7,857 matches
-
presă, dar foarte mult în cercurile politice cât și în public, nenorocirea era comentată cu vehemență. Conservatorii cereau să se ridice comanda colonelului Anghelescu spre a fi dat în judecată. Colonelul Alexandru Anghelescu era, și el, un liberal categoric. Dar liberalii răspândiră zvonul că atacul nu fusese respins din vina colonelului Anghelescu, ci din vina maiorului Iacob Lahovary, ofițerul de stat-major însărcinat cu recunoașterea terenului. Lahovary era conservator. În public se spunea că maiorul Lahovary, fiind însărcinat cu recunoașterea terenului, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era cunoscut la Junimea din Iași, unde avea admiratorii săi, dar nu era decât - spre a întrebuința un termen preferit astăzi - un poet regional. Cu Scrisoarea III, în care poetul a pus toată patima lui politică și toată ura împotriva liberalilor, se relevă și se impune. De aci înainte Eminescu rămâne, căci este consacrat mare poet național.153 Alături de cei doi mari poeți de geniu apare, dând multe speranțe pentru viitor, poetul căpitan Carol Scrob. Cine cunoștea până atunci pe Carol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1 iunie 1875, p. 1). Bacalbașa a reprodus, desigur, din memorie citatul din text, deci cu mare aproximație. 6. I.C. Brătianu nu a fost prim-ministru în anii 1867-l868, ci ministru de Interne (v. nota 6, p. 61). 402 addenda Liberalii l-au acuzat întotdeauna că el a fost organizatorul și comandantul bandelor de bătăuși cari chefuiau în grădina vestită pe atunci numită „Grădina de la Șapte nuci“. În acest cuplet se mai vorbește și de Popa Tache, șef de bandă notoriu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din atleții reputați. Acum începuse să se ramolească și era comun. De altfel nu cred să fi fost vreodată inteligent. Era un animal formidabil. Lunga domnie liberală îl redusese. Ras de mitropolitul primat, fără biserică unde să slujească, trecuse la liberali și trăia din mici samsarlâcuri și stăruințe. Un alt nume foarte răspândit în presa liberală era Ilie Geambașu. (Id., ibid., an. XXXV, nr. 11590, 15 ianuarie 1922, pp. 1-2.) Povestea lui Ionică Frumosu este reluată de Bacalbașa, într-o formă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fu silit să părăsească puterea. Totuși generalul Florescu lucra și lua măsuri ca să echipeze armata. Din vreme a umplut magaziile cu căciuli, lopeți și alte obiecte trebuincioase unei armate în campanie. Se va vedea că, la venirea lor la putere, liberalii au făcut o vină mare guvernului conservator din această prevedere. În fiecare duminică din primăvară și începutul verii era în Cișmigiu răzvod. Detașamente din fiecare armă, ofițeri, generalul Florescu urmat de aghiotantul său, căpitanul din roșiori Gherghe și alți ofițeri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mâna la spate. Dar mar torii căpitanului Zisidi refuză. Pro cesul verbal consemnează întâmplarea. Bineînțeles în public cazul nu mai e discutat în speță, dar după coloarea politică a combatanților, conservatorii pretind că Emil Costinescu a dat dovadă de lașitate, liberalii ripostează acuzând guvernul că a trimis un spadasin ca să asasineze pe un ziarist de valoarea lui Costinescu. (Id., ibid., nr. 11648, 26 martie 1922, pp. 1-2.) Pagina 230 * În viața publică debutează cu un cuvânt de spirit. Prefect al poliției
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șef de coloare în coloarea de Negru, cunoscut pe vremuri, Veniamin Hernia. (Id., ibid., nr. 11688, 14 mai 1922, pp. 1-2.) Pagina 245 * În ziar Bacalbașa reproduce o altă fotografie, precedată de următoarea explicație: Mai dau și fotografia unui alt liberal tânăr, aceea a lui Matei Smedeanu, mai târziu funcționar pe la Ministerul de Finanțe. Roșu fanatic, a rămas și acesta toată viața lipit de partidul liberal și de cei doi șefi ai săi. Când, în 11 februarie 1866, Vodă-Cuza a fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
3) și precedat de următoarea notă redacțională: „Iată mana cea mare pentru care girantele acestui ziar șezu 2 luni și 5 zile la proslăviții Văcărești, fir-ar de capul puterii asemenea proslăviri!“ În redacția Ghimpelui lucra acum (din 1870), tânărul liberal G.Dem. Teodorescu (n. 1849), viitor ministru și, totodată, autor al colecției de folclor Poezii populare române, din 1885, venit aici de la Românul, pentru a întări redacția revistei satirice care participa cu vigoare la campania anticonservatoare și antidinastică inițiată de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
