7,158 matches
-
Tot aici va publica Eminescu ultimele sale articole, în 1888. Publicație de orientare conservatoare, România liberă abordează aspectele politice și culturale ale vremii, editând materiale ale unor personalități culturale marcante în epocă. Articolele cu tematică politică sunt completate în paginile gazetei de cronici literare și dramatice, de fragmente de proză și versuri, de traduceri și studii de estetică, care au ca scop atât informarea, cât și educarea opiniei publice. În 1889, după 12 ani de la înființare, revista își încetează apariția, fiind
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fragmente de proză și versuri, de traduceri și studii de estetică, care au ca scop atât informarea, cât și educarea opiniei publice. În 1889, după 12 ani de la înființare, revista își încetează apariția, fiind înlocuită de ziarul Constituționalul. d) Pressa Gazetă politică și literară, Pressa apare la București, de trei ori pe săptămână, între 18 februarie 1868 și 15 februarie 1869, apoi zilnic, între 16 februarie 1869 și 26 aprilie 1876 și de la 23 ianuarie 1877 la 14 mai 1881492. Ziarul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
articolelor program direcțiile tematice și principiile de elaborare a materialelor. Definirea politicii editoriale are ca premisă conștientizarea rolului pe care îl îndeplinește presa în educarea opiniei publice și, implicit, în atingerea idealurilor naționale. Cu timpul, caracterul strict informativ al primelor gazete este depășit prin cultivarea unui jurnalism de atitudine, definit prin exprimarea opiniilor gazetarilor față de realitățile prezentate, prin atenția din ce în ce mai mare acordată persuadării opiniei publice. 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice Analiza contrastivă a limbajului politic, cultivat de presa din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cele patru publicații, am generat reprezentări grafice ale valorilor înregistrate de fiecare clasă semantică, pe baza datelor oferite de DAT. Analiza contrastivă a rezultatelor a permis identificarea constantelor și a diferențelor semantice manifeste în limbajul politic cultivat de cele patru gazete menționate. Graficul (Figura nr. 8) înregistrează rezultatele procesării textelor publicate în 1877. Anul 1877 constituie un moment de răscruce în istoria națională, marcând intrarea României în război și câștigarea independenței de stat. Căderea Plevnei și capitularea lui Osman-Pașa în fața armatei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
repurtate pe front, România liberă și în special Timpul aduc în atenție starea precară a armatei române, care fusese trimisă pe front fără a fi echipată corespunzător: "Au sosit în București dorobanții de pe câmpul de război. Acești eroi, cu care gazetele radicale se laudă atâta, sunt, mulțumită guvernului, goi și bolnavi. Mantalele lor sunt bucăți, iar sub manta cămașa pe piele, și nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălțați sunt tot atât de rău, unul c-un papuc ș-o opincă, altul c-
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care te revoltă în adâncul inimei"500. Analiza contrastivă a celor patru publicații evidențiază abordarea cu precădere a aspectelor legate de sfera socială și oameni (vezi figura 8). Reprezentarea grafică permite, de asemenea, vizualizarea diferențelor de abordare dintre cele patru gazete: în vreme ce publicațiile liberale insistă pe realizările guvernului (Românul înregistrează un procent ridicat pentru clasa semantică realizări), Timpul subliniază eșecul guvernului liberal în relațiile cu Rusia și starea materială precară a soldaților întorși de pe front (gazeta conservatorilor înregistrează un procent de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de abordare dintre cele patru gazete: în vreme ce publicațiile liberale insistă pe realizările guvernului (Românul înregistrează un procent ridicat pentru clasa semantică realizări), Timpul subliniază eșecul guvernului liberal în relațiile cu Rusia și starea materială precară a soldaților întorși de pe front (gazeta conservatorilor înregistrează un procent de aproape 15% pentru clasa semantică nerealizări). Figura 8 reliefează pozițiile antinomice ale Românului și Timpului, în vreme ce România liberă și Pressa se disting printr-o poziție intermediară, la nivelul procentelor de frecvență semantică, fapt explicabil prin
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semantică nerealizări). Figura 8 reliefează pozițiile antinomice ale Românului și Timpului, în vreme ce România liberă și Pressa se disting printr-o poziție intermediară, la nivelul procentelor de frecvență semantică, fapt explicabil prin atitudinea mai puțin critică adoptată de redactorii celor două gazete. Un alt aspect, evidențiat de figura 8, vizează ponderea pe care o înregistrează clasa semantică emoțional negativ în Timpul (aproape 15 procente), reflecție a limbajului critic la adresa guvernului liberal: "Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
