KorAP: Find »[drukola/base=iubit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...273 274 275 ...298 >

7,450 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288

stradă, nici unul dintre ei inocent, toți vinovați de ceva și se întreabă dacă acel bătrân cu aspect demn de a fi venerat, de exemplu, n-o fi marele maestru al ultimei ceremonii a întunericului, dacă acea fată care-și îmbrățișează iubitul n-o fi întruchiparea nemuritorului șarpe al răului, dacă acel bărbat care înaintează cu capul plecat nu s-o îndrepta spre grota necunoscută unde se distilează filtrele care au otrăvit spiritul orașului. Preocupările agentului, care, prin condiția lui de ultim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265

căsătorie. Nu locuiserăm Împreună deloc, dar nu Îmi făceam griji. Hunter era o persoană fericită, nesofisticată, altruistă, nu era greu să stai lângă el. Nu era obsedat de sine, nu avea Îndoieli cu privire la sine, ceea ce Îl deosebea simțitor de alți iubiți de-ai mei din ultima vreme. Nu se isteriza, nu o lua razna. Rezolva orice problemă fără tam-tam. Nu analiza mai mult decât era cazul, o calitate greu de găsit la bărbații americani. Eu dau vina pe James Spader 1

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
ca un muzeu. Dar cel puțin soțul meu arată ca Mark Darcy - ei, ca Mark Darcy cu păr roșu. Ha, ha, ha! —Iubito, tocmai am zărit o veche cunoștință, spuse Hunter. Mă duc până acolo să o salut, bine? Sigur, iubitule, am răspuns, iar Hunter se Îndreptă către un grup din celălalt colț al camerei. Milton bătu cu palma sofaua, iar Marci și cu mine ne-am așezat lângă el. — Cum e măritată? mă Întrebă Milton. —E atât de plăcut... Începui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Încă la masă, mi-a spus el când l-am sunat pe mobil. Auzeam În fundal zgomote vesele și câteva feluri de accent american și britanic. Părea că Hunter se distra din plin. Da, desigur. Mi-e dor de tine, iubitule, i-am răspuns, și am Închis telefonul. Pentru seara aceea nu aveam planuri de ieșit În oraș, așa că am hotărât să iau cina În pat, să mă uit la un episod din Anturaj pe care Îl scăpasem și să aștept

