7,663 matches
-
pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de a acumula și depozita cele necesare vieții pentru perioadele când resursele în natură sunt mai sărace. Deci microsocietatea formată din părinți și copii (familia) se bazează pe 4 instincte foarte puternice: - iubirea conjugală, în fapt coabitarea a doi parteneri de sex opus în vederea procreării (scop de altfel ignorat); - iubirea părintească, cu scopul protejării progeniturilor până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bazează pe 4 instincte foarte puternice: - iubirea conjugală, în fapt coabitarea a doi parteneri de sex opus în vederea procreării (scop de altfel ignorat); - iubirea părintească, cu scopul protejării progeniturilor până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine instinctul de reproducere. Resortul intim al coabitării și agregării familiale este, prin urmare, de natură instinctuală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
doi parteneri de sex opus în vederea procreării (scop de altfel ignorat); - iubirea părintească, cu scopul protejării progeniturilor până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine instinctul de reproducere. Resortul intim al coabitării și agregării familiale este, prin urmare, de natură instinctuală. Că este așa o demonstrează ampla incursiune pe care Paulescu o face
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu scopul protejării progeniturilor până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine instinctul de reproducere. Resortul intim al coabitării și agregării familiale este, prin urmare, de natură instinctuală. Că este așa o demonstrează ampla incursiune pe care Paulescu o face în lumea animal ă, folosindu-se de observațiile făcute în natură de biologi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu se formează. Este cazul moluștelor, melcilor, unele insecte, unii pești (somoni, păstrăvi), unele reptile, broaștele țestoase și crocodilii care, după ce-și depun ouăle și le asigură în adăposturi speciale împotriva prădătorilor, nu se mai îngrijesc de soarta lor. Instinctul de proprietate, cu cele trei aspecte ale sale: ad ăpost, perimetru de subzistență și depozit pentru provizii, este, de asemenea, foarte bine reprezentat în natură. Iată de exemplu pentru primul aspect: - Adăpostul este nota comună începând cu viermii care-și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care l-au construit în anii anteriori. Mamiferele, la rândul lor, își alcătuiesc adăposturi pe pământ, sub pământ, sau deasupra pământului, din ce în ce mai complexe și care pe lângă culcușuri, au încăperi pentru provizii și încăperi pentru refugiu în caz de pericol. Acest instinct culminează în cazul omului, unde intervi ne rațiunea, cu adevărate stilizări și evoluții ce îmbracă moda timpului, dar în esență comportă aceleași utilități de bază întâlnite în lumea viețuitoare pe care trebuie să le satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vânat (în cazul carnivorelor) sau sursă de apă etc. Păsările, de exemplu, își delimitează teritoriul numai după ce se cuplează în perechi și formează familii, teritoriu pe care-l vor apăra cu toată strășnicia până la sacrificiul suprem. La animalele superioare acest instinct este și mai evident și capătă caracterul net de proprietate, la apărarea căreia participă în egală măsură masculul și femela, iar dobândirea și păstrarea proprietății nu rareori se realizează prin luptă și sacrificii, uneori chiar cu prețul vieții. Pornind de la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
favorizat cultura și selecția unor soiuri de plante și domesticirea unor animale utile existenței sale, realizând ceea ce cu timpul avea să devină agricultura și zootehnia. Acumularea de provizii, pentru nevoile cuplului dar și pentru nevoile progeniturilor sale, se regăsește ca instinct încă de la insecte. Scopul acumulării este de a asigura necesarul pentru perioada de timp nefavorabilă, dar și pentru alimentația progeniturilor, fie ele larve sau pui. Din cele de mai sus se conturează clar faptul că proprietatea are o puternică bază
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe întreaga scară animală și are un caracter net familial. În rezumatul gândirii paulesciene se poate spune că familia ca unitate socială se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde își au după cum am văzut
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
scară animală și are un caracter net familial. În rezumatul gândirii paulesciene se poate spune că familia ca unitate socială se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde își au după cum am văzut originea, depășesc
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
caracter net familial. În rezumatul gândirii paulesciene se poate spune că familia ca unitate socială se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde își au după cum am văzut originea, depășesc cadrul strict al familiei pe măsură ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În rezumatul gândirii paulesciene se poate spune că familia ca unitate socială se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde își au după cum am văzut originea, depășesc cadrul strict al familiei pe măsură ce aceasta își mărește
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde își au după cum am văzut originea, depășesc cadrul strict al familiei pe măsură ce aceasta își mărește dimensiunea prin căsătoria copiilor, în felul acesta realizându-se relații interfamiliale bazate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde își au după cum am văzut originea, depășesc cadrul strict al familiei pe măsură ce aceasta își mărește dimensiunea prin căsătoria copiilor, în felul acesta realizându-se relații interfamiliale bazate și ele pe instinct. Deși mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde își au după cum am văzut originea, depășesc cadrul strict al familiei pe măsură ce aceasta își mărește dimensiunea prin căsătoria copiilor, în felul acesta realizându-se relații interfamiliale bazate și ele pe instinct. Deși mai slab ca intensitate, asemănându-se sub acest aspect cu sentimentul de iubire frățească, acest instinct se regăsește constant în relațiile dintre familiile rezultate din căsătoria copiilor. Pentru cei din vechime familiile succesive realizate prin căsătoria copiilor rămâneau de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cadrul strict al familiei pe măsură ce aceasta își mărește dimensiunea prin căsătoria copiilor, în felul acesta realizându-se relații interfamiliale bazate și ele pe instinct. Deși mai slab ca intensitate, asemănându-se sub acest aspect cu sentimentul de iubire frățească, acest instinct se regăsește constant în relațiile dintre familiile rezultate din căsătoria copiilor. Pentru cei din vechime familiile succesive realizate prin căsătoria copiilor rămâneau de regulă împreună alcătuind triburile, fenomen ce se regăsește și astăzi în triburile nomade. Paulescu definește acest sentiment
