7,304 matches
-
află biserica „Sfântul Arhanghel Mihail”, una dintre cele mai vechi și mai valoroase ctitorii ortodoxe românești, inclusă, de peste un secol, pe lista monumentelor istorice transilvănene. Cercetările arheologice întreprinse în anii 1977 și 1984 au sugerat faptul că aspectul actual al lăcașului de cult este rezultatul a cel puțin patru etape constructive distincte. Astfel, în faza originară, corespunzătoare secolelor X - XI, s-ar fi ridicat un edificiu cvadrilob, alungit pe direcția est-vest, cu absidele laterale semicirculare, boltite prin semicalote. Acest nucleu, luminat
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
datată în anul 1765, a fost asociată cu sacrificarea părții apusene a spațiului central al pronaosului prin ridicarea unei clopotnițe masive, cu foișor deschis și fleșă zveltă. Accesul la interior se face printr-o încăpere scundă, adosată laturii nordice a lăcașului în 1820. Conținutul și cronologia celor patru faze de construcție ale bisericii din Gurasada, un monument încadrat în sfera arhitecturii romanice, singular ca formă în spațiul hunedorean, dar și în zonele învecinate, sunt contestate de cercetătoarea Eugenia Greceanu, în viziunea
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
supușilor iobagi de altă ”religie”, poate susținută. Mai ales datorita faptului ca aceasta biserică inițial era identică cu capela Iisus din Odorheiu Secuiesc sau cu capela Sf. Treime din Haraszt (zona Kassa, astazi in Slovacia). Potrivit altor opinii mai nuanțate, lăcașul, cu rol de capelă de curte de rit latin, ar fi fost cedat ortodocșilor fie în conjunctura post-florentină a celei de-a doua jumătăți a secolului al XV-lea, fie în contextul transferului domeniului feudal, dimpreună cu lăcașul de cult
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
mai nuanțate, lăcașul, cu rol de capelă de curte de rit latin, ar fi fost cedat ortodocșilor fie în conjunctura post-florentină a celei de-a doua jumătăți a secolului al XV-lea, fie în contextul transferului domeniului feudal, dimpreună cu lăcașul de cult, către un stăpân, de confesiune răsăriteană. Dacă se ia în calcul vechimea propusă de arheologi, considerăm că actul ctitoricesc a precedat cu mult tradiția domeniului Gurasada către feudalii maghiari din Ilia. Ca atare, construcția bisericii trebuie atribuită unor
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
prin contopirea celor două sate, anterior localități distincte), situat pe o vale paralelă, se păstrează o biserică de lemn interbelică, închinată "Cuvioasei Parascheva"; a fost ridicată în anii 1937-1938, în timpul păstoririi preotului Adrian Botici, pe cheltuiala deputatului hunedorean Constantin Bursan. Lăcașul actual a înlocuit o altă ctitorie din bârne, construită, potrivit pisaniei păstrate pe o bârnă de stejar, la începutul secolului al XVIII-lea: "Cu ajutorul și cu mila Domnului nostru Iisus Hristos s-au făcut această biserică în anul Domnului 1723
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost înălțată o clopotniță scundă, prevăzută cu un coif piramidal, învelită, în întregime, în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. O singură ușă apuseană asigură accesul în stantul lăcaș. La interior, biserica adăpostește un bogat decor iconografic, executat de pictorul Mircea Bixa din Hunedoara în anul 1985; a fost restaurat în 2005 de Ioan Bota din Hunedoara.
