9,472 matches
-
proceduri excepționale: „Să facem interviuri cu personalități feminine” sau statistice: „Să le lăsăm să se văicărească pe tema nedreptății de gen, povestind în procente ce prost stau ele la toți indicatorii”. În locul celor două strategii am preferat să scriu o ficțiune. Punctul de inspirație l-a constituit un titlu apărut la începutul lui februarie în ziarul Național: „Femeile frumoase și-au câștigat dreptul de a fi tâmpite”! Desigur, februarie nu este o lună omagială. Primele două săptămâni din martie ajung până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
avea nimic în comun cu puterea de pe pământ, ci cu cea din cer. Și mi se pare că noua condiție ar obliga-o pe Grete Tartler să fie ceva mai exactă decât în acest interviu, care ține mai curând de ficțiune decât de realitate. Desigur, ca scriitor, n-ar trebui să mă deranjeze apetitul cuiva pentru ficțiune tocmai acum, când toată lumea nu este preocupată de nici o altă criză mai mult decât de cea a culturii. Numai că Grete Tartler, știind la fel de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
pare că noua condiție ar obliga-o pe Grete Tartler să fie ceva mai exactă decât în acest interviu, care ține mai curând de ficțiune decât de realitate. Desigur, ca scriitor, n-ar trebui să mă deranjeze apetitul cuiva pentru ficțiune tocmai acum, când toată lumea nu este preocupată de nici o altă criză mai mult decât de cea a culturii. Numai că Grete Tartler, știind la fel de bine ca noi toți că nu te ia nimeni chiar de pe stradă sau de la masa ta
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și, eventual, mărită, cred că am jigni-o dacă am trece peste amorurile sale, povestite cu lux de amănunte, ca și cum nu ar fi existat. Ce mi se pare totuși de neacceptat este faptul că Nina Cassian nu amestecă realitatea cu ficțiunea doar când e vorba despre viața sa intimă, ci și când ne spune că ea a iubit partidul, dar partidul nu a iubit-o pe ea. Chiar dacă pot să admit că amorul acesta neîmpărtășit ar fi făcut-o să sufere
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
condamnat exclusiv cînd a făcut compromisuri prin text. Nu ne interesează pe plan literar dacă nu și-a plătit impozitele sau dacă și-a înșelat nevasta. Interesează numai dacă în scrisul său, fie că este vorba de o operă de ficțiune, de critică sau publicistică, și-a călcat conștiința plătind tribut unor conjuncturi nefavorabile. Este vorba, în primul rînd, în epoca noastră, de compromisurile defel puține pe care scriitorii le-au făcut cu ideologia și propaganda comunistă. Nu mai puțin există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
credințe, făcând toți un rău la fel de mare, reprezentând toți un pericol pentru noi. Aceasta poate că se potrivea cu concepția lui de lume în alb și negru, dar politicile celei mai puternice națiuni a globului nu se pot baza pe ficțiune. Ani de zile, Bush s-a comportat de parcă întreaga echipă detestabilă al-Qaida, mișcarea talibană, adepții lui Saddam Hussein, preoții musulmani din Iran, grupările Hezbollah și Hamas erau parteneri în conspirație. Nu așa stau lucrurile; în multe cazuri, aceste grupuri se
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
of Moral Sentiments, Barnes & Noble, Lydhurst, NJ, (USA), 1984 SMITH, ADAM, The Wealth of Nations, Bantam Classics Edit, London (UK), 2003 SOULE, GEORGE, Prosperity Decade from War to Depresion: 1917-1929, Rinehart and Winston, New York, 1964 STĂNESCU, S. N., Economia românească de la ficțiune la realitate, Editura Humanitas, București, 1991 SWANSON, J. GERALD, America the Broke, Currency Doubleday Published, New York, 2004 TARNOFF, CURT, "Iraq: Reconstruction Assistance," în Report to Congress of USA, 25 iunie, 2007 THORSTEIN, VEBLEN, The Theory of the Leisure Class, Prometheus
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Dr. Martin A. Frei, Utopie și Realitate, Editura Imago, Sibiu, 2005, p. 19. 2 Vezi "Adnotările" din acest volum, despre teoria "distructiv-creativă" (p. 267-268). 3 Prof. Dr. N. S. Stănescu, Economia românească, de la ficțiune la realitate, Editura Humanitas, București, 1991, p. 17. 