12,849 matches
-
goticului flamboaiant, dar și apropierea de morfologia barocă, sub influența lui Caravaggio, cu jocuri ale mișcării personajelor. Fraza lui S. este alertă și nuanțată când descrie obiectele, apropiindu-se de un lirism apofatic când vorbește de absența ființei în Furtuna, luminată de o prezență covârșitoare: „Sub ceruri schimbătoare și dramatice au rămas, ca după o mare catastrofă istorică sau cosmică, doar ruinele mândrelor așezări umane”. Eseistul analizează și citează câțiva poeți, contemporani ai artistului, care au consacrat măcar o poezie descriptivă
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
reducându-se la „mediocritate, pastișe, revoltă”, la „apariții donquijotești”. Tudor Arghezi e apreciat superlativ, dar în afara modernismului. Un întreg volum a consacrat S. în 1939 corespondenței lui Proust, pe care o comentează minuțios și subtil, emițând observații de natură a lumina și opera proustiană de ficțiune. În exercițiul funcției de cronicar, comentatorul de la „Cuvântul”, „Vremea”, „Rampa” a urmărit fenomenul literar curent cu un profesionalism de același nivel cu al confraților consacrați în exclusivitate criticii și, totodată, cu o exemplară probitate. În
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
sfinții noștri de la Mărășești”. Vibrante acorduri, într-o manieră amintindu-l pe Aron Cotruș, închină munților, naturii în genere, participantă la suferințele oamenilor. Ulterior cultivă lirica erotică axată pe frământările unei iubiri dezamăgite, ca în Arcul lui Cupidon (1932), sau luminată de perspectivele împlinirii, precum în culegerea de sonete A doua primăvară (1940). În exil și-a reunit poemele ultimilor ani în trei culegeri care nu s-au publicat: Strigăt de temniță, Omul fără țară și Pădurea de pe Rin. În Omul
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
alcătuiesc ceea ce s-ar putea numi „vizionarismul” său liric. Primele trei cărți s-ar defini prin acest concept: un vizionarism nu social, nu istoric, ci unul deschis spre lumea obiectelor și spre acele misterioase „întâmplări ale ființei”, un vizionarism ce luminează lumea și îi dă un sens incantatoriu. Exceptând exercițiile din perioada Argoticelor, aceasta este, propriu-zis, prima ipostază a lirismului „nichitian” și ține de la Sensul iubirii până la Dreptul la timp (inclusiv): o poezie de recuperare a subiectivității, încercând să reînnoade relația
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
trase din lecturi sau imaginând altele. Dominant se arată, în poeme populate de zeițe ale aerului, sentimentul de jubilație, frecventă este frenezia solară. Lumea din afară e văzută în oglinda diafanului, sufletul pare sorbit de „vârtejuri diafane”, vertebrele trupului tânăr luminează ca niște faruri cosmice și, pe aceste câmpii aeriene, îndrăgostiții aleargă cu mâinile transformate în spițe solare. O stare incantatorie și o aglomerare de suavități inefabile, o beție albă a simțurilor caracterizează aceste „jocuri de-a sfiala”: „spune-mi, dacă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
pionierat apt, în elanurile și înfrângerile sale, să capete dimensiune romanescă. „Personajul” Heliade crește, își acumulează substanța din documente variate, din contemporaneitate, din istoria culturii românești și, nu în ultimul rând, din corespondența sa, amplu citată, iar istoria omului Heliade luminează pas cu pas compartimentele operei de teoretician și critic, publicist, prozator, om de teatru. Autorul monografiei dezvoltă un discurs comprehensiv și echilibrat, sintetizează documente biografice, de istorie culturală, dar și politică. Privirea diacronică și pasajele analitice dovedesc un spirit mobil
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
VATRA ROMÂNEASCĂ, publicație apărută la Turnu Măgurele, neregulat, din iunie 1930 până în decembrie 1933. Director: Nichifor Ionescu-Calafeteanu; comitetul de redacție: Ioan I. Popescu, D. Enescu, Costache Dăniță, I. M. Voicheci. Revista își propune „să-i lumineze pe cei de jos, țintind în primul rând la formarea unei curate conștiințe naționale, trezind în sufletul tuturor respectul pentru credință și tot trecutul românesc”. Folclorul se bucură de o atenție deosebită, fiind prezentate cântece populare și povestea Păpușoiul și
VATRA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
temporale ce îl separă pe autor de satul Rudari, topos al vârstei aurorale, centru spațio-temporal în care se conjugă energiile stirpei oltenești arhaice cu zguduirile teribile ale civilizației și ale istoriei: răscoala țărănească din 1907, motorul cu aburi și petromaxul luminând la mari distanțe, cocoțat pe un stâlp în curtea casei părintești, prăvălia orientală și invazia mașinilor agricole germane, știrile despre campania din Bulgaria citite de copil în „Universul”, șocul scufundării Titanicului și vestea morții lui Aurel Vlaicu, apoi izbucnirea marelui
