7,151 matches
-
de la Universitatea din București. Din 2006 este director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. A debutat publicistic cu un articol despre " Caietele Eminescu" în revista „Tribuna” (1958). A început să colaboreze frecvent la revistele „Gazeta literară”, „Contemporanul” și „Viața românească”. Din 1968 a colaborat săptămânal la „România literară” și din 1991, la „Literatorul”. Din 1983 este redactor al revistei „Caiete critice”, revistă de critică și teorie literară, iar din 1990, director al publicației. În 1993
Eugen Simion () [Corola-website/Science/297614_a_298943]
-
de poezie Euridice. Președinte al Cenaclului Euridice al Uniunii Scriitorilor (2002-2003) și, în continuare - până în 2008, al Muzeului Literaturii Române. Fondator al Premiului literar Euridice (2005, în exclusivitate pentru tinerii autori), actualmente premiul literar „Marin Mincu”. Debut: cu critică în "Gazeta literară" (articolul „Stilul criticii”, 30 aprilie 1964) și cu poezii în revistă "Amfiteatru" (aprilie 1966). Debut editorial: în poezie cu vol. "Cumpănă" (Editură pentru literatură, 1968); în critică: "Critice" (Editură pentru literatură, 1969); în român: "Intermezzo" ( Editură Albatros, 1984). Marin
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
care îl va lega de Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu și Matei Călinescu, un adevărat nucleu al generației 60, care va demola falsele valori, promovate de realismul socialist, prin impunerea criteriului estetic. În 1961, publică schițe și nuvele în "Gazeta literară" ("Hoțul", "Tinerețe", "Vichenție", "Buzuilă"), în "Luceafărul" ("Noapte albă", "Uimitor, foarte uimitor") și în "Scrisul bănățean" ("Roșcovana"), făcându-se remarcat în mediile literare. Între 1962-1965 publică noi schițe și fragmente de roman în "Gazeta literară", "Luceafărul", "Orizont" și "Viața românească
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
1961, publică schițe și nuvele în "Gazeta literară" ("Hoțul", "Tinerețe", "Vichenție", "Buzuilă"), în "Luceafărul" ("Noapte albă", "Uimitor, foarte uimitor") și în "Scrisul bănățean" ("Roșcovana"), făcându-se remarcat în mediile literare. Între 1962-1965 publică noi schițe și fragmente de roman în "Gazeta literară", "Luceafărul", "Orizont" și "Viața românească". Despre nuvela "Copilăria lui Herbert", apărută în "Gazeta literară", nr. 42, din 15 octombrie 1964, un nucleu al romanului " În absența stăpânilor", Nichita Stănescu va scrie elogios. Interviuri
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
Noapte albă", "Uimitor, foarte uimitor") și în "Scrisul bănățean" ("Roșcovana"), făcându-se remarcat în mediile literare. Între 1962-1965 publică noi schițe și fragmente de roman în "Gazeta literară", "Luceafărul", "Orizont" și "Viața românească". Despre nuvela "Copilăria lui Herbert", apărută în "Gazeta literară", nr. 42, din 15 octombrie 1964, un nucleu al romanului " În absența stăpânilor", Nichita Stănescu va scrie elogios. Interviuri
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
timpului diverse funcții. Între 1970 și 1973 a fost redactor șef și director adjunct al editurii Cartea Românească, secretar al Uniunii Scriitorilor, iar între 1972 și 1974 a fost director al Casei de Filme 1. A publicat în 1964, în "Gazeta Literară", povestirea „Timbrul”, urmată apoi de alte texte beletristice și publicistice. A publicat mai multe romane, de obicei axate pe dezbateri etice și social-politice "Vestibul" (1967), "Interval", "Cunoaștere de noapte", "Păsările", "Apa" (1973), "Iluminări", "Racul" (1976). Romanul său "Racul" este
Alexandru Ivasiuc () [Corola-website/Science/297628_a_298957]
-
de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufa a lui Ion Budai-Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școala, presa, activitate tipografica. Asachi a fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazeta românească din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifica
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
a fost îngrijit de poetul Ioan Es. Pop. Urmează Școala Generală și Liceul Teoretic în Râmnicu Vâlcea (1948-1959), după care face studii filologice și apoi doctoratul la Universitatea din București (1959-1964). Debutează în 1964 cu un articol de critică în Gazeta literară. Introduce în literatura română conceptul de "expresivitate involuntară", pe care îl va urmări atât în zona literaturii vechi, cât și în cea a poeziei sau a prozei proletcultiste, celebră pentru prefața sa Poezia unei religii politice. Conceptul semnifică faptul
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
publică. Muncește pe șantier ca muncitor necalificat și reușește să reia studiile universitare în decembrie 1960. Din cauza acestei întreruperi, va absolvi cu doi ani mai tîrziu decît promoția sa (în 1962). Debutează în același an cu o cronică publicată în "Gazeta literară". Este, timp de un an, profesor în comuna Gruiu, județul Ilfov (1963-1964), după care va lucra ca redactor la "Gazeta literară" (transformată în "România literară"), timp de 26 de ani (a avut o rubrică permanentă pînă în 1990). După