G.Dem. Teodorescu (n. 1849), viitor ministru și, totodată, autor al colecției de folclor Poezii populare române, din 1885, venit aici de la Românul, pentru a întări redacția revistei satirice care participa cu vigoare la campania anticonservatoare și antidinastică inițiată de liberalii radicali; unele dintre poeziile nesemnate din Ghimpele (printre care și acelea citate de Bacalbașa) ar putea să-i aparțină acestuia. Să mai asculte poporul Căci el - nătângul și chiorul - El l-a înțolit!...15 Din Telegraful de la 1872: du-te
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru a face cu neputință un guvern cu Ion Brătianu în frunte.22 De altfel conservatorii, cari își dădeau seama că coaliția de la Mazar-pașa, ca toate coalițiile de altfel, va trebui să se destrame, propagau în toate cercurile cum că liberalii nu vor guverna. Petrache Carp a făcut chiar un rămășag a doua zi după formarea ministerului Brătianu: a înscris în carnetul unui prieten cum că acel minister nu va sta la cârmă decât cel mult 12 săptămâni. Și se știe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
remaniat: Nicolae Ionescu fiind socotit insuficient la departamentul Externelor, acest portofoliu fu încredințat lui Kogălniceanu. La Finanțe fu adus Dimitrie Sturdza, iar portofoliul Războiului fu luat de Ion Brătianu în persoană.29 Prefect al poliției era Costache Ciocârlan, un devotat liberal, dar nu cunoștea limba franceză. În locul său fu numit maiorul Radu Mihai, prefectul de Brăila, care a stat ani îndelungați în capul poliției Capitalei. Se simte ploaia rublelor rusești asupra pieței. Nefiind destul numerar în circulație pentru nevoile războiului, guvernul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a lui G.? *„Show” Filioreanu la învățămîntul de partid cu tema „Democrația muncitorească revoluționară”. Stenografiat, cuvîntul său ar putea constitui un document pentru caracterizarea unei anumite specii de activiști: logoreic, cu pretenții de teoretician, dogmatic, dar ținînd la aparența de liberal, informat din surse oficiale și lăsînd în același timp impresia că are și alte izvoare, preparat pentru respectiva „dezbatere” și străduindu-se să pară spontan. Jignitoare e desconsiderarea noastră ca public: ne-a potopit cu fraze bombastice și sloganuri, care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
manifestarea lor „o expresie a luptei pentru putere”, cum ar putea fi interpretată, căci toți semnatarii sînt trecuți de șaizeci de ani, iar Pîrvulescu e nonagenar. Apoi, ciudățenia e că, minus doi (Bîrlădeanu și Brucan), ei n-au alură de „liberali”. Cine i-o fi lipit într un atare grup pare să fi avut în vedere că „morții” aceștia atîrnă totuși greu: plumb, nu altceva! Un Mănescu, de pildă, e încă bine cunoscut peste hotare. În privința consecințelor „scrisorii”, se poate anticipa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nimeni n-a fost sancționat pentru asta! G. (care, aș putea paria, n-are lecturi întinse din cei doi) încearcă să pară a fi ceea ce nu e. Ce este? E unul dintre cei curajoși la șuetă și oportuniști pe hîrtie, liberal în pauze și dogmatic în manifestările care contează. Sacrificat pentru Cioran și Eliade - iată o diversiune care nu ține! *Bravînd, dar cu maxilarul strîns, bombat spre urechi, încît obrajii îi deveniseră concavi, Genoiu a început prin a spune, cu un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deplină, care ne e și nouă foarte prețioasă. Cele cuvenite familiei matale de la ai mei. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu 25 Bft., 17 N.(oiembrie) ’971 Iubite domnule Dimitriu, 561 E probabil o referire la ștefan Ioan, șeful liberalilor din județul Baia. Virgil Tempeanu era iorghist și prieten al savantului de la Vălenii de Munte. 562 Cred că prof. Geo Nichita Încerca un oarecare sentiment de jenă, știind că serbarea Semicentenarului nu va avea loc, deși se folosea de materialul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
liceului (Președinte al „Junimii” și director al revistei cu același nume Însă). 583 Aluzie la un profesor care nu putea influența deloc serbarea sau neserbarea Semicentenarului Liceului Nr. 2. 584 Foarte probabil, aluzie la același profesor. Deh, unul iorghist, altul liberal. 949 De bună seamă că te voi ține În curent, dragă domnule Dimitriu, cu desfășurarea serbării. Cu acest prilej apare, În editura Liceului „N. Bălcescu” și un volum: Oameni de cultură și artă ai liceului N.B., În care figurează și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nimic esența. Brucan mai spune că le trebuiesc românilor 20 de ani de acum Înainte, ca să Învețe democrația, uitând că În vremea când el practica cu Înverșunare comunismul, mureau În lagărele și Închisorile lui Gheorghiu-Dej mii și mii de național-țărăniști, liberali, social-democrați și greco-catolici. După vreo patru decenii de dictatură franchistă, spaniolii au devenit Într-un an o națiune democratică! Iar dacă le-ai spune celor din Germania de Est că, după dictatura continuă din 1933 În 1989 mai trebuie