4 Dr. Ravi Batra, profesor de Științe Economice la Southern Methodist University, SUA. Autorul mai multor articole și cărți pe probleme economice internaționale, incluzând: Studii în teoria pură a comerțului internațional și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ale unei prostituate de lux bucureștene Bibliografie selectivă / 447 Abstract / 451 Argument Prezentăm cititorului figuri de curtezane și de pseudocurtezane selectate din mitologie, din istorie și din literatură, îl invităm ca, urmărind destinele lor mitice, legendare, istorice-reale ori construite prin ficțiune literară, să reflecteze asupra condiției femeii, asupra condiției umane, în general. Există un temei mitologic al comportamentelor și conduitelor de curtezane și de pseudocurtezane legendare, istorice-reale și create prin ficțiune literară, temei oferit de zeități feminine, implicate exclusiv sau prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca, urmărind destinele lor mitice, legendare, istorice-reale ori construite prin ficțiune literară, să reflecteze asupra condiției femeii, asupra condiției umane, în general. Există un temei mitologic al comportamentelor și conduitelor de curtezane și de pseudocurtezane legendare, istorice-reale și create prin ficțiune literară, temei oferit de zeități feminine, implicate exclusiv sau prin uniri sacre (hierogamii) cu divinități masculine în cosmogonie (crearea universului), teogonie (apariția și dezvoltarea divinităților), antropogonie (crearea și evoluția omului). Unele divinități feminine sunt și simboluri ale fertilității pământului, ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe lângă informarea amplă în domeniu, să intre în relații cu o faimoasă gheișă din anii 1960-1970 din Gion, celebrul cartier din Kyoto, Mineko Iwasaki ce i-a furnizat felurite informații despre lumea puțin cunoscută a gheișelor. Avântul scriitoricesc și ispita ficțiunii din romanul Memoriile unei gheișe l-au făcut să se îndepărteze de informațiile realei gheișe, ceea ce a deranjat-o și l-a dat în judecată. Romanul l-a făcut celebru pe autor, dovadă fiind ecranizarea lui. În replică, Mineko Iwasaki
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este rezultatul unei munci, că nu trăiește decît prin memoria vie a propriei sale scriituri, că sensul este instabil și adevărul problematic. Căutînd să construiască o epistemologie istorică și probabil materialistă a scriiturii literare, genetica literară smulge relația critică din ficțiunea suveranității sale și reinserează opera în logica profană a genezei sale. Dar acest gest, departe de a face caducă relația critică, îmbogățește textul cu o dimensiune care-i lipsea dureros: cea de a patra dimensiune, cea a timpului, în care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este vorba în continuare. La fel se întîmplă și cu cataforele textelor narative ficționale. Se întîmplă destul de des ca începutul unui roman sau al unei nuvele (în special de la începutul secolului XX10) să se prezinte ca o intrare bruscă în ficțiune și să facă aluzie la un personaj sau la un loc, prezentîndu-le ca deja cunoscute. Cititorul, ținînd cont de genul narativ, acceptă fără probleme, prin convenție, să aștepte pînă să cunoască identitatea obiectului discursului (Bégueli 1988: 38-39). El nu percepe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
încredere în voi [p], ACEASTA E PENTRU CĂ [...] veți face alegerea bună pentru Franța [q]". Aceste două utilizări ale lui DACĂ diferă în special prin folosirea timpurilor verbale: lume și mod ireal-ficțional în (75c) și lume și mod real-actual în (75e). Ficțiunea din (75c) constă în a lua actul de enunțare în curs drept îndeplinirea unui angajament luat în copilărie. Natura clar explicativă a lui DACĂ din (75e) se verifică prin transformarea care constă în a-l înlocui pe DACĂ prin DEOARECE
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
această alunecare referențială de la episodic la evocativ atunci cînd declară că orice frază de Borges "se sprijină, pentru a-și spune sensul pe o utilizare a lucrurilor și persoanelor care îi abolește ființa proprie" (1995: 336). Înțelegem de asemenea de ce ficțiunea "nu imită [...] bogăția existenței: deoarece construiește figuri pur schematice în spațiul strîmt al acestor apologuri" (Bonnefoy 1995: 337). Poeticitatea profundă a fabulei poetice Captivul este indusă de către peritext, dacă dorim într-adevăr să fim atenți la sensul titlului și să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Pentru o exemplificare a acestor variațiuni enunțiative, trimit la două lucrări despre A. Camus: Adam și Lugrin 2000, Adam 1997, cap. 7. Paginile 233-254 din Texte narratif (1994) revin asupra timpurilor narațiunii, iar cap. 8 din Adam 1997 asupra timpurilor ficțiunii. 7 22 223Apărută în colecția "L'Imaginaire", nr. 105 (L'Auteur et autres textes, Paris, Gallimard, 1982: 35-37). 1 24 2 425Andrei Ionescu, îngrijitorul ediției operelor complete ale lui Borges, a procedat la o împărțire și mai drastică, publicînd din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai bun nivel al producției industriale și cel mai înalt nivel de viață, în ciuda prestațiilor de reparații extrem de ridicate în favoarea Uniunii Sovietice. În pofida propagandei, populația își dădea seama din ce în ce mai clar că depășirea economică a Vestului, obiectiv stabilit inițial, rămânea o ficțiune. Epuizarea resurselor și scăderea productivității ca urmare a centralismului și economiei planificate constrângeau regimul est-german să amâne pentru o dată ulterioară executarea promisiunilor făcute. El a fost nevoit să contracteze din ce în ce mai des împrumuturi din Vest. Din cauza regresului înregistrat în sectorul bunurilor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