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
cu toate celelalte lucruri de proveniență americană. „Ei, asta e“, m-am gândit, „o să-i trimit un email“. Îmbrăcată În capot, m-am așezat la biroul pe care Milton Îl instalase pentru Hunter În bibliotecă și am tastat: Dragul și iubitul meu soț, Soția ta Îți duce dorul nespus de mult. A fost cooptată inopinat la organizarea unei teribile petreceri pentru o Proaspăt Divorțată, la care au voie numai burlacii, și speră că nu ai nimic Împotrivă. Apropo, dacă treci pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
nimic Împotrivă. Apropo, dacă treci pe Rue Des Saintes Pères și ești atras irezistibil de un magazin numit Sabbia Rosa, urmează-ți instinctul și intră acolo, căci soției tale Îi plac la nebunie surprizele de genul Sabbia Rosa. Sună-mă, iubitule! Xxxx S Descărcându-mi sufletul În legătură cu petrecerea de divorț, m-am dus la culcare visând la satin de la Sabbia Rosa. Duminică dimineață, Hunter tot nu mă sunase Încă, așa că am telefonat din nou la hotel. Centralistei i-a luat ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
aia. —O, sigur că da! Am râs. Poate că totul era În regulă. —Și În legătură cu cealaltă problemă... Sabbia Rosa... frumos magazin... —Mi-ai luat ceva? l-am Întrebat entuziasmată. —Draga mea, n-aș putea să stric surpriza... — Îmi pare rău, iubitule. —Pentru ce? Cum de mă putusem Îndoi de Hunter? Să meargă așa la Sabbia Rosa, după doar o aluzie strecurată Într-un email, era comportamentul unui soț exemplar. Toată Încurcătura asta era, În mod evident, vina celor de la hotel. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Liz Taylor și Nicky Hilton?“ Trecuseră doar șase săptămâni și deja mă Îngrijoram cu privire la ce anume făcea soțul meu atunci când era plecat cu treabă. Dar te duci la o petrecere de divorț și brusc lumea este plină de soți și iubiți păcătoși, iar când te trezești (târziu) a doua zi dimineață, soțul tău e un sfânt. Unde-mi fusese mintea noaptea trecută? Eu nu eram viitoarea Liz Taylor, iar Hunter nu mă mințise. Îmi spusese foarte clar că o Întâlnise pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
să-l facă pe Hunter să se Întoarcă la Paris? Simțeam cum mi se lipește capotul de pielea care-mi devenise brusc rece și lipicioasă. Uitând cu totul de sfaturile primite de la Lauren și Tinsley, am lăsat să-mi scape: —Iubitule, de ce nu mi-ai spus că ai angajat-o pe Sophia? Încercam din răsputeri să nu par cumplit de geloasă. Hunter păru surprins: —Am angajat-o doar ca să ajute la obținerea permiselor de filmare la castel. Iubitul ei, Pierre, e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
să-mi scape: —Iubitule, de ce nu mi-ai spus că ai angajat-o pe Sophia? Încercam din răsputeri să nu par cumplit de geloasă. Hunter păru surprins: —Am angajat-o doar ca să ajute la obținerea permiselor de filmare la castel. Iubitul ei, Pierre, e mare și tare pe la primăria din Paris, iar ea a zis că o să-l convingă să ne ajute. Aveam atâtea probleme, că m-am gândit că eram dator să o plătesc cumva. Era nepotrivit să facă toată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
știi. —Așa zice toată lumea, am răspuns, cu oarecare răceală. — Sper că nu va trebui să dau zor Înapoi acolo, oftă Hunter. Auzi, dacă trebuie să merg, m-aș putea revanșa făcând din asta un weekend foarte lung Împreună cu tine? — Da, iubitule, sigur că da, am spus. Ar fi fost, eram sigură de asta. M-am scuturat de senzația de ușoară nervozitate. Nu aveam absolut nici un motiv să-mi fac griji, mi-am spus. Mi-am ținut În frâu impulsul de a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
fel. Hunter avea dreptate, n-aveam decât să am Încredere În el. Poate că ar fi trebuit să accept frumoasa propunere făcută de soțul meu și să nu mă mai agit atâta pentru nimicuri. Parisul era minunat iarna pentru turiști. —Iubitule, mi-ar plăcea la nebunie să merg la Paris, am spus În cele din urmă. Chiar aș fi putut să și lucrez la un proiect cât eram acolo, căci aveam nevoie de niște magazine În Europa. Îmi pare rău că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
În Franța). Pe la ora 4 eram deja epuizați și am fost ușurați când, În sfârșit, ne-am văzut așezați În două fotolii Îmbrăcate cu damasc bleumarin la Ladurée. —Nu Îmi vine să cred că mai avem doar o singură zi, iubitule! am spus, după ce am comandat. Nu voiam deloc să părăsesc Parisul. Ne simțiserăm atât de bine aici. Amintirea certei pe tema chitanței de la Hotel Blakes pălise În negura uitării. Nu Îmi venea să cred că fusesem atunci atât de prinsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
aici atât de mult timp. Asta ar fi nemaipomenit! am strigat, plină de entuziasm. Chiar atunci și-a făcut apariția chelnerul, cu o tavă de argint Încărcată cu ceai și delicioase produse de patiserie. O așeză pe masă și dispăru. —Iubitule, ia puțin de la mine, am spus, oferindu-i lui Hunter o bucată din biscuitele meu cu zmeură. —Mmm, făcu Hunter, mușcând direct dintre degetele mele. Cred că la următoarea noastră călătorie aici ar trebui să mergem la operă. Sau poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Căsnicia era un paradis. Când m-am dus să verific dacă bagajele fiecăruia erau În mașina care trebuia, m-am simțit protejată În fața durerii iminentei noastre despărțiri de o pătură de iubire și alintări. — Cred că ai totul În mașină, iubitule, am spus, privind În portbagaj la cele două bătrâne valize Globetrotter bleumarin care erau ale lui Hunter. Dar... nu cred că asta este a noastră. În portbagajul mașinii lui Hunter era o geantă mică de voiaj, care, cu siguranță, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
o facă toate femeile. Stau la masă, sunt decorative, zâmbesc și nu vorbesc niciodată. Este o Înțelegere de afaceri: cantitatea de conversație care Îi este permisă unei fete scade invers proporțional cu cantitatea de dolari sau de euro pe care iubitul ei o are și cu cât de multe toalete Versace sau Roberto Cavalli Îi cumpără. Ăsta este motivul pentru care miliardarii ruși sunt Întotdeauna Însoțiți de femei extraordinar de frumoase care vorbesc cam la fel de mult cât a vorbit Holly Hunter