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
în funcție de nucleele tematice, dar și prin inventarierea genurilor abordate de scriitor. Cartea despre Al. Sahia aspiră să fie un studiu obiectiv, un instrument de lucru util mai ales datorită secțiunii biografice, oferind date mai puțin cunoscute. În analiza operei V. luminează aspecte îndeobște ignorate, selecționând „nucleele constitutive”: „realismul vizionar”, „grotescul tragic” - tratat în secțiunea cea mai reușită a studiului, unde proza de război este anexată literaturii de tip expresionist - și realismul rural. În altă monografie, Vladimir Streinu, demersul interpretativ vizează tot
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
V. de a identifica în postelnicul Constantin Strâmbeanu pe autorul Istoriei Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717. O cercetare din 1989, prin care cercetătorul se întoarce la cronicarii moldoveni, Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin, încearcă să lumineze starea unui text asupra căruia s-au aplecat mulți. Din nou o foarte atentă prefirare a tuturor datelor, o izbutită așezare în sistem și strădania de găsire - în persoana lui Sava Ieromonahul - a unui autor pentru această scriere, pe care
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
un tablou, alții preferă un soare real, chiar dacă este acoperit cu nori. A întrebat apoi copilul: ce soare preferi? A ales soarele real, evident. Atunci, a adăugat părintele, chiar dacă unii oameni nu cred în soarele tău, el strălucește. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vor risipi și oamenii te vor vedea. Să nu-ți fie teamă că îți pierzi lumina. Părinții inteligenți își stimulează copiii să-și învingă temerile și să aibă atitudini blânde Părinții inteligenți sunt semănători
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
uriași/ Prin ferestrele înalte noaptea își scutură sacii cu făină albastră”, „uraganul nechează ca un armăsar la jarul stelelor”, „arborii/își întind gâtul precum câinii de vânătoare”. Când, oricât de eteroclite, imaginile aderă la același flux emoțional, corolele lor se luminează ca niște beculețe policrome la declanșarea curentului electric și colajele devin panouri luminiscente. Unele sunt citate de toți comentatorii: „imnul” închinat în Ulise „veacului mediocrității”, lauda ceaiului, a cartofului cu „față de Hristos” tot de acolo, orația-reportaj despre tipografii din Brățara
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
de sensuri și lucrează și independent de nivelul înțelegerii noastre. Să folosim imagini, când vorbim, sfătuim sau certăm. Imaginea are multe virtuți: 1. Nu manipulează și respectă libertatea individului, trimițând la un complex de înțelesuri (din care alege liber). 2. Luminează spiritual adică: este un pas spre înțelegere, aduce bucurie și liniște prin adevărul și frumosul conținut. 3. Este lucrătoare în timp, astfel: a) imediat, schimbând perspectiva subiectului țintă. b) adevărul și frumosul lucrează, imperceptibil exterior, asupra spiritului, optimizându-l. c
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
păgâne anunță, nu doar prin titlu, ci parțial și prin figurație, Visări păgâne de Ion Pillat, Noapte bună pare scrisă de St. O. Iosif, o strofă din Primăvara îl vestește pe Ion Minulescu, apar chiar stihuri de rezonanță argheziană („A luminat din tine vibrații din avântul / Ce-a fost la începuturi când tot era Cuvântul” - În ruine). Poezia e, în bună măsură, de speță artizanală, dovadă și polimetria experimentală din Strofe, Versuri heterometre, Opt rânduri, Quarta rima, Versuri în heterometre albe
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
zare. S-a spus că versurile de început ale lui S. conferă un aspect nou peisajului ardelean, „în culori estompate de o tristețe fumurie”, fiind și o poezie a ciclurilor naturii, dominată însă de ezitare, de abstragere din cotidian, rar „luminată de un gând liniștitor” (Emil Giurgiuca). Înrâurit de Ion Barbu, pornind din filonul ilustrat de Riga Crypto și lapona Enigel și de Uvedenrode, pare să fie Poemul Salamandrei (1971), volum ce cuprinde un unic, lung poem, în trei părți (Zvon
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
pot fi ușor descoperite în texte condensate, simplificate până la esență, deloc ambiguizante sau ermetice. T. practică o dicție directă, în ciuda faptului că multe fragmente trimit către o poetică a spațiului închis: „m-am născut dintr-un spin/ care n-a luminat în nici o rană”, „mă simt bine în colțuri/ acolo unde uiți mereu să ștergi praful”, „înlăuntru pândea cineva/ speriat de întâlnirea cu mine”, „melcul memoriei/ se gudură și scheaună în cochilie” sau „într-o brazdă aștept/ ghemuit într-un sîmbure
