69,747 matches
-
obiectul (conținutul) Învățării (Not, 1988). Dezvoltarea metodelor structurate valorifică o idee lansată de economistul Fr.W. Taylor, În 1881, ca urmare a aplicării științei În domeniul studierii, analizei și organizării muncii de fabrică, În vederea raționalizării și creșterii productivității muncitorilor, o investigație care are la bază analiza și descompunerea muncii concrete În operații, În eliminarea operațiilor considerate de prisos sau inutile și În structurarea riguroasă a celor considerate indispensabile. Acest lucru a condus la specializarea muncitorilor pe operații și la introducerea muncii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și, Într-o serie de cazuri, spirit creator. În funcție de caracterul și gradul de dirijare a Învățării, aceste metode pot fi și ele Împărțite În cel puțin două tipuri: semialgoritmice și euristice. Metodele euristice Îndeamnă, prin urmare, la căutări independente, la investigații personale, lăsând libertate subiectului să aleagă el Însuși operațiile necesare găsirii soluțiilor la problemele de rezolvat. Sunt și autori logicieni, psihopedagogi și practicieni, Înclinați să Împartă metodele În funcție de operațiile logice dominante În parcurgerea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, de unde: metode
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sinectica ș.a.; c) metode de instruire prin problematizare (Învățarea prin rezolvare de situații-problemă). 2. Metode de comunicare scrisă (bazate pe limbajul scris sau cuvântul tipărit): instruirea prin lectură sau Învățarea după textul tipărit (munca cu manualul sau cu cartea), analiza (investigația) de text, informarea și documentarea etc. 3. Metode de comunicare oral-vizuală (bazate pe limbajul audiovizual, adică al asocierii imaginii, sunetului și cuvântului): instruirea prin filme, instruirea prin televiziune, instruirea prin tehnici video etc. Metodele menționate până aici au la bază
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
instrucția Întemeiată pe experiența socială a umanității, realizată cu precădere prin metode verbale și livrești, ci va tinde să cultive În măsură crescândă interesul și pentru acele forme de Învățare care Își găsesc obârșia În acțiunea sistematică de explorare sau investigație proprie a Însăși realității naturale și socio-umane. Potrivit acestui model „empirio-centric” o pondere sporită vor deține așa-numitele: II. Metode de explorare organizată a realității - metode obiective, intuitive care se pot Împărți În două subgrupe principale, după caracterul acțiunii exploratorii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin „a transmite” sau „a prezenta” noi cunoștințe, ci efectuând o activitate comună de gândire cu elevii săi, pe care Îi determină la un efort personal de căutare, de investigație Întreprinsă În sfera informaților existente deja În mintea lor și de descoperire, pe baza valorificării propriei experiențe de cunoaștere, a unor noi adevăruri, a unor noi generalizări. De aici și denumirea de „conversație euristică”, metodă care face parte din așa-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
profesor, să Întreprindă o analiză, iar odată rezolvată problema, ei ajung la o nouă cunoștință, sub forma unei achiziții personale. Într-adevăr, În practica școlară se folosesc extrem de multe tipuri de Întrebări, care pot fi clasificate după criterii foarte diferite. Investigațiile Întreprinse de V.V. Zabotin relevă faptul că, de obicei, predomină Întrebările cu funcție reproductivă, cele care fac apel mai ales la memorie, fie ele mnemotehnice, de tipul „ce este?”, „ce ați avut?” sau reproductiv-cognitive, de tipul „care este?”, „care sunt
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noilor situații problematice care s-au ivit. „Tipul de comportament, descris aici, relevă R.M. Gagné, este denumit uneori rezolvarea productivă de probleme.” (1975, p.189) Aici, rezolvarea de probleme este o căutare activă, o abordare critică, creativă, o incitație la investigație, „este un proces care generează o nouă Învățare”(Gagné, 1975, p. 188). Atunci când este vie În gândirea elevilor, „o Întrebare-problemă constituie un agent director al cercetării, devine motorul Însuși al achiziționării unor noi cunoștințe și practici. Rezolvarea de probleme, astfel
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu atât ea va cere o restructurare mai adâncă a datelor anterioare și construirea unor structuri cu totul noi, corespunzătoare altui nivel de explicare științifică a realității. Odată cu această restructurare, se ajunge, implicit, la dezvoltarea unor modalități mai bune de investigație și de cunoaștere a realității. Prin natura ei, soluționarea problemelor este și apreciată ca una dintre activitățile cognitive care se situează la cele mai elevate niveluri. Participarea activă la soluționarea problemelor pune la Încercare gândirea elevilor, Îndeamnă la observații, la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o idee relativ clară asupra operațiilor mintale pe care le reclamă situația-problemă și cu care elevii s-ar putea implica În rezolvarea acesteia; - situația-problemă trebuie să fie În așa fel gândită Încât să permită elevilor libertate de acțiune și de investigație personală și În comun, ceea ce face ca - alegerea Îndrumărilor, indicațiilor și interzicerilor, care uneori au un rol decisiv, să se facă cu multă grijă și măsură. După P. Goguelin (1972), se pot distinge șase etape posibile În rezolvarea unei situații-problemă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