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
și astăzi ruinele celei mai mari cetăți cneziale din Transilvania, cetatea Colțului, leagăn și simbol al înfloririi celei mai puternice familii nobiliare românești din Țara Hațegului: Cândeștii. De cealaltă parte a pârâului, pe un mic tăpșan, a fost ridicat un lăcaș de cult ciudat, cu aspect de fortăreață: biserica-monument istoric a schitului actual Suseni-Colț (HD-II-m-A-03460). Așa cum se prezintă astăzi, edificiul este rezultatul unei ample restaurări (reconstrucții), care a avut meritul de a reda biserii înfățișarea de odinioară. Construit din piatră brută
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
biserica-monument istoric a schitului actual Suseni-Colț (HD-II-m-A-03460). Așa cum se prezintă astăzi, edificiul este rezultatul unei ample restaurări (reconstrucții), care a avut meritul de a reda biserii înfățișarea de odinioară. Construit din piatră brută, legată cu mortar amestecat cu cărămidă pisată, lăcașul, parte a unui complex monahal dispărut mai amplu, a fost ridicat, probabil, la începutul secolului al XIV-lea, cu câteva decenii înaintea cetății învecinate. Alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară scurtă, Biserica se particularizează prin faptul că deasupra altarului se înalță
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
întreaga suprafață interioară a pereților bisericii. Aflate în prezent într-o avansată stare de degradare, fragmentele păstrate permit totuși reconstituirea parțială a dispoziției iconografice, în cadrul căreia un loc important îl ocupă scenele unui amplu „Imn acatist”. Zestrea de frescă a lăcașului, încadrabilă în atmosfera artei constantinopolitane a epocii Paleologilor, a fost realizată cândva între anii 1377 și 1450. Destinația inițială a edificiului a suscitat vii controverse în rândul specialiștilor. Astfel, Vasile Drăguț a presupus că biserica servise drept lăcaș de închinăciune
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
frescă a lăcașului, încadrabilă în atmosfera artei constantinopolitane a epocii Paleologilor, a fost realizată cândva între anii 1377 și 1450. Destinația inițială a edificiului a suscitat vii controverse în rândul specialiștilor. Astfel, Vasile Drăguț a presupus că biserica servise drept lăcaș de închinăciune ostașilor însărcinați cu paza cetății. Diferit, Radu Popa îi subliniase rolul de paraclis al curții cneziale alăturate, identificată la câteva sute de metri în aval. Adrian Andrei Rusu și Cristian Moisescu susțin că ctitoria nu a fost nici
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
a garnizoanei (donjonul alăturat s-a ridicat abia la mijlocul secolului al XIV-lea), nici capelă (despre o curte cnezială nu se poate vorbi decât după 1500) și nici edicifiu parohial (satul apare doar pe la sfârșitul secolului al XV-lea), ci lăcaș de cult al unei mănăstiri ortodoxe. Într-adevăr, „Viziunea Sfântului Petru din Alexandria”, redată pe peretele nordic al absidei altarului, reprezintă un element iconografic vehiculat cu preponderență în lumea monastică. De asemenea, în arhiva familiei Kendeffy, într-un document din
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
mănăstirii cu greu poate fi urmărită după mijlocul secolului al XVI-lea. Profanarea altarului printr-o inscripție zgâriată în anul 1592 ar reprezenta un indiciu temporal referitor la sfârșitul funcționării acesteia. Absența straturilor de văruială ar duce la concluzia că lăcașul a fost pur și simplu părăsit, fără să fi fost preluat anterior de urmașii vechilor ctitori, acum calvinizați. Nu este exclusă însă nici varianta desființării intenționate a sfântului așezământ de către patronii reformați, ipoteză confirmată, în acest caz, de o tradiție
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
protopopul Gabor din Ocna Dejului, înzestrează pe doi vădeni, cu o scrisoare adresată “pravoslavnicilor creștini” din protopopiat, care sunt rugați să-i ajute pe “săracii de vădeni” pentru a repara stricăciunile pricinuite de “năvălirea în țară a pleanului străin” acestui lăcaș care a fost odinioară “maica altor biserici românești din țara Ardealului”. În anul 1838 biserica a fost încă o data reconstituită, probabil atunci adăugându-se exonartes supraînălțat cu o clopotniță de lemn. Între 1969-1973 specialiști ai Direcției Monumentelor Istorice au efectuat
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
vreuna dintre aceste variante.] Cei mai mulți istorici consideră ca primul ctitor al acestei biserici ar fi Banul Barbu Craiovescu, care avea în proprietate moșia și satul Craiova, înainte de anul 1500. Argumentele pentru această afirmație ar fi faptul că la începuturile ei lăcașul s-a numit „Băneasa”, fiind considerată ctitoria unei soții de ban, fie a lui Barbu Craiovescu, fie a lui Barbu banul, urmașul în scaunul marii banii a lui Barbu. După aceleași opinii numele s-a schimbat în biserica domnească în
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
ce impresionează prin acuratețea programului iconografic, printr-o reușită îmbinare între detaliu și narațiune și printr-o varietate de portrete deosebit de expresive. După două decenii, o mărturie a prezenței sale în zona Bradului este ansamblul mural de la biserica din Birtin. Lăcașul de cult, construit în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea, primește un al doilea strat de pictură în prima jumătate a secolului al XIX-lea, realizat de Simion Silaghi și Mihai Borșoș în anul 1829. Acest lucru îl aflăm
