8,306 matches
-
glasurile se unesc, toată firea înfrățită, cântă. Urmează un marș susținut de ritmul instrumentelor de percuție și de suflătorii gravi. Tema bucuriei apare transformată, cântată ca de o fanfară. Tenorul solist își unește glasul cu sonoritățile orchestrei: Drepți, Cum trece mândrul soare Pe seninul cer acum, Mergeți, frați, pe-al vostru drum Veseli, oști biruitoare... Corul bărbătesc preia marșul și, deodată, apare o parte orchestrală care aduce din nou frământarea luptei. Sunetele eroice cresc mereu; o scurtă ezitare și refrenul bucu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
dirigenție, de limba română, limbi moderne, cunoașterea mediului, educație plastică, biologie, geografie, dar și prin activitățile extracuriculare. Copiii trebuie să devină prietenii mediului, să privească natura din ipostază de « ecolog-cetățean » și mai ales să fie încrezători în forțele proprii și mândri că pot schimba ceva, că se pot numi « prietenii naturii ». Pe lângă starea de bine pe care o trăim în mijlocul naturii, într-un vârf de munte, ori pe marginea unui lac curat, într-o pădure umbroasă sau în apropierea unei cascade
Coronița prieteniei by Prof. Cârlugea Maria, Şcoala Generală Nr. 2 Lupeni () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93020]
-
spre trotuarul învecinat. „Florin Fermecătorul“ și-a scos femeia în oraș și dansează în fața ei cu aceeași inconfundabilă mișcare din șold. Așa l-am botezat noi, amuzate. Are ochii verzi și se luminează tot când ne surprinde privirile. Probabil e mândru. După piesele de pe albumele mai recente, Goran cântă Kalashnikov, In The Death Car și favorita mea, Mesecina. Se încing hore. „Ui sing conserts bicoz ui don’t hev adăr propozals.“ Ridic o sprânceană. Îmi imaginasem mii de oameni dansând într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
tunurile, puștile, clopotele ne-au amuțit în fața catedralei cu Uvertura solemnă 1812 de Ceaikovski), nici nu vă puteți imagina ce i-a trecut din nou prin cap directorului Coriolan Gârboni. Un spectacol grandios, un show de care ar fi fost mândru orice oraș prin care curge un râu sau fluviu. Habar n-am dacă prin lume n-or mai fi fost asemenea desfășurări de forțe artistice pe malul apei, dar zic și eu ca directorul Gârboni, când am privit halucinați cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
vinului era un pleonasm. O societate civilizată demnă de acest nume trebuia neapărat să onoreze vița de vie și să glorifice vinul. Spre exemplu, regele insulei Itaca (insulă situată în apropiere de Corfu) și tatăl lui Ulise, Laertes, era foarte mândru de cele cincizeci de rânduri de viță de vie de soiuri diferite. Însuși Ulise cel șiret râdea de vinul rustic al ciclopului Polifem cel nedemn de lumea greacă pe care o reprezenta. Romanii sunt cei care au folosit primii termenul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
impact a avut procesul de integrare în UE asupra României și a Europei de Est? Trebuie să mărturisesc că am avut un sentiment de mândrie călătorind în Europa cu un pașaport românesc ca membru al UE. Deși sunt loial și mândru de cetățenia mea americană unde mi-am petrecut o viață întreagă, am simțit o anumită mândrie de a fi un român european, și nu un cetățean de clasa a doua cu pașaportul meu românesc, cum era cazul înainte de 2007. Un
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
dreptate. Pe 21 decembrie am avut sentimentul că istoria se fabrică aici și acum, dar 22 decembrie este momentul din viața mea în care am simțit cel mai puternic bucuria de a aparține unei comunități de care eram, în sfârșit, mândră. Oamenii mi se păreau atât de frumoși, de mândri, de excepționali. Beatitudinea nu a durat foarte mult, de la o zi la alta contextul s-a schimbat. În seara zilei de 22 am fost în pelerinaj la Sala Palatului, să celebrăm