științifici, eventual) și a Înlănțuirilor de cuvinte (propoziții, expresii, sintagme); - reactualizare a unor reprezentări mintale, ca repere referențiale constituite deja ca un fond de cunoaștere sau ca o zestre culturală, un background cultural, cu care fiecare elev vine la școală; - investigație și sesizare a ideilor principale și a detaliilor semnificative care le Însoțesc și o anumită ordonare a ideilor; - anticipare a ceea ce va urma, a posibilelor efecte sau consecințe etc.; - punere În mișcare a operațiilor de gândire, de imaginație, Îndeosebi a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În lucrări de actualitate științifică), evenimențială (obținută prin consemnarea faptelor petrecute), să aibă o valoare de document (și ca atare va fi identificată În acte oficiale și neoficiale, În fotografii, legi, manuscrise), empirică (legată de experiența cotidiană), științifică (obținută prin investigație științifică), după cum mai poate fi și originală (autentică, personală), reprodusă (ca reluare a ideilor ori ca interpretare a acestora), istorică (aparținând trecutului), actuală (de dată recentă), de profunzime ori de extensiune, utilă sau inutilă etc. Este, de asemenea, foarte important
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Metode de explorare nemijlocită (directă) a realitĂȚii (metode de ÎnvĂȚare prin cercetare)" În Învățământul actual, o importanță crescândă capătă așa-numitul model „empiriocentrist” de organizare a instruirii. În centrul său, această concepție situeazăefortul propriu, individual sau colectiv, de observare, de investigație, de formulare de ipoteze, de experimentare, de verificare, de formulare a concluziilor etc., dedescoperire personală de către elevul Însuși, a proprietăților și legilor lumii reale, aspecte asupra cărora am mai insistat În capitolele II și III. Procesualitatea și metodologia acestui tip
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
demersurilor sale. Metodele de acest gen sunt mai dificil de aplicat decât altele, lecțiile nu pot fi elaborate În detaliu, lăsând loc unor surprize și incertitudini pe care profesorul să fie gata să și le asume. În general, tehnicile de investigație prelungesc procesul de Învățământ, cer mai mult timp (sunt cronofage), fiind mai puțin economice, ceea ce ar lăsa de dorit ca unele lecții să fie planificate pentru două ore. 1. Observarea sistematicătc "1. Observarea sistematică" a) Însemnătate și formetc "a) Însemnătate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
legilor esențiale ale naturii și vieții sociale, identificarea acestora În alte corelațiietc. nu se poate realiza În cele mai bune condiții În afara observării obiective, realizate În mod organizat, metodic și cu consecvență. Aptitudinea de a observaîn mod conștient este indispensabilă investigației naturii și realității sociale, descoperirii, Întocmai ca inteligența (G. Berger). Nu mai puțin, ea este utilă În Însușirea și practicarea oricărei profesiuni (G. Mialaret). La copil, ca și la adult, observarea, precum gândirea, slujește ca unealtă a acțiunii de adaptare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tânărului, observarea nemijlocită, metodică, a lucrurilor În starea lor naturală, firească, de existență și manifestare (așa cum sunt) constituie nu numai o sursă de informație directă, ci și unexercițiu veritabil de gândire analitică și sintetică de formare a unor deprinderi de investigație inductivă, de gândire cauzală, independentă, de cultivare și menținere a gustului pentru observare, de suscitare a interesului, inclusiv pentru activități experimentale. Ea dezvoltă la elevi obiectivitate, spirit de rigoare și de precizie, elemente componente ale spiritului științific; cultivă capacitatea de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cea mai vie curiozitate și pasiune, așa cum viața Însăși trebuie să rămână o mare școală de la care nu Încetează niciodată să Învețe (Comenius). Așa cum În domeniul științei observarea se afirmă, În continuare, ca una dintre cele mai fecunde metode de investigație, tot așa și În Învățământ, ea răspunde unei nevoi firești a copilului sau a tânărului - aceea de explorare a realității -, constituind pentru el „o știință din experiență” și nu una primită de-a gata. Adeverindu-se ca o tehnică de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
multă greutate În sistemul metodelor didactice; cu cât activitățile aplicative concrete și de muncă efectivă, productivă, vor ocupa un loc mai mare În cuprinsul practicii școlare și vor pune, prin Însuși specificul lor, probleme care pot fi realizate pe calea investigației experimentale, cu atât mai mult laboratorul, atelierul și terenul agricol vor dobândi o importanță hotărâtoare În educația „experimentală” a tineretului școlar. În ultimă analiză, observă H. Aebli, introducerea progresivă și constantă a experimentului În activitatea practică a elevilor, Încă din