Valeriu Cristea () [Corola-website/Science/297638_a_298967]
-
cu doi ani mai tîrziu decît promoția sa (în 1962). Debutează în același an cu o cronică publicată în "Gazeta literară". Este, timp de un an, profesor în comuna Gruiu, județul Ilfov (1963-1964), după care va lucra ca redactor la "Gazeta literară" (transformată în "România literară"), timp de 26 de ani (a avut o rubrică permanentă pînă în 1990). După Revoluție devine redactor-șef al revistei "Caiete critice" (1990-1998) și face parte din comitetul director al revistei "Literatorul" (pe care a
Valeriu Cristea () [Corola-website/Science/297638_a_298967]
-
Petică", în „Viața Nouă”, 20 august 1970, Galați, pp. 9-10. IORGA 1934: Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane II. În căutarea fondului (1890-1934), București, Ed. Adevărul, 1934, pp. 138-139, 140-141. ISPĂȘOIU 1926: Eliza Ispășoiu, Ștefan Petică: Două scrisori necunoscute, în „Gazeta literară”, XIII, nr. 20 (706), 19 mai 1926, p. 7. KARNABATT 1912: D. Karnabatt, "Ștefan Petică" (Cronica literară), în „Flacăra”, I, nr. 5, 19 noiembrie 1912. KARNABATT 1912: D. Karnabatt, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, nr. 1-3, ianuarie - martie 1912
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Capital, familia Voiculescu deținea aproximativ 600-650 de milioane de euro în anul 2012. Este fondatorul Intact Media Group, trust de presă ce cuprinde televiziuni (Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia Lifestyle TV, Antena International, GSP tv), publicații (Jurnalul National, Gazeta Sporturilor, BBC Good Food, BBC Top Gear, BBC Science Focus, Income Magazine, The Industry) și posturi de radio (Romantic FM și Radio ZU). La 8 august 2014, a fost condamnat printr-o sentință definitivă la executarea unei pedepse de 10
Dan Voiculescu (politician) () [Corola-website/Science/297701_a_299030]
-
dividende de la Antena 1. Cea mai cunoscută companie a grupului Grivco este Intact Media Group, care cuprinde televiziunile Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV, Antena International și GSP TV, radiourile Romantic FM și Radio ZU, publicațiile Jurnalul Național, Gazeta Sporturilor, Săptămâna Financiară, Felicia, Confidential, BBC Top Gear, BBC Good Food, BBC Science Focus, tipografia Intact, Fundația “Mereu Aproape”. Trustul media a fost cedat în 2006 fiicei sale, Camelia Voiculescu, în urma intenției lui Dan Voiculescu de a ocupa funcția de
Dan Voiculescu (politician) () [Corola-website/Science/297701_a_299030]
-
publică mai multe articole și cronici. În perioada 1919-1925, colaborează cu numeroase articole la revista "Ideea europeană" (director: Constantin Rădulescu Motru), alături de Tudor Vianu, Octav Onicescu, Dimitrie Gusti, Ștefan Nenițescu, Emanoil Bucuța, Cora Irineu, Mircea Florian. În 1922, publică în Gazeta Matematică studiul "Comentarii la un caz de intranziență a conceptelor matematice", pentru care obține "Premiul de filosofie matematică", în anul 1923. Din mai 1926 Nae Ionescu conduce ziarul "Cuvântul", la care a colaborat și grupul de talente adunate în jurul său
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
în tot timpul anului 1882. În schimb a citit în mai multe rânduri „Luceafărul” pe care Mite Kremnitz l-a tradus în germană, în ședințele "Junimii" de la Titu Maiorescu. Este semnalat adeseori în casă la Maiorescu. În 1 ianuarie, la gazetă, Eminescu este flancat de un director și un comitet redacțional care urmau să-i tempereze avântul său polemic. Reorganizarea redacției este însă inoperantă, fiindcă poetul continuă să scrie în stilul său propriu. În 13 septembrie, în absența poetului, probabil, se
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
publicat, în Varșovia, primul ziar polonez Merkuriusz Polski Ordynaryjny. Orașul este și capitala tipografiilor din Polonia cu o gamă foarte largă de periodice locale și străine pe diferite domenii. Cele mai mari ziare își au sediile centrale în Varșovia: Rzeczpospolita, Gazeta Wyborcza și Dziennik Gazeta Prawna. Varșovia are și o industrie de televiziune și de film destul de mare. Orașul găzduind câteva companii cinematografice și studiouri. Printre comaniile cinematografice trebuie menționate: TOR, Czołówka, Zebra și Kadr. De la cel de al Doilea Război
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
ziar polonez Merkuriusz Polski Ordynaryjny. Orașul este și capitala tipografiilor din Polonia cu o gamă foarte largă de periodice locale și străine pe diferite domenii. Cele mai mari ziare își au sediile centrale în Varșovia: Rzeczpospolita, Gazeta Wyborcza și Dziennik Gazeta Prawna. Varșovia are și o industrie de televiziune și de film destul de mare. Orașul găzduind câteva companii cinematografice și studiouri. Printre comaniile cinematografice trebuie menționate: TOR, Czołówka, Zebra și Kadr. De la cel de al Doilea Război Mondial varșovia a fost
