8,252 matches
-
săi de la Adjudu Vechi. Noi făceam naveta indiferent de vreme, străbătând cei 4 kilometri desculți. Ne încălțam înainte de a intra în oraș. Aveam mândria de a nu ajunge desculți la școală. În timpul iernii stăteam la gazdă împreună cu fratele meu. Acest lux îmi dădea motive de mândrie față de colegii din sat, deși îmi lipsea anturajul lor și îi invidiam pentru peripețiile și năzdrăvăniile pe care le făceau în timpul navetei. Am trăit greu în timpul secetei din 1946. Pământul era pârjolit. Animalele nu mai
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
iarna anului 1906, frigul și umezeala dominau indiscutabil. Soarele palid invernal nu izbutea să pătrundă în deschizătura străduței Fontanelle, o deschizătură strâmtă și largă de numai 3 metri. Cei săraci nu visau nici măcar să aibă încălzire în casă; era un lux de nobili. Mama Angela împlinea 76 de ani. Lipsurile trecute i-au epuizat fizicul. Și astfel, o simplă răceală la plămâni a degenerat rapid în bronhopneumonie. Boala o consum. Se stingea ca o lumânare. În seara de 13 decembrie, medicul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că atunci când aceste locuri au fost cumpărate aveau un renume prost, erau izolate și puțin atrăgătoare. Munca și tenacitatea atâtor brațe le-au transformat în locuri încântătoare, care atrag lăcomia celor care ar voi să le transforme în hoteluri de lux. Și, în schimb, din fericire, au rămas rezervate pentru cei săraci, handicapați, emarginați, adevărații «patroni» ai Operei lui don Calabria. Costermano În așteptarea translocării într-un alt loc, era necesară găsirea unei sistematizări provizorii pentru copii. Spațiile actuale deveniseră prea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
000 de lire. «Providența a fost cea care v-a sugerat acest gând», i-a spus don Calabria. «M-am rugat Domnului să-mi trimită un semn ca să pot termina lucrările de la biserică». Și biserica a putut fi terminată, fără lux și risipă, dar demnă și primitoare. A doua preocupare a lui don Calabria a fost aceea de a înzestra Centrul de Pregătire Profesională cu o școală, care să transmită cultura și formarea civică și morală cu laboratoare pentru a preda
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care se aștepta cel mai puțin: don Calabria. Orice alt fondator ar fi primit cu brațele deschise un om cult, pios, generos și bogat. Dar don Calabria se temea că prezența acelui conte printre săracii lui ar fi fost un lux și că Divina Providență ar fi fost obscurată. «E ușor să te abandonezi în mâinile Providenței - ar spune lumea - cu un conte care poate să asigure un trai bun cu toate bunurile sale!». Iar don Calabria a avut curajul să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Champs Elysées, din Place de la Concorde la Arcul de Triumf, nu arăta decît fațade nobile, retrase, de palate particulare și nici o firmă de magazin, nici un panou de reclamă nu lăsa să se prevadă ofensiva unei invazii viclene a comerțului de lux, astăzi stăpînul ei absolut de la un capăt la celălalt. Verdele închis al castanilor nu cedase încă sub pretextul stingerii speciei locul triștilor platani care, departe de bazinul mediteranean, înalță ramuri răsucite, parcă bolnave de artrită, deasupra trunchiurilor a căror scoarță
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
bizarul decor al palatului Sturza cu oglinzi peste tot, cu stucaturi verzulii și roze, parchet presărat cu stele și mobilier în stil roman vopsit în roșu și auriu (un diplomat răuvoitor îl definea astfel: camere ca la "casele"121 de lux pentru marinarii ce debarcă la Hamburg...) a fost semnat în mod solemn Tratatul de la București, tratat ce punea capăt războiului balcanic, grație intervenției românești. Domnul Maiorescu nu m-a chemat să figurez printre delegații noștri. Nu-mi dorea prezența, deoarece
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Premiul Nobel, românul mai mult sau mai puțin intelectual a auzit și de Editura Gallimard. Acolo au publicat Proust (după ce-a fost la început respins!), Gide și alți barosani ai literaturii franceze până la Camus și Sartre, ultimul permițându-și luxul suprem de a refuza Premiul Nobel. Tot acolo au devenit celebri Ionesco, Eliade și Cioran, sfânta treime a culturii române, în ultimul timp în curs de desacralizare. (Mai ales din cauza femeilor: în țară, Marta Petreu, în Franța, Alexandra Laignel-Lavastine; cea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