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nemijlocit. b) Rațiuni de ordin psihologictc " b) Rațiuni de ordin psihologic" Organizarea instruirii experimentale, ca bază esențială pentru dobândirea cunoștințelor științifice și tehnice nu poate face abstracție de suporturile psihologice care fac posibilă implicarea elevilor În acțiuni cu caracter de investigație experimentală. În această privință suntem nevoiți să recunoaștem că „a observa” nu este totuna cu „a provoca”, experimentul fiind, prin definiție, o observație provocată; că „experiența pentru a vedea” diferă de „experiența de a provoca”. De asemenea, se impune a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
parte, sistematizarea reversibilității, pe de altă parte (Astolfi, Develay, 1991). Aceasta nu Înseamnă că elevii din școala primară nu pot fi angajați În activități cu caracter experimental. Ei pot efectua activități premergătoare ajungerii la experiment ca, de exemplu: activitățile de investigație orientate prin joc, curiozitate, gratuitate, interes imediat și pragmatic; activitățile, așa-zis, funcționalecare ajută elevii să-și formeze reprezentări inițiale. Metoda experimentului rămâne, așadar, În această fază, strâns legată de tatonare și euristică. Altfel stau Însă lucrurile Într-o fază
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asociază capacitatea lui, bazată pe operațiile amintite, de a comunica diversele ipoteze și de a le verifica experimental (Piaget, 1972, p. 47). Toate acestea deschid noi posibilități de Învățare a științelor naturii prin intermediul unor activități de descoperire cu caracter de investigație experimentală. c) Tipuri de experimentetc "c) Tipuri de experimente" Experimentul cu caracter de cercetare, de descoperire. În condiții didactice, experimentarea de către elevii Înșiși reprezintă o modalitate specifică de explorare a realității, de Învățare prin acțiune, prin experiența trăită direct. A
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cheamă un proces autentic experimental. El reprezintă, mai mult sau mai puțin, o etapizare sau o ierarhizare a momentelor esențiale care urmează să fie parcurse În cadrul unei lecții de acest tip. Desfășurarea acestor acțiuni oferă elevilor o adevărată „strategie de investigație”, cuprinzătoare și destul de suplă În același timp, Întrucât lasă suficientă independență și inițiativă creatoare elevilor. Schema menționată este ideală și profesorii știu bine că una sau alta dintre aceste faze pot fi suprimate În funcție de posibilități, experimentul devenind uneori o simplă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de imagini el Își permite să se ridice la nivelul unei activități euristice, prin mijloace potrivite și neriguroase de explorare a problemelor și de raportare a lor la alte probleme anterior Însușite (Bruner, 1970, p. 85), deci să Întreprindă noi investigații și descoperiri. Demonstrația tradițională este criticată tocmai pentru faptul că nu a reușit să favorizeze Întrebuințarea datelor concrete, intuitive, Într-o perspectivă euristică. b) Variantele demonstrației intuitivetc "b) Variantele demonstrației intuitive" Efectiv, metoda demonstrației poate să Îmbrace forme dintre cele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a realului, de ficțiune. c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelăriitc "c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelării" Dincolo de valoarea lui demonstrativă, un model Îndeplinește o funcție euristică (explorativ-explicativă) Întrucât invită elevii la un efort de căutare, de investigație teoretică, de experimentare pe plan mintal, ceea ce duce la descoperirea unor noi adevăruri. Construirea, mânuirea și interpretarea unui model aruncă o rază de lumină explicativă asupra originalului, deschide o pârtie de acces la esențialitate, dând posibilitatea gândirii să avanseze În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bine precizat, urmează a fi realizată, pe cât posibil, prin Îmbinarea cunoștințelor teoretice cu acțiunea practică. În acest sens, elevii/studenții Își aleg sau primesc o temă de cercetare, relativ cuprinzătoare, pe care o realizează În variate forme de studiu, de investigație și de activitate practică, fie individual, fie prin efort colectiv, În echipă. Spre deosebire de studiul de caz, proiectul - tema de cercetare - devine astfel, concomitent, și acțiune de cercetare, și acțiune practică, subordonată, bineînțeles, Îndeplinirii unor sarcini concrete de instruire și educație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Întreprinde. În condițiile de activitate la care Îi obligă executarea unui proiect, tinerii se deprind cu strategia cercetării, Își Însușesc metode de muncă științifică, Învață să creeze o situație problematică,să emită ipoteze asupra cauzelor și relațiilor În curs de investigație, să facă pronosticuri asupra rezultatelor posibile, să examineze și să mediteze, să formuleze idei și să exprime diferite puncte de vedere, să verifice ipotezele și pronosticurile făcute, să deprindă tehnici de elaborare și de execuție a unei lucrări științifico-practice, tehnice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]