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din vechime familiile succesive realizate prin căsătoria copiilor rămâneau de regulă împreună alcătuind triburile, fenomen ce se regăsește și astăzi în triburile nomade. Paulescu definește acest sentiment instinctual ca iubire tribală, ceea ce în termeni moderni ar putea fi denumit ca instinct de familie. Instinctul de dominație și subordonare, foarte evident în familiile arhaice grupate în triburi, când tribul era condus de un conducător (de regulă cel mai puternic și cel mai inteligent) capabil să asigure unitatea, liniștea și securitatea tribului față de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
succesive realizate prin căsătoria copiilor rămâneau de regulă împreună alcătuind triburile, fenomen ce se regăsește și astăzi în triburile nomade. Paulescu definește acest sentiment instinctual ca iubire tribală, ceea ce în termeni moderni ar putea fi denumit ca instinct de familie. Instinctul de dominație și subordonare, foarte evident în familiile arhaice grupate în triburi, când tribul era condus de un conducător (de regulă cel mai puternic și cel mai inteligent) capabil să asigure unitatea, liniștea și securitatea tribului față de inamici, astăzi este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
însă în structurile ierarhice comunitare sau statale și păstrează cele două componente ale sale și anume: - afecțiune din partea conducătorilor sau șefilor pentru subordonați sau supuși (asemănător iubirii părintești) și; - respect și gratitudine din partea supușilor, asemănător iubirii filiale. De remarcat că instinctul de proprietate nu se regăsește, acesta rămânând strict la nivelul familiei care folosește în scop personal tot ceea ce-i aparține. Instinctul de familie (tribal) se regăsește și în lumea animală. De regulă însă aici determină formarea grupurilor de indivizi de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru subordonați sau supuși (asemănător iubirii părintești) și; - respect și gratitudine din partea supușilor, asemănător iubirii filiale. De remarcat că instinctul de proprietate nu se regăsește, acesta rămânând strict la nivelul familiei care folosește în scop personal tot ceea ce-i aparține. Instinctul de familie (tribal) se regăsește și în lumea animală. De regulă însă aici determină formarea grupurilor de indivizi de ambele sexe sub formă de turme, cirezi, haite, colonii, bancuri, stoluri etc. Foarte dezvoltat la păsări (papagali, perușele, bot-roșu, corbii de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tribal) se regăsește și în lumea animală. De regulă însă aici determină formarea grupurilor de indivizi de ambele sexe sub formă de turme, cirezi, haite, colonii, bancuri, stoluri etc. Foarte dezvoltat la păsări (papagali, perușele, bot-roșu, corbii de munte), acest instinct devine foarte puternic la mamifere (morse, nevăstuici, caii mustangi) și mai ales la maimuțe, care se organizează în adevărate comunități conduse de un exemplar puternic și inteligent. Dacă în lumea animală tribul, sub formele prezentate mai sus, este expresia cea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atribuindu-i-se de multe ori conotații negative, pentru că este asociată frecvent xenofobiei, șovinismului și chiar rasismului, deși în fapt nu are nimic de-a face cu așa ceva. Este mai degrabă o realitate biologică ce ține în mare măsură de instinct și reprezintă de fapt suportul natural al entităților etnice, naționale și statale. Cei mai aprigi dușmani ai naționalismului au fost internaționaliștii, de regulă oameni fără patrie, sau care sub masca internaționalismului doreau săși extindă dominația asupra altor popoare, generând conflicte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
etnice, naționale și statale. Cei mai aprigi dușmani ai naționalismului au fost internaționaliștii, de regulă oameni fără patrie, sau care sub masca internaționalismului doreau săși extindă dominația asupra altor popoare, generând conflicte și războaie; - patriotismul; mai degrabă un derivat al instinctului de proprietate, se asociază iubirii naționale, definind în fapt atașamentul pentru locul unde ființa a văzut lumina zilei, atașamentul față de ceea ce îi aparține ei și strămoșilor săi, în sfârșit atașamentul față de perimetrul geografic în care colectivitatea națională din care individul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Există o tendință nedisimulată astăzi de a substitui naționalismul prin patriotism, pentru că ideologii internaționaliștilor socialiști sau comuniști și mai ales promotorii globalizării zilelor noastre văd o piedică redutabilă în naționalism, încercând să facă abstracție de puternicele resorturi biologice ale naționalismului. Instinctul de dominație și subordonare în societățile umane va conduce la organizarea socială și formarea statului cu structurile sale, în care legislativul elaborează legi cu scopul reglementării raporturilor dintre membrii societății în ceea ce privește drepturile și obligațiile, executivul asigură funcționarea mecanismelor sociale, iar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
restabilește echitatea între membrii societății prin rezolvarea litigiilor absolut inerente conviețuirii sociale. Raporturile dintre aceste structuri au constituit de-a lungul istoriei o permanentă sursă de frământări, începând încă de la democrațiile antice extinzându-se până la democrațiile moderne ale zilelor noastre. Instinctul de proprietate practic nu depășește cadrul individual sau familial și nu se manifestă în nici un fel atunci când este vorba de proprietatea comună (de jure a tuturor și de facto a nimănu i) ceea ce însuși Aristotel recunoștea atunci când afirma: „nimic nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]