a revoltat toate curțile regale ale Europei. Strada pe care se afla atunci Beilicul se numea în vechime strada Zmeu, iar după asasinarea domnitorului, a căpătat denumirea de Ghica-Vodă. Monumentul din marmură albă (cenotaful) sub forma unui sarcofag a fost ridicat și dezvelit la data de 1 octombrie 1875, de către Consiliul Comunal al orașului Iași, ca semn de recunoștință față de domnul care, deși nepământean
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
vestigiile hanului Caravan Serai, loc de popas al caravanelor turcești aflate în trecere prin Iași. Au existat și resturi de ziduri cu arcade de la sfârșitul secolului al XV-lea, singura și cea mai veche mărturie a orașului medieval. Bustul fostului domnitor din fața monumentului a fost executat din marmură de către scuptorul Karl Storck. El a fost așezat pe o coloană înaltă de marmură de Lemberg, ridicat fiind de către Primăria orașului Iași, la propunerea consilierului Vasile Pogor. Pentru acest bust a făcut un
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
sculpturii o calmă măreție. Pe soclul statuii există două altoreliefuri de bronz: cel din stânga îl reprezintă pe Gh. Asachi înmânând coroane de flori elevilor premianți de la Gimnaziul "Vasile Lupu", iar în cel din dreapta, Gh. Asachi este reprezentat ca arhitect prezentând domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, planul de construcție a Academiei Mihăilene.
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
este un monument de bronz realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli (1856-1928) și închinat primului domnitor al Principatelor Române Unite, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Statuia a fost amplasată în piața centrală a orașului Iași, denumită simbolic Piața Unirii, locul unde s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii în anul 1859, înainte chiar ca numele colonelului
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul . Ideea ridicării la Iași a unui monument în cinstea lui Cuza Vodă a fost vehiculată încă din 1873. După moartea fostului domnitor la 15 mai 1873, un grup de tineri studenți a avut inițiativa realizării unei subscrieri pentru realizarea unui monument al domnitorului. Această inițiativă a fost menționată în „Curierul de Iași” nr. 62 din 1 iunie 1873: "„Aflăm că junimea studioasă
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
la Iași a unui monument în cinstea lui Cuza Vodă a fost vehiculată încă din 1873. După moartea fostului domnitor la 15 mai 1873, un grup de tineri studenți a avut inițiativa realizării unei subscrieri pentru realizarea unui monument al domnitorului. Această inițiativă a fost menționată în „Curierul de Iași” nr. 62 din 1 iunie 1873: "„Aflăm că junimea studioasă a luat inițiativa unei sub-scrieri (sic!) pentru ridicarea unui monument întru amintirea prințului Alexandru Ioan Cuza...”". Inițiativa a fost reluată de
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
ianuarie 1859). Totuși, după cum scria A.D. Xenopol în "Istoria ideilor mele", "„subscripția mergea foarte slab, deoarece era combătută de guvernul liberal, sub D. Sturdza, cel mai mare dușman al lui Cuza Vodă”". Dimitrie A. Sturdza fusese anterior secretar particular al domnitorului, devenind apoi membru al grupului liberal condus de Ion C. Brătianu. Nici apelul făcut de către Grigore Ghica-Deleni pe lângă rege nu a avut succes, acesta sfătuindu-l să nu mai ceară bani de la stat pentru statuie și să facă o donație
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
un articol din "Opinia" din 24 septembrie 1910 se relatează că: "„... Augustul nostru suveran a binevoit să subscrie cu zece mii de lei pentru monumentul marelui său predecesor, spulberând astfel toate zvonurile că ar fi contra comemorării în bronz a marelui Domnitor ...”". Astfel, autoritățile locale au acceptat amplasarea statuii în Piața Unirii. Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost dezvelită la data de 27 mai 1912 în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol. Regele Carol I a rostit cu
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
a fost dezvelită la data de 27 mai 1912 în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol. Regele Carol I a rostit cu acest prilej următoarele cuvinte: "„Primul rege al României își îndeplinește o sfântă datorie către primul Domnitor al țărilor surori unite, aducând în fața acestui monument prinosul de cinstire ce se cuvine memoriei lui Cuza Vodă, care vă rămâne de-a pururi nestinsă în amintirea poporului”". Statuia a fost amplasată în Piața Unirii din Iași. În ziua dezvelirii