indignarea jurnaliștilor, față de modul în care România este tratată de marile puteri ale Europei, își pun amprenta asupra discursului publicistic al vremii. Pressa înregistrează cele mai mari procente pentru clasele social (34%) și emoțional negativ (12%). Deși susține doctrina liberală, gazeta este nemulțumită de ideile politice promovate de C.A. Rosetti și adoptă un discurs extrem de virulent la adresa politicii editoriale a Românului. Figura 9. Analiza contrastivă a corpusului din 1878 Corpusul publicistic aferent anului 1880 este alcătuit pe baza criteriului cronologic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de care pentru transportul zilnic până la Zimnicea. Multe gospodării țărănești se ruinează din cauza pierderii vitelor de muncă și, implicit, a sursei de trai. Subiectul este tratat diferit de cele patru publicații analizate: în vreme ce presa liberală ia apărarea lui Simion Mihălescu, gazetele conservatoare solicită suspendarea din post și arestarea acestuia. Aspectele financiare ale afacerii sunt dezbătute pe larg, în editorialele de la începutul lui aprilie 1880, fapt evidențiat de altfel de rezultatele DAT. Figura 11 înregistrează graficul mediilor pe care îl înscrie frecvența
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în atenția publicului cititor principalele evenimente ale timpului. Deși am ales spre analiză două publicații de orientare conservatoare și două de orientare liberală, rezultatele atestă că diferențele ideologice nu se reflectă la nivelul lexicului utilizat și că toate cele patru gazete cultivă un limbaj asemănător, din punct de vedere al claselor semantice valorificate. Figura 11. Media frecvențelor în întreg corpusul publicistic Procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a permis formularea unor concluzii, în ceea ce privește caracteristicile semantice și pragmatice ale limbajului politic cultivat de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la nivelul conținuturilor, jurnalistul contribuie decisiv la procesul de modernizare și autonomizare a discursului publicistic românesc. Procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a evidențiat alinierea articolelor eminesciene la problematica publicațiilor din epocă. Procentajele privind ponderea diferitelor clase semantice în cele patru gazete supuse atenției nu au relevat diferențe semnificative, sugerând astfel, că semantica limbajului eminescian este caracteristică semanticii discursului publicistic din secolul al XIX-lea și că diferențele vizând atitudinile și opțiunile politice ale gazetarilor nu se reflectă la nivelul vocabularului utilizat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
, gazeta apărută la București, bisăptămânal, între 17 decembrie 1872 și 13 iunie 1874. Până în martie 1874 director a fost N. F. Bădescu. O atitudine vag democratică, cultul lui Al. I. Cuza și critica lui Carol I sunt principalele componente ale programului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290571_a_291900]
-
și 13 iunie 1874. Până în martie 1874 director a fost N. F. Bădescu. O atitudine vag democratică, cultul lui Al. I. Cuza și critica lui Carol I sunt principalele componente ale programului politic, reflectat și în literatura din V. Poeții gazetei sunt Simeon Miculescu și Daniel Demetrescu, interesanți amândoi prin notele romantice și sociale din versurile lor. S. Miculescu mai publică Marsilieza, text propriu, care a avut o oarecare circulație în epoca, si adaptări după Victor Hugo. Mai colaborează cu versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290571_a_291900]
-
Sloganul „Școala - unitate în diversitate” reflectă personalitatea organizației. • Personalul didactic se va preocupa de crearea unor simboluri care să definească personalitatea și oferta educațională (curriculum elaborat în școală): semne de recunoaștere (eșarfe colorate purtate de elevii clasei); redactarea revistei „Alternativa”; gazeta de perete „Astfel despre conflicte”; sala de mediere - sediul. • Ridicarea formării inițiale; se va realiza prin cursuri de medierea conflictelor: a) învățători 40%; b) profesori 35% • Participarea în comun la activitățile de formare continuă, ce vor fi regândite pe baza
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
și Facultatea de Drept. Debutează la „Universul” (1925) și scrie la „Bilete de papagal”. A fost unul dintre primii cronicari cinematografici cu rubrică permanentă, ținută în revista „Cinema”, și a înființat în 1932 revista „Ecranul”. Este prezent după 1950 în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Colocvii”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tomis”, „Lumea”, „Magazin istoric” ș.a. Între 1934 și 1944, a folosit pseudonimul Ion Albotă; a mai semnat Const. Apostol sau Pavel Mureșanu. Traducător talentat și harnic, cultivat și poliglot, M. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