scria Goma răspunzând la îndemnul meu de a-i trimite o scrisoare lui Havel, pe care s-o semneze și alții. Ca să mă arăt cât mai modest, când mi-a venit rândul să vorbesc - după Pippidi, care a povestit cu lux de amănunte gestul său eroic de a se adresa retoric lui Ceaușescu într-o scrisoare care n-a văzut lumina tiparului decât după 1990 -, am spus că am venit acolo în calitate de dispecer al acestei Mișcări Goma. Deci am făcut efortul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să fie condusă de un „grup de indivizi interesați care parazitează finanțele țării” (e un citat din Iliescu). Și nici ca o șleahtă de cumetri și nași să taie și să spânzure în noua orânduire, „să ducă o viață de lux și, totodată, să cumpere pe nimic proprietatea publică” (alt citat). Capitalismul românesc e ca o nuntă la țară. Sau ca un ospăț de botez. Botezul noii societăți... Botezul sau nunta cu dar! O nuntă însă care se termină cu beție
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de bucurie. mai 2002 Dansuri princiare Ziarul spaniol As a găsit indecentă bucuria prințului Albert de Grimaldi după ce AS Monaco a eliminat pe Real Madrid din Liga Campionilor. Presa iberică a digerat greu înfrîngerea „galacticilor“. Cînd îți pierzi prăjitura de lux printre sărățelele cu chimen ale pălmașilor, prejudiciul e considerabil și dureros. Copleșiți de neputințele acute ale lui Figo, Raul și ale altor înalte fețe ale împărăției, confrații de la As au mai găsit un personaj demn de a fi criticat: prințul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
său, apar alți mesianici, cu sentimentul unei misiuni pe care știu s-o traducă în termenii ei pozitivi. M. Kogălniceanu (1817-1891) e dintre aceștia. "Întorcîndu-mă înMoldova - scria el surorilor de la Berlin, unde făcu studiile superioare - nu mă voi răsfăța în lux și faste; de voi revedea patria vreodată,va fi spre a o sluji și a-i sacrifica viața, dacă trebuie." Începând din 1839, Kogălniceanu se dedică atent unei munci modeste în aparență, dar fundamentale. Redactă o serie nouă din Alăuta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt niște satanici, în fond ei aparțin speței clasice a recilor ademenitori de femei, analiști imperturbabili ai situațiilor. Cu o memorabilă ilustrație de epocă se deschide și nuvela O alergare de cai, cu acțiunea la Chișinău, loc de împerechere a luxului cosmopolit cu mizeria tartară. Prezentarea eroilor e nu se poate mai cromatică: "Un frumos landou de Viena venea înhămat de patru telegari roibi. Vezeteul în vechi costum rusesc, cu barba lungă, îi mâna cu hățuri coperite cu ținte de argint
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, dă un tablou inedit, încîntător pentru ochiul de azi. Veselia nebună a cupletelor, învîrtirea în danț a personagiilor, bufoneria enormă, dar nu trivială, dau naștere unei plăcute emoții arheologice. Leonaș cere, de pildă, sub amenințare de sinucidere, portretul Chirițoaei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Laforgue, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Verhaeren, Henry de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă din cenaclul acestuia, intoxicat de crizanteme în putrefacție și rigid de lux decrepit, cvasi-funerar. În primul rând Petică glorifică diafanitatea florilor, fragranța cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În seara singuratecă și pală, Parfum din flori pălite și uitate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mondenitate. Toată lumea "bine" din roman merge să moară în sanatoriul doctorului Walter. Aci sfârșesc Lenore, de cancer, și Drăgănescu, de cord. Aristocratismul doctorului Walter, colecționar de artă și organizator de recepții, stă în aparatura rece și exactă. Sanatoriul funcționează în lux, tăcere și regularitate cronometrică și mai ales cu înlăturarea oricăror semne de suferință umană. Pateticul este eliminat ca impur. Decesurile se petrec în taină, mascate de recepțiile de gală. Doctorul are o musculatură facială impenetrabilă, hotărârile lui sunt sugerate politicos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o inteligență superioară. Citatul enigmatic din Biblia latină stă alături de "era dat în Paște", într-un amestec fastuos cu o curte turcească. Autobiografia lui Pantazi este remarcabilă tocmai prin strania îmbinare de Orient și Occident. Contrastul din firea lui Pantazi, luxul din casa lui Pașadia alături de înclinarea lui pentru interiorul abject, toate acestea tratate cu un instinct fin al culorilor, documentează asupra hibridității unei societăți. Mateiu Caragiale este un poet și scrierea lui valorează prin ceea ce sugeră. Realitatea se transfigurează, devine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