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
la anul domnului 1829 prin M. Borșoș și Simion Silaghi“. La un interval de un deceniu, la biserica din Căraci, sat situat în apropiere de Țebea, Simion Silaghi, împreună cu zugravul Dimitrie din Țara Românească, va realiza un valoros ansamblu mural. Lăcașul de cult, construit în cursul deceniului șase al secolului al XVIII-lea, păstrează parțial pictura ce poartă, din păcate, semnele necruțătoare ale timpului. În inscripția existentă în pronaos se menționează: „S-au zugrăvit această sfântă biserică în zilele prea înălțatului
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
cu fiii /.../ Isidor și Adamovici, Isir și Marc, Iogi de la Cluj, la anul 1845“. La Tomnatecul de Sus, biserica a fost construită în anul 1805, iar în 1807 a primit primul strat de pictură. După patru decenii, în anul 1848, lăcașul de cult a fost din nou pictat. Pisania din altar confirmă acest lucru: „În zilele înălțatului împărat Ferdinand, cinstit episcop de legea răsăriteană Andrei Șaguna, protopopul locului Iosif Bașa, paroh Ioan Draia, cu cheltuiala obștii satului, s-au zugrăvit această
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
com. Sântămăria-Orlea) se înscrie în categoria puținelor localități hunedorene cu nume de sfinți. Denumirea acesuia pare să derive de la hramul „Sfântului Apostol Petru”, purtat de o veche biserică de lemn, peste care, la cumpăna sec XIV-XV, s-a ridicat actualul lăcaș de cult, fostă capelă de curte a uneia dintre familiile românești de „Zenthpeterfalua”, atestate în 1411. Edificiul, închinat „Sfântului Mare Mucenic Gheorghe”, este alcătuit dintr-o navă dreptunghiulară tăvănită (9x 5,80 m) și un altar rectangular decroșat (2,70x
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
cu o boltă în cruce; turnul-clopotniță lipsește. Ca material de construcție s-a folosit piatra brută, tencuită la exterior. Pe fațada apuseană, constructorii au încastrat, ca elemente ornamentale, câteva piese litice romane și un frumos bust antic, elemente care conferă lăcașului o înfățișare stranie și neașteptată. Prin dispoziția planimetrică și sistemul de boltire al altarului, edificiul se înscrie în sfera arhitecturii romane; portalul vestic, cu arc frânt și trei retrageri, aparține însă stilului gotic. Așadar, aspectul actual este rezultatul numeroaselor transformări
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
Prin dispoziția planimetrică și sistemul de boltire al altarului, edificiul se înscrie în sfera arhitecturii romane; portalul vestic, cu arc frânt și trei retrageri, aparține însă stilului gotic. Așadar, aspectul actual este rezultatul numeroaselor transformări pe care le-a suferit lăcașul de-a lungul timpului. Astfel, la scurt timp după terminarea construcției, se presupune că a fost deschisă o nouă intrare, pe latura de vest a navei; ușa sudică, existentă încă dintru început, a fost ulterior astupată. Tâmpla, construită din cărămidă
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
caz, actul edilitar ar trebui plasat anterior anului 1443 când satul a fost divizat în trei părți, beneficiari fiind, la acea dată, Cândeștii din Râu de Mori, și nobili din Unciuc și din Săcel. La o concluzie similară privind vechimea lăcașului au condus și rezultatele săpăturilor arheologice din 1975 și 1979; unul din cele două morminte interioare dezvelite cu acel prilej - alte șase au fost descoperite la exteriorul edificiului - aparținea cu siguranță unei persoane impicate în actul ctitoricesc. În privința decorației interioare
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
Biserica „Sfânta Treime” din Sibiel, județul Sibiu, a fost construită în anul 1765. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Un important rol religios și cultural în acest sat, care până la jumătatea secolului trecut a trăit din creșterea animalelor și pomicultură, l-a avut, începând cu secolul al XVI-lea, Mănăstirea, situată
Biserica Sfânta Treime din Sibiel () [Corola-website/Science/325532_a_326861]
-
în localitatea Chilii, împreună cu școala sa. Mănăstirea a fost desființată și distrusă către sfârșitul secolului al XVIII-lea, cam în aceeași perioadă în care la Sibiel a fost ridicată Biserica închinată Sfintei Treimi. Construită începând cu 1765 ca biserică unită, lăcașul a fost pictat între 1774-1775 de meșterii zugravi Stan și Iacob, fii ai preotului Radu din Rășinari, cei care între 1747-1749 pictaseră Catedrala Sfânta Treime din Blaj. Opera lor a fost readusă la lumină pentru a fi admirată și astăzi
Biserica Sfânta Treime din Sibiel () [Corola-website/Science/325532_a_326861]
-
este un lăcaș de cult care se găsește la Mecca. Este cel mai sfânt loc al islamului.. În jurul construcției se gaseste Moscheea Sfântă din Mecca (المسجد الحرا). este un sanctuar care se află la Mecca sub forma unui cub. Religia islamică îl consideră
Kaaba () [Corola-website/Science/325586_a_326915]
-
Mecca. Este cel mai sfânt loc al islamului.. În jurul construcției se gaseste Moscheea Sfântă din Mecca (المسجد الحرا). este un sanctuar care se află la Mecca sub forma unui cub. Religia islamică îl consideră că primul și cel mai sfânt lăcaș de cult. Această construcție este înconjurată de Al-Masğid al-Harăm (المسجد الحرا). Coranul subliniază că Kaaba a fost construită de către Avraam și fiul său Ismail. Toți musulmanii din lume, în orice colț al lumii s-ar afla ei se îndreaptă în timpul
Kaaba () [Corola-website/Science/325586_a_326915]