profesor la Facultatea de Filologie-Ziaristică a Universității Hyperion, unde este și decan din 1995. A debutat în 1950 la ziarul „Teleormanul liber” din Alexandria, iar editorial în 1972 cu studiul Sofia Nădejde. Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Informația Bucureștiului”, „Manuscriptum”, „Presa noastră”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Universitas” ș.a., semnând uneori cu pseudonimele V. Buzoieșteanu, Theodor Genir, Sorin Ticvivescu, Vasile Vinodor ș.a. Alături de Gabriel Ștrempel a coordonat colectivul care a alcătuit volumul al XVII-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Procedeul întrebuințat frecvent este parodia. Se parodiază poezia epocii, stilul cronicarilor dramatici și al criticilor literari, stilul publiciștilor sau al politicienilor, sunt ridiculizate mai ales ambițiile nejustificate, reputațiile nemeritate. Deseori, simpla reproducere a textului unui articol, a unei poezii din gazete ca „Vocea Covurluiului”, „Vocea Botoșanilor” și chiar „Literatorul” devine un mijloc de provocare a ilarității. M. r. are, în mod obișnuit, pe copertă o caricatură politică de actualitate. Rubricile principale sunt dedicate unor chestiuni la ordinea zilei: un editorial (scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
din Iași, funcționar la Arhivele Statului din București, revizor școlar. O broșură, Poezii, semnată cu inițiale, îi apăruse în 1865. Câteva articole și traduceri de poezie (Secreta mea durere, Sonetul lui Arvers, poeme de Alfred de Musset), colaborările la „Satyrul”, gazeta lui B. P. Hasdeu (semnate San-Huang-Ki și Tschao-Wan-Ki), cronici teatrale în „Românul” și o conferință-protest împotriva valului de imitații din roman, Despre influința lecturei romanțelor streine, publicată în „Atheneul român” (1867), e tot ce a rămas de la N. Manuscrisele conțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
unor articole despre originea, esența și decadența artei, cât și o piesă de teatru, Van Buck. Poetul, apreciat de Titu Maiorescu, pe care îl cunoscuse la Paris, a fost membru al Junimii și un timp a susținut foiletonul literar la „Gazeta de Iași”. Versurile lui N., amestecând elegia cu satira, între lamentație și sarcasm, adună și interiorizează motive caracteristice momentului de destrămare a iluziilor ce a urmat revoluției de la 1848. „Desperarea” de a fi, „gândirea spăimântată” de pierderea virtuților străbune (Dor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
și, în 1958, M. primea pedeapsa capitală. După patru săptămâni de suferință în celula condamnaților la moarte din penitenciarul Jilava, pedeapsa îi este comutată în muncă silnică pe viață. Grațiat în 1964, M. se autoizolează. Are extrem de rare apariții, în ,,Gazeta literară”, ,,Viața românească”, ,,Adevărul literar și artistic”. Volumul Cartea duioșiilor, încredințat în 1972 Editurii Cartea Românească, nu apare. În 1980 poetul Ștefan Baciu consacră acestui ,,anvargadist de unul singur” un număr al revistei ,,Mele”, pe care o scotea la Honolulu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
judecător, la Pesta. Încă la Viena, publicase, în germană și română, Cauza limbelor și naționalităților în Austria (1860), prin care se impune ca un apărător al egalității în drepturi a naționalităților de pe teritoriul Imperiului habsburgic. Colabora cu articole politice la „Gazeta Transilvaniei”, „Amicul poporului”, „Telegraful român”, „Luminătoriul”. Numărându-se printre fondatorii Partidului Național al Românilor, B., om politic, deputat în Dietă, a militat pentru autonomia Transilvaniei, a participat decisiv la realizarea separării bisericii românești de cea sârbească și la înființarea Mitropoliei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
versului eminescian, de cititoarele cu inimă bună, recrutate mai cu seamă (nu știu de ce) din rândul nevestelor de ofițeri. Dar nu numai. Spre exemplu, înainte de a-l fi întâlnit în carne și oase, Veronica se îndrăgostise de fotografia poetului din gazete, iar Mite își construise o "imagine ideală" contrazisă, parțial, de realitate, pentru că doar "nemțoicuța", mai snoabă, se arată dezamăgită ("Adâncimea pe care o așteptasem, în care trebuia să privesc și față de care trebuia să mă înfior nu exista!"149), pe când
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
naiv) e însă "din rasa moldovenească" ("argilă românească arsă de soarele românesc și zbicită de vântul nostru"), și abia în sufletul unui asemenea exemplar feminin își găsește versul eminescian ecoul lui profund și "specific". Din acest motiv, între fotografia din gazetă și "realitate" "Bălăuca" nu vede nicio diferență, ceea ce o ajută să înțeleagă că nici ea nu reprezintă, pentru bărbatul îndrăgostit, decât copia imperfectă a unui prototip ("în Bianca se fixa elementul esențial al sufletului feminin, de acum și dintotdeauna, din
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
față, "[...] plecând de la clișeu, romancierul întrevede posibilitatea unei scriituri uniforme și în același timp a unei scriituri mecanice, care nu riscă nici un fel de blocaje". 48 Apud Ligia Tudurachi, op. cit., p. 107. 49 Idem, p. 110. 50 "D.E. Lovinescu vorbește Gazetei despre romanul Diana", în Gazeta, an 3, nr. 828, 10 dec. 1936 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 369). 51 G. Călinescu, "E. Lovinescu, Diana", în Adevărul literar și artistic, an XVI, nr. 841, 17
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]