putea zice, voința și sentimentul, pe când Moldova mai cu seamă inteligența. Muntenia face o operă mai utilitară; ea își cheltuiește energia în lupta pentru schimbarea ordinii sociale, caută să transplanteze din Apus formele noi. Moldova face o operă mai de lux: ea caută să adapteze cultura apuseană la sufletul românesc, caută să adapteze la noi formele cugetării apusene. De aceea în Muntenia vom găsi o legiune de patruzecioptiști; în Moldova, o legiune de spirite critice și de literatori 1 . 1 Într-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în interesele ei de clasă, căci acum, după 1880, clasa aceasta, crescând din cauza înmulțirii școlilor, nu mai este o clasă privilegiată ca mai înainte; "proletariatul intelectual" își face apariția. Iar nemulțumirile acestei clase devin acute la exemplarele ei mai de lux și din cauza invidiei omului subțire, cu necesități multiple, lipsit de mijloacele de a le satisface (de pildă, grupul de scriitori din Dan). Aceste interese - ale țărănimii, ale răzeșilor, ale meseriașilor (foarte puțin ale născândului proletariat intelectual, și deloc invidia) - vorbesc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spiritului românesc decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a unui răgaz, care face cu putință luxul artei, pe când în Ardeal energia trebuia cheltuită în lupta vieții și în lupta grea națională; superioritatea numerică a românilor din Principate, deci un câmp mai larg de selecție și o psihologie socială mai bogată; slăbiciunea curentului latinist (fatal limbii și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
neamul ilirilor și al tracilor, misii, hitiți. mai tîrziu ahei și alte seminții. Poziția geografică îi permitea să controleze comerțul dintre nord și sud iar în jur avea un ținut foarte roditor, renumit pentru creșterea oilor și cailor. Opulența și luxul acestei cetăți a atras poftele aheilor, care trăiau mai mult din jaf și silnicii. După ce au cucerit orașul cu faimosul ,,cal troian” l-au jefuit și l-au dat pradă focului iar o par-te dintre locuitori s-au salvat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
împletit în două cozi, din care-și făcea coc. Tot timpul umbla îmbrobodită. Nam văzut-o niciodată înbrăcată decât în haine lungi. Totdeauna era îmbrobodită cu un „cașmir” negru. Niciodată nu s-a gândit la distracții sau la îmbrăcămite de lux, sau la podoabe femeiești. Sobrietatea i-a împodobit toată viața. Niciodată n-am văzut-o stând, fără să lucreze. Era absolventă a șapte clase primare. îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
șarlatăniile, toate crimele. Legionarii erau democrați iar adversarii lor politici nu erau decât demagogi. Să ne aducem aminte că Corneliu Zelea Codreanu a demascat o serie de parlamentari veroși care „împrumutau” bani, pe care uitau să-i mai restitue, pentru luxul pe care-l făceau pe spatele poporului. Să ne aducem aminte cum a prezentat deputatul Corneliu Zele Codreanu, într-o casetă artistic sculptată o bucată de pâine neagră și mucegăită cu care se hrănea muncitorul forestier din Maramureș, care era
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prin partidele politice, să se poarte cu dreptate față de cei fără avere, să nu-i mai asuprească pe țărani și pe muncitori; le au cerut să nu mai fure din avutul țării, să nu mai risipească cu petrecerile și cu luxul lor; le au cerut să administreze corect și avutul lor și averea țării. Ei le-au cerut politicienilor de atunci să satisfacă trebuințele țăranilor și ale muncitorilor. Prin aceste cereri, legionarii și i-au făcut dușmani pe cei bogați, și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sociale mici între călugări și laici. În aceste condiții, acceptarea necondiționată a principiului nonviolenței i-a condus pe credincioșii jaina la abandonarea îndeletnicirilor agricole, a serviciilor în cadrul armatei și la îndreptarea acestora spre profesiuni urbane ca, de pildă, comerțul de lux (producerea bijuteriilor), administrație, bănci etc.. în baza respectării ahimsei (principiul nonviolenței), jainiștii își asumă dieta vegetariană și consumă doar hrană care nu a fost „produsă prin maltratarea vreunei ființe...”. Nu acceptă nici să lucreze „în industrii care contri buie în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]