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
uscată, care dă trosnind o flăcăruie jucăușă, care scoate din întuneric fața-i bărboasă și ochii ațintiți pe urma zgomotului. Și-i șoptește repezit ucenicului: " Apele! sunt apele care vuiesc!" Ascultă din nou și adaugă mai potolit: " Cînd s-o lumina, mergem la ele să le vedem." Așa că nu-i rămâne alta de făcut ucenicului ascultător decât să vizeze cu ochii deschiși în beznă, așa cum știe el s-o facă, până la ivirea zorilor. Precum a spus Vrăjitorul. *** Pentru că nu e încă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele, acum înălțat, să lumineze și să privească și el la înfricoșătoarea îmbulzeală de ape și ghețuri, de mugete și bubuituri. Moșul se apleacă către ucenicul de lângă el să-i strige, cu glasul întinerit, de altă dată: " Așteptarea s-a împlinit! Ca un șarpe flămând
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
izvoarele Obârșiei, o adevărată rupere de nori, o ploaie ca un potop. Tocmai se gândea cum să-și întărească coverga de adăpost, cu ceva tulpini de cânepă sălbatică, tare și plăcut mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia îi ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit. Dar, din susul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
a unor obiecte, ca învârtirea roții unei mașinuțe; aversiune manifestată la toate schimbările fie comportamentale, fie legate de mediul înconjurător. Sugarii autiști pot prezenta în plus caracteristici conexe, printre care: reacții vizuale anormale față de obiecte, ca fixarea unui obiect bine luminat o perioadă lungă de timp; probleme de somn sau alimentație; ezitări în explorarea mediului; hiperactivitate sau stări letargice; reacții anormale la stimuli senzoriali auditivi, vizuali, odorizanți, tactili, dureroși etc.; hipo sau hipertonie. 2.3.2. Caracteristicile specifice la copii cu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Fetița adoarme si visează la draga ei bunică. Bunica o strânge în brațe și împreună pleacă spre o lume unde nu este frig și foame, unde nu sunt griji, unde totul e frumos și bine........erau la Dumnezeu. Când se lumina de ziuă, fetița zăcea jos, ghemuită, cu obrajii roșii, cu zâmbetul pe buze..........moartă, moartă de frig și cu o grămăjoara de chibrituri aprinse. Lumea s-a întristat când au vazut-o. A vrut să se încălzească! Spuse cineva Nimeni
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
nu cu fidelitatea unei Penelope moderne, ci cu încrederea și statornicia unei țărănci cu credință în Dumnezeu. Cel revenit „de dincolo”, adică din Uniunea Sovietică, asemenea tinerilor adormiți din Efes în tradiția ortodoxă, este actorul angajat de copii ca să îi lumineze bătrânei ceasul aniversar. Rod al unei manipulări medico-militare ultrasecrete sau răspunsul divinității la dragoste și credință? Abilitatea constă în glisarea pe corzile tuturor interpretărilor posibile, într-un spațiu scenic admirabil controlat. Între aceste două piese se plasează spectacolul în stil
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
fi conferit Imperiului Carolingian „sângele spiritual” pentru funcționarea sa politică, economică și socială 4. Émile Durkheim a subliniat că, în mod obiectiv, crearea imperiului impunea, cu iminență, și „importante reforme pedagogice” care, la rândul lor, reclamau „un centru capabil să lumineze întregul imperiu”5. 8.3. Alcuin și schola palatinatc "8.3. Alcuin și schola palatina" Acest centrum pedagogic s-a dovedit a fi schola palatina. Nu era, se pare, nici aceasta o creație originală a marelui împărat, ci o mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
foarte exact viitorul Europei și al Lumii. Să lăsăm la o parte simbolistica folosită astăzi la Consiliul Europei („Am deschis ușa și s-a arătat vederii noastre o boltă cu șapte laturi și șapte colțuri ș...ț. Deși soarele nu lumina niciodată această boltă, era totuși luminată de alt soare care a învățat să lumineze de la soare și era așezat sus, în mijlocul tavanului...” etc.). În locul lespezii de mormânt fusese găsit „un altar rotund acoperit în bronz” pe care stătea scris, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Lumii. Să lăsăm la o parte simbolistica folosită astăzi la Consiliul Europei („Am deschis ușa și s-a arătat vederii noastre o boltă cu șapte laturi și șapte colțuri ș...ț. Deși soarele nu lumina niciodată această boltă, era totuși luminată de alt soare care a învățat să lumineze de la soare și era așezat sus, în mijlocul tavanului...” etc.). În locul lespezii de mormânt fusese găsit „un altar rotund acoperit în bronz” pe care stătea scris, cu litere săpate: A.C.R.C. Hoc universi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]