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
Mai târziu, Dictatul de la Viena a cedat Ungariei Transilvania de Nord, astfel agravându-se criza politică și morală, care a dus la instaurarea Statului Național-Legionar cu Ion Antonescu ca "Conducător", sprijinit de un guvern legionar. Iorga decide să suspende apariția gazetei "Neamul Românesc", explicând că: „Când s-a produs o înfrângere, steagul nu se predă, ci pînza lui se înfășoară în jurul inimei. Inima luptei noastre a fost ideea culturală națională”. Văzut vinovat pentru uciderea lui Codreanu, a primit noi amenințări de la
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
români ca Pavel Zăgănescu sunt uciși. În primăvară 1848, o serie de intelectuali ca Simion Bărnuțiu, Aron Pumnul și mulți alții au redactat numeroase memorii și manifeste prin care respingeau unirea Ardealului cu Ungaria și promovau drepturile și libertățile românilor. Gazeta de Transilvania condusă de George Barițiu sprijinea unirea în schimbul garantării limbii și culturii române. Principile generale și programul de acțiuni revoluționare au fost prezentate în față mulțimii adunate la Blaj, pe 3/15 mai 1848. 40000 de oameni, în frunte
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
sfârșitul anilor 1940. Astfel, amintitul "Sportul Popular", devenit în anii 1960 "Sportul", a rămas vreme îndelungată singurul cotidian de sport din acea țară. Pe 23 decembrie 1989, pe când regimul Ceaușescu se prăbușea, colectivul său redacțional a hotărât să boteze publicația "Gazeta Sporturilor" cotidianului de sport înființat în anii 1920, păstrându-și până în prezent acest nume. A fost printre primele ziare privatizate în România după 1990. Ulterior, în timp, a trecut prin mânile mai multor societăți. Din 1997, de la apariția cotidianului "ProSport
Gazeta Sporturilor () [Corola-website/Science/296868_a_298197]
-
Ringier, actualmente face parte din trustul Intact, alături de Antena 1 și Jurnalul Național. Directorul ziarului este Ovidiu Ioanițoaia, redactor-șef fiind Cătălin Tolontan. Din echipă mai fac parte jurnaliști ca Andrei Vochin, Alin Buzărin, Cristian Geambașu, Maria Andrieș și alții. "Gazeta Sporturilor" este editată de Convergent Media SA, firmă care a avut în 2006 o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro și un profit de 700.000 de euro. Acționarii firmei sunt fiicele lui Dan Voiculescu. Suplimentul "Campionii
Gazeta Sporturilor () [Corola-website/Science/296868_a_298197]
-
luni de serviciu public, deoarece mentalitatea sa de fecior de fost ministru îl făcea să aspire doar la marile roluri. Macedonski considera o rușine ca un mare literat să se „osândească” la funcționarism: La 20 ianuarie scoate primul număr al gazetei „heliadiste” "Literatorul", ziar de opoziție "Junimii" și "Convorbirilor literare" care, după părerea poetului, acaparaseră fără o justificare obiectivă pozițiile culturale cele mai însemnate ale epocii. Conducerea revistei este asumată de Macedonski alături de "eruditul poligraf Bonifaciu Florescu și de fecundul poet
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, "Aradi Hirdeto". La 1 iulie 1848 apare săptămânalul "Der Patriot", publicat de Joseph Schmidt. Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta "Speranța", apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869 și ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat "„unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”". Mai târziu, în anul 1877, apare revista, "Biserica și școala
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
franceză articolul "Despre comerțul rușilor la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XII-lea" care este acceptat, dar nu și publicat, de revista "Severnîi arhiv" ("Arhiva Nordului"). 1831: La 1 ianuarie apare primul număr al revistei "Literaturnaia gazeta" ("Gazeta literară"), unde, cu pseudonimul P. Glecik, Gogol publică un capitol din nuvela malorusă "Mistrețul fioros" și, cu pseudonimul G. Ianov, articolul " Câteva idei despre predarea geografiei la copii". 1832: La începutul lui martie apare partea a doua a "Serilor
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]
-
articolul "Despre comerțul rușilor la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XII-lea" care este acceptat, dar nu și publicat, de revista "Severnîi arhiv" ("Arhiva Nordului"). 1831: La 1 ianuarie apare primul număr al revistei "Literaturnaia gazeta" ("Gazeta literară"), unde, cu pseudonimul P. Glecik, Gogol publică un capitol din nuvela malorusă "Mistrețul fioros" și, cu pseudonimul G. Ianov, articolul " Câteva idei despre predarea geografiei la copii". 1832: La începutul lui martie apare partea a doua a "Serilor în
Nikolai Gogol () [Corola-website/Science/298259_a_299588]