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sirop? Niciodată! Nu eram un ratat care să vină fără pradă în sacoșă. De două ori cred că mi s-a întâmplat rușinea. Nu, nu eram un ratat, eram un ins care câștiga bătăliile cu coada, trebuia să o fac mândră pe mama de achizițiile mele. Nu, nu mă dădeam în lături de la lupta fizică cu coada. Coada îmi arăta caracterul, ea m-a format: răbdare, rezistență, lipsă de gânduri, povești, imaginație. Odată era ora 7 dimineața. Eram cu tata la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
viață’’. Virtutea umilinței și voința este invocată pentru a stăvili patima de dominație: „Despuiați-vă de toată șiretenia și de toată înșelăciunea, de fățărnicie, de pizmă și de toată clevetirea’’ „Toți și unii altora să inspirați umilință, căci Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har’. Pentru prima dată în istoria umanității, prin Apostolul Petru, se ia atitudine împotriva celui mai teribil flagel care cuprindea omenirea în întregul ei și anume robia (sclavia), considerată de înțelepții timpului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
instinctele sale bazale care nu pot fi temperate decât prin cunoaștere și educație în spiritul moralității creștine. În acest context dezavuează „omul modern”, creație a massmediei americanizante (presa, radioul și cinematograful la vremea sa), care îl face pe individ „pretențios, mândru și stupid” în devenirea sa egoist-materialistă și individualistă, desigur în detrimentul celor din jur, aspecte cu atât mai valabile astăzi când mijloacelor clasice li se adaugă televiziunea și comunicarea on-line, extrem de facile și penetrante, cu impact masiv în mentalul colectiv. Realizează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Otto von Guericke (să fi fost prin 1654?). Nu patru, ci opt perechi de iepe roaibe, înhămate complicat, cu harnașamente bătute-n diamante, se chinuiau să desprindă una de alta cele două hemisfere de Magdeburg în care sus-numitul domn crease, mândru de isprava lui, printr-o fantezie diabolică, vid! Și iată!, datorită presiunii atmosferice afective dezvoltate de un falnic harmăsar în erecție, aflat acolo absolut întâmplător, semigloburile metalice, solide, meșteșugite îndelung, nu-și mai puteau dezlipi buzele groase, guri enorme sudate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
văd el se gândește -, Când o umbreluță poartă, E schimbat în ,,â’’, firește! LITERA ,,Â’’ ,,A’’ o umbreluță are; Când îl văd, gândesc că plouă; În fântână stă,-n cântare Și în mâinile-amândouă. Cu ,,â’’ scriem România; Un sfânt nume, mândră țară; Vom păstra pământul, glia, Niciodată să nu piară! Când românul râde, cântă Soarele în crâng și vântul, Șuierând blând, când se-avântă, Poartă zâmbetul, cuvântul. Când românul nostru plânge, Plânge lângă el pământul, Izvorând dureri și sânge, Întristând, frângând
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
aici se joacă? Sunt cuminte, masa pun, Mătur ; treabă multă am; Mamei, la sfârșit îi spun: Ieri, cu mingea-am spart un geam... LITERA ,,M’’ ,,M’’-ul, într-o mormăială, Cu o mătură în mână Și cu mușchi de matahală, Mândru stă, cu fața-i spână. Sunt uimit că-mi spune mie: Mina, mingea, mura, mărul, Fără mine nu poți scrie; Ăsta este adevărul! Fără mine nu e moara, Nici mașina, cărămida, Melcul, mâța sau mioara, Mormolocul și omida. Eu mă
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
Câți de ,,m’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E cuminte-acela care Rezultatul bun îl are. Nouă nuci îl decorează Și ,,n’’, plin de încântare, Dintr-un nor ne onorează Cu o nouă-nfățișare. LITERA ,,N’’ Îngânând cuvinte-alene, Mândru, falnic, impozant, Vine ,,n’’, clipind din gene Și zâmbind, că-i amuzant. Neatent de ești, îți pare Că-n nori zboară-un pescăruș, Dar e ,,m’’, ce-n graba mare, A pierdut un picioruș. Îl găsim la noi în cană