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
sătenilor a vorbit Dumitru Solomon. În "Evenimentul" din 14 iunie 1912, poeții George Topârceanu și Mihai Codreanu au publicat versuri ocazionale sub titlul "Odă la statuie", versuri adresate regelui Carol I, venit în Iași pentru a participa la inaugurarea statuii „domnitorului țăranilor” realizată de către sculptorul Raffaello Romanelli. Finalul poemului se adresa lui Cuza Vodă: Statuia lui Alexandru Ioan Cuza este reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată pe un soclu și un piedestal de piatră albă de granit de Italia, având împreună
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
Cuza este reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată pe un soclu și un piedestal de piatră albă de granit de Italia, având împreună 6,5 metri înălțime. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime de 3,5 metri. Domnitorul este înfățișat în celebra sa uniformă de ofițer și învăluit de mantia princiară. O replică a statuii se află în Piața Unirii din Craiova. În grupul statuar de la baza soclului sunt reprezentați în mărime naturală de către același sculptor: Mihail Kogălniceanu
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
fonduri, cu o sumă destul de mare contribuind și regele Carol I al României. La 8 iunie 1888, s-a deschis cripta Costineștilor și s-au găsit osemintele celor doi frați: Velicico și Miron Costin, decapitati în anul 1691, din ordinul domnitorului analfabet Constantin Cantemir și îngropați în capela familiei de pe moșia Brănișteni-Barboși (Roman). Osemintele au fost aduse la Iași de către V.A. Urechia, iar în ziua de 12 iunie 1888, cu ocazia punerii pietrei fundamentale a statuii, au fost așezate la
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
aceasta fiind la modă în acele timpuri"" . Odată cu moartea caimacamului Theodor Balș în anul 1857, s-au sistat și lucrările de realizare a statuii. Abia în anul 1871, când la Mănăstirea Putna s-au sărbătorit 370 de ani de la moartea domnitorului Moldovei, au fost reluate discuțiile referitoare la monument. După Războiul de Independență, s-a deschis o listă de subscripție publică națională din inițiativa unui grup de inimoși patrioți: Vasile Alecsandri, Nicolae Gane, Iacob Negruzzi, Scarlat Pastia, Alexandru Stamatopol etc. S-
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
a fost făcută de patru plăieși. În momentul dezvelirii, mulțimea a rostit un uriaș ""Ura"" și s-au tras 21 salve de artilerie. Cu aceeași ocazie, Regele Carol I a dăruit două tunuri "Krupp", care flanchează și astăzi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou (una din cele șapte coline ale Iașilor). Regele a afirmat cu această ocazie: ""Încredințez Iașilor, Leagănul Unirei, această statua, împreună cu două tunuri, udate cu sângele prețios
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
marea sărbătoare, scriind celebra "Doina" ("De la Nistru pân' la Tisa"). Momentul prezenței eminesciene la acest eveniment a fost descris de către Ana Conta Kernbach, sora filosofului Vasile Conta. Statuia are o înălțime de 4,5 metri și este confecționată din bronz, domnitorul fiind înfățișat cu barbă și cu o coroană catolică pe cap. Neexistând niciodată un model autentic al Coroanei Moldovei, sculptorul francez a folosit pentru statuia de la Iași un model de coroană catolică, acest fapt stârnind grave contradicții și o legendă
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
statuie a lui Ștefan cel Mare ar fi la Cracovia. Prof. dr. Adriana Ioniuc infirmă această teorie: ""Total fals. Nu a fost vreo comandă pentru un cneaz polon în atelierul sculptorului. Această legendă a apărut tocmai din înfățișarea catolică a domnitorului moldovean"" . Piedestalulul statuii este executat din marmură roz de Carrara. Pe părțile laterale ale piedestalului, se află două altoreliefuri din bronz, reprezentând Lupta de la Codrii Cosminului - 1497 (cel din stânga) și Lupta de la Podu Înalt - 1475 (cel din dreapta). Statuia este flancată
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
lui Ștefan cel Mare" din 5/17 Iuniu, 1883, la Iassi"", care provine din Arhivele regale de la Sinaia, era însoțit de un ""act de danie către boierul Petru Valna și nepoții Lazăr și Baloș"", din 1 iunie 1472, cu pecetea domnitorului. În acest act este reprezentat proiectul statuii originale a domnitorului Moldovei, realizat de către Gheorghe Asachi. Există diferențe mari între proiectul lui Asachi și statuia finală a lui Frémiet. Spre exemplu, istoricul Nicolae Iorga, în lucrarea sa "Istoria lui Ștefan cel
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Iassi"", care provine din Arhivele regale de la Sinaia, era însoțit de un ""act de danie către boierul Petru Valna și nepoții Lazăr și Baloș"", din 1 iunie 1472, cu pecetea domnitorului. În acest act este reprezentat proiectul statuii originale a domnitorului Moldovei, realizat de către Gheorghe Asachi. Există diferențe mari între proiectul lui Asachi și statuia finală a lui Frémiet. Spre exemplu, istoricul Nicolae Iorga, în lucrarea sa "Istoria lui Ștefan cel Mare", a criticat statuia: ""O statuie a lui Ștefan cel
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Melchisedec Ștefănescu al Romanului a făcut o interpelare în Parlamentul României cerând corectarea mistificării, pornind de la ideea că sculptorul francez Emmanuel Frémiet a folosit doar câteva desene ale lui Gheorghe Asachi, făcute din imaginație. El susținea că înfățișarea reală a domnitorului este cea din pictura de la Biserica Sfântul Ilie de la Voroneț, ridicată chiar de Ștefan cel Mare, dar și în Evangheliarul de la Humor. Întors în anul 1881 dintr-o călătorie în Bucovina, el a sesizat și Academia Română despre grava eroare care
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
înălțime de patru metri, a fost inaugurată la 23 ianuarie 2002, în prezența președintelui României, Ion Iliescu , în cadrul unui ceremonii care a durat 20 minute. O parte din bronzul necesar statuii, mai exact cel pentru turnarea calului și a picioarelor domnitorului, provine din monumentul ostașului sovietic, care fusese demontat pentru reparații și predat în iulie 1998 către SC „Citadin" - DSPM. Timp de trei ani, monumentul a rămas nesupravegheat în depozitele Citadin. După ce a început să dispară bucată cu bucată, primarul Constantin
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
Când, în primăvara anului 2007, ambasadorul Federației Ruse a vrut să depună o coroană de flori la monumentul ostașului sovietic, a avut surpriza să constate că statuia dispăruse, fapt pentru care a amenințat cu un conflict diplomatic. Mâna stângă a domnitorului pare că face un salut de pace, pe când alte statui din țară ale aceluiași domnitor îl reprezintă ținând în mâna stângă ori un buzdugan ori o secure de luptă. Deoarece nu i s-a plătit contravaloarea turnării în bronz a
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
flori la monumentul ostașului sovietic, a avut surpriza să constate că statuia dispăruse, fapt pentru care a amenințat cu un conflict diplomatic. Mâna stângă a domnitorului pare că face un salut de pace, pe când alte statui din țară ale aceluiași domnitor îl reprezintă ținând în mâna stângă ori un buzdugan ori o secure de luptă. Deoarece nu i s-a plătit contravaloarea turnării în bronz a monumentului (suma de 1,25 miliarde lei vechi), ing. Constanța Tatiana Brenner, directoarea S.C. REC
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
Hanul Trei Sarmale, pe partea dreaptă, se desprinde un drum pe care se poate ajunge în satul Bârnova (10 km). este situată într-un pitoresc cadru natural, printre copaci umbroși și împrejmuită cu ziduri puternice. Ea a fost ctitorită de domnitorul Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633), de la care își trage și denumirea, iar lucrările au fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666). Ansamblul Mănăstirii Bârnova a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
10 km). este situată într-un pitoresc cadru natural, printre copaci umbroși și împrejmuită cu ziduri puternice. Ea a fost ctitorită de domnitorul Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633), de la care își trage și denumirea, iar lucrările au fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666). Ansamblul Mănăstirii Bârnova a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 5 obiective: În curtea mănăstirii se află un tei hibrid natural ("Tilia
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]