să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre mine că sunt stalinist, presupun. Nu sunt stalinist, domnu’ Norman, să știi. Am fost cu Leiba Troțki.” Și-a dat repede seama că, din punctul meu de vedere, nu era o radicală deosebire. Drept care m-a categorisit, prompt, drept „liberal englez”. În traducerea sa, o caricatură. Nu am stopat, totuși, nici unul dialogul. Am continuat chiar să avem, din când În când, și caraghioase controverse politico-ideologice. Fiecare asculta, condescendent, prostiile celuilalt și Își vedea, apoi, de ale sale. Când Începuseră să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Acesta a fost Ion Leonte Florea. Partide politice Pășind pe teren în mijlocul maselor populare, ne-am lovit în curând de politicianism. Partidul național-țărănesc, deși guverna de aproape doi ani, și dezamăgise pe toată lumea, nu-și pierduse însă aderența țărănimii. încercările liberalilor de a amăgi lumea pe la întruniri restrânse în localuri închise nu ispiteau decât pe fostele slugi ale prefecților liberali, deci lume direct interesată. Marea masă a poporului se ferea de liberali ca de ciumă. Acest partid a venit în Ardeal
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe toată lumea, nu-și pierduse însă aderența țărănimii. încercările liberalilor de a amăgi lumea pe la întruniri restrânse în localuri închise nu ispiteau decât pe fostele slugi ale prefecților liberali, deci lume direct interesată. Marea masă a poporului se ferea de liberali ca de ciumă. Acest partid a venit în Ardeal odată cu noua stăpânire românească. A adus aici pe lângă abuzul și corupția administrativă, toată experiența de exploatare a poporului pe care și-a acumulat o de la întemeierea lui și până în zilele noastre
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
făcut decât să exploateze această stare de spirit, adâncind-o și canalizând-o într-o acțiune politică. Exploatarea antipatiei naționale împotriva vechiului regat a fost o acțiune plină de primejdii pentru unitatea noastră națională. Agentul agitator asmuțind masa fanatizată asupra liberalilor, o asmuțea totdeodată asupra unei ramuri a poporului său, care de sute de ani suferea jugul acestei clase conducătoare. în vechiul regat, neofanariotismul îi adormise poporului instinctele sănătoase de reacțiune. Ori rolul mare al Ardealului în noua clădire românească ar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un antisemitism de factură cuzistă ar fi putut fi vorba. Încorsetați în principiile politice ale Europei apusene, ei nu vedeau primejdia străinilor și nici posibilitățile ei de rezolvare. Pe lângă agitația regionalistă, național țărăniștii fluturau în fața maselor populare și lozinci sociale. Liberalii erau puși la stâlpul infamiei și ca reprezentanți ai plutocrației bancare. Cu toate că evreii dispuneau de marea majoritate a capitalului din România, nicăieri nu auzeai un cuvânt despre ei. Democrația permitea o răfuială între partide, dar nicidecum între români și evrei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ai plutocrației bancare. Cu toate că evreii dispuneau de marea majoritate a capitalului din România, nicăieri nu auzeai un cuvânt despre ei. Democrația permitea o răfuială între partide, dar nicidecum între români și evrei. Evreii arătau o preferință vădită față de naționali-țărăniști. Cu liberalii s-au întâlnit pe terenul exploatării bancare, așa că o armonie perfectă nu se stabilise încă. În acest sector două capitaluri de pradă se stinghereau unul pe altul. Considerațiile patriotice liberale nu puteau amăgi decât pe naivi. Capitalul liberal nu și-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nou în atenția opiniei publice. Ca prin minune toată presa liberală devenise naționalistă și luni de zile călărea pe primejdia comunistă. A alarmat lumea ușor de excitat a orașelor și îndeosebi în București. Mijloace de combatere a comunismului nu aveau liberalii. Campania de presă care producea la centru panică, dădea elementelor agitatoare comuniste mai mult prilej de încurajare, prin reclama indirectă, care li se făcea. în dosul comunismului sta evreimea cu banii, cu presa și cu numărul agenților săi. Însă evreul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la centru panică, dădea elementelor agitatoare comuniste mai mult prilej de încurajare, prin reclama indirectă, care li se făcea. în dosul comunismului sta evreimea cu banii, cu presa și cu numărul agenților săi. Însă evreul nu putea fi atacat de liberali. Asupra problemelor semite apăsa o tăcere de mormânt. Cuzismul prăbușit la pământ prin incapacitatea lui proprie, încerca să se refacă și cele două sau trei gazetuțe urlau în pustiu, oamenii care le conduceau au fost cu totul compromiși și cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]