persoanei, considerată identică pentru toate persoanele care au aceeași calitate și identică atîta timp cît situația juridică nu se schimbă. Această tendință de a face abstracție de toate particularitățile individuale, atunci cînd e vorba despre chestiuni de drept, explică două ficțiuni pe deplin conforme cu spiritul juridic. Cînd o persoană moare și lasă un moștenitor natural, se spune că "mortul merge înainte prin cel viu", adică totul se petrece ca și cum nu s-ar produce o întrerupere în exercitarea drepturilor, ca și cum ar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pare că ieșim din spațiu. Nu este mai puțin adevărat că orice contract, chiar dacă nu se referă la lucruri, pune cele două părți într-o situație menită să nu se schimbe cît timp contractul rămîne valabil. Aceasta este încă o ficțiune introdusă de societate care, odată fixate clauzele contractului, consideră că părțile sînt legate. Este însă imposibil ca imobilitatea persoanelor și permanența atitudinilor lor reciproce să nu se exprime sub formă materială și să nu fie proiectate în spațiu. Trebuie ca
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
multitudine de contra-exemple, o mare parte fiind furnizate de corpusul literar. Dacă indivizii care produc enunțurile nu pot fi decât subiecți vorbitori, clasa de ființe cărora le este atribuită responsabilitatea enunțului nu este a priori delimitabilă; într-un text de ficțiune orice poate deveni enunțător: Timpul, Soarele, Destinul, un cuvânt... Găsim chiar sticle pe care este scris: "Trebuie să fiu băut rece"... În egală măsură, orice entitate poate fi co-enunțător, cu condiția ca un enunțător să-i atribuie acest rol. Nimic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
à Paris, maintenant ; là-bas !62 Plasticitatea semantică a pronumelui "on" îi permite Emmei înscrierea în fantasmele pe care le concepe. În primele două ocurențe, on o desemnează în realitate pe amanta Vicontelui. Cu o imaginație fecundă și personaj în propria ficțiune, spectatoare și actriță, datorită pronumelui "on", Emma este atât în afara, cât și în interiorul scenei, drept ea însăși și drept altcineva. În ceea ce privește al treilea on, el poate trimite fie la cuplul format de Viconte și amanta sa, fie la ansamblul de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este opac cititorului, acesta din urmă are inevitabil tendința să considere că dacă ar putea asista la scena descrisă sau să locuiască în conștiința personajelor, ar avea acces la el. Acest lucru ne îndeamnă să uităm că lumea pe care ficțiunea pare să o reprezinte nu există decât... prin această ficțiune. În acest sens, povestirea nu poate să furnizeze decât un număr insuficient de informații: ea furnizează prin definiție ceea ce este îi necesar propriei sale economii. Dacă o anumită informație lipsește
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
considere că dacă ar putea asista la scena descrisă sau să locuiască în conștiința personajelor, ar avea acces la el. Acest lucru ne îndeamnă să uităm că lumea pe care ficțiunea pare să o reprezinte nu există decât... prin această ficțiune. În acest sens, povestirea nu poate să furnizeze decât un număr insuficient de informații: ea furnizează prin definiție ceea ce este îi necesar propriei sale economii. Dacă o anumită informație lipsește, acest lucru se întâmplă pentru că povestirea este făcută în așa
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este rezultatul unei neglijențe. De fapt, azi nu se raportează la planul evenimentelor povestite, ci la momentul lecturii povestirii. Evenimentul povestit, în măsura în care este identificat cu textul care îl reprezintă, este perceput în același timp cu momentul lecturii. O proprietate a ficțiunii este de a-și putea afirma identitatea cu evenimentul "exterior" pe care are datoria de a-l nara. Această dualitate de niveluri se regăsește în grupul nominal "eroul nostru": acest termen nu se referă la Julien Sorel decât în măsura în care acesta
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Această dualitate de niveluri se regăsește în grupul nominal "eroul nostru": acest termen nu se referă la Julien Sorel decât în măsura în care acesta este personajul principal al povestirii pe care o citim. În anumite texte asistăm chiar la nașterea unei adevărate ficțiuni secundare în ficțiunea principală, o ficțiune secundară care implică un narator și un naratar: Încotro? Puțin ne pasă. Nu face decât să treacă prin povestirea noastră. Nu-l veți mai revedea 103. Aici vedem cum personajul dispare atât din povestire
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]