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
Mungiu - Regizorul European al Anului! Trimit SMS-uri „în patrie“. Maia Morgenstern urcă să prezinte premiul următor. E foarte emoționată. Le zice oamenilor că e Ziua Națională a României și o dă pe românește, spunând că e foarte fericită și mândră să fie alături de Cristian Mungiu și de Anamaria Marinca. Urmează alt moment emoționant, care mă face un pic să uit că mai e de așteptat. Liv Ullmann a adus niște pietre pe care le dă membrilor fondatori ai EFA ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
gol. D-nul Alexandru Bogdan-Pitești i-a consacrat pagini înflăcărate și curioase: "Mă bucur că am putut, prin aceste rânduri, să-mi mărturisesc și să-mi strig, în fața tuturor mitocanilor și imbecililor, admirația pentru marele poet, incomparabilul artist, înaltul și mândrul intelectual care este Macedonski. Sunt, ca și el, unul dintre aceia care, în orice împrejurare și în orice loc s-ar găsi, au mereu ochii îndreptați spre Cristos și spre Franța. Suntem câțiva pe lume la care sentimentele patriotice, convenționale
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
na J. Adam* scria: Situația autorului adaugă, credem, un interes poemului Sur la nuit de ma naissance. D-nul Macedonski este român, fiul generalului A.D. Macedonski, fost ministru de război și comandant al tuturor forțelor armate ale Principatelor Unite". A. Mândru are abundență (Zări senine, 1908). Veronica Micle, prietena preferată a lui Eminescu, moartă la puțin timp după el, a fost poetesa iubirii. Și-a cântat eroul în versuri de un sentiment profund și de o formă fericită. P. Mihăescu este
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de nesiguranță și durere. Pe când munca intelectuală, dorința și trebuința de a învăța și de a-și ascuți mintea s-au deșteptat și au luat o dezvoltare însemnată cu viața politică, poezia era de veacuri adânc sădită în inima românului [...]. Mândru poate fi dar poporul român de geniul său poetic pe aripile căruia s-a ridicat..." Aceste legende care au planat peste generații nenumărate exprimă sufletul poetic al unui popor, cu puerilitățile lui minunate, cu arta lui frustă și subtilă, visul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Saadi și la cei mai delicați poeți persani forme de melancolie care-i sunt familiare lăutarului. Ascultați-l pe acesta din urmă cum plânge după iubită: Nu este acesta un suspin de dragoste pe care un mare poet ar fi mândru să-l fi exprimat? Tinerele și tinerii au cu toții acest fel emoționant de a se iubi, simplu și profund, fără ocolișuri și cochetării, iar iubirea lor este frumoasă și lacrimile lor le cheamă pe ale noastre. Nu le putem auzi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
zece, Care-i și întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și cum îl vedea Domnul îi zicea: "Mândre ciobănaș, Din fluier doinaș! Pe Argeș în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit Și neisprăvit La loc de grindiș, La verde-aluniș
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
repede într-acolo. Îi spune încrâncenat lui Ghiță: Cine dracul te-a adus, Cine-n calea mea te-a pus? Ia să-mi dai pe Negrul vamă, Ca să nu te fac pastramă!". Pastrama este carnea uscată la soare. Giță refuză mândru. "Ia să-mi dai paloșul vamă! Ba nu ți-o da paloșul Nici o dată cu capul. Ia să-mi dai tu mie seamă, Ia să-mi dai pe mândra vamă, Ca să nu te fac pastramă". Cei doi bărbați se încaieră
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