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
femei extraordinar de frumoase care vorbesc cam la fel de mult cât a vorbit Holly Hunter În Pianul. Cu o seară Înainte de meciul de polo pe zăpadă, holul hotelului Park Hyatt de pe strada Neglinaia era ticsit de exact astfel de tipe și iubiții lor. Respectând tradiția noilor ruși, atât de incredibil de bogați, ceea ce mulțimii Îi lipsea la capitolul bun-gust era compensat de diamantele colorate și de blănurile albe. În Rusia nu se obișnuiește să Îți scoți haina de zibelină de pe tine, chiar dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
izbucnit În lacrimi. Pe neașteptate, am simțit o bătaie pe umăr. Mi-am răsucit gâtul Înțepenit și m-am trezit că mă văd În ochelarii de soare cu lentile din oglindă ai unui bărbat. Ochelarii Îi aparțineau lui Pierre, fostul iubit parizian al Sophiei. —Pierre, am oftat eu. —Vai de mine, Dumnezeule, ești teafără? mă Întrebă, Îngrijorat. Nu vrea să se ridice, spuse Hélène, cu un oftat de frustrare. —Te doare ceva? Da, și i-am promis lui Hunter că mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
făcut eu, ridicând privirea spre Hunter. El Înghiți În sec, Îngrijorat. Ți-era mai mare dragul să te uiți la el. Am ridicat capacul cutiei și am văzut mai multe straturi de hârtie albă, foarte fină. —Sunt așa de emoționată, iubitule... am spus În timp ce ridicam straturile de hârtie. Era ceva care licărea dedesubt. Am scos obiectul și m-am uitat la el. —Ăăăă... un inel de argint pentru șervetele de masă?! am exclamat eu, Încercând să par extaziată. —M-am gândit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Într-adevăr, Sophia vorbea acum la telefon. Se ridică și Începu să meargă spre dreapta, exact către acul din oțel. O, Doamne! Se opri chiar de cealaltă a operei de artă. Puteam să auzim fragmente din convobirea ei telefonică. —Da, iubitule... Am văzut-o la Înmormântare, săraca de ea... da, trei minute... În grădina cu sculpturi? E prea frig acolo. Știi doar că nu suport triunghiurile alea imense albastre... aș prefera să mă Întâlnesc cu tine În fața lucrării lui Matthew Barney

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
roșit: În fața mea era Hunter. — Am făcut ceva Îngrozitor, spuse el. Îmi pare foarte rău. 24tc "24" Soare la orizonttc "Soare la orizont" — Oprește-te, am protestat eu, ștergându-mi lacrimile cu batista lui Hunter. Eu am făcut ceva groaznic. Iubitule, am făcut cea mai oribilă greșeală. Am crezut că tu aveai o aventură cu Sophia și apoi am descoperit că ea avea o relație cu soțul lui Marci și... nu-mi vine să cred că n-am avut Încredere În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
să mă liniștească, zise, cu o mică sclipire În ochi: — Când nu vorbesc eu serios, iubito? M-am gîndit puțin. Dacă mă gândeam bine, adevărul era că Hunter nu-și Încălca promisiunile. În cele din urmă, am spus doar: Niciodată, iubitule. Hunter păru ușurat și Își ridică mâna ca să mă mângâie pe obraz. Apoi zise: —Nu suport ideea că ai văzut-o pe Sophia purtând colierul acela superb. O să-ți iau ceva și mai frumos, iubito. —De fapt, Îmi place la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
meu. Cu cealaltă mână Îmi ștergea lacrimile cu batista. Era divin, exact așa cum ar fi trebuit să fie. Unde ai fost În ultimele zile? l-am Întrebat, deși nu mai eram neapărat preocupată de asta. —Să meditez. Unde? — Nu contează. —Iubitule, trebuie să te mai Întreb ceva, am spus. Fără răspunsuri vagi, te rog. —OK. Voi fi cât se poate de sincer și de clar. Ce vrei să știi? Orice. — De ce ești atât de secretos? Și dispari mereu? Toate telefoanele acelea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-l Înapoi către mine. Nu. O proaspătă soție nu știe niciodată unde merge În luna de miere. Ar trebui să fie o surpriză. —Așa e. Mă bucur că ai Încredere În mine că te duc Într-un loc drăguț. Am, iubitule, am, i-am spus, dar nu puteam să rezist să nu-l Înțep un pic pe soțul meu: Chiar și după ce tu ai contramandat ultima noastră lună de miere. Ești foarte curajoasă, zise, rupând o bucată de croasant și dându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
ai clipi? zise. — Dar... cu Giles Monterey? El era logodit! —Ți-am spus că ei ar fi cuplul perfect. Era adevărat. Hunter avea intuiții ciudate În legătură cu viața amoroasă a lui Lauren, chestii pe care nici măcar eu nu le puteam anticipa. —Iubitule, pot să te mai Întreb ceva și apoi promit că asta e ultima Întrebare? Spune, replică el. Orice vrei tu. — Cine este nesuferitul ăla de coleg de facultate pe care te tot duci să-l vizitezi? Că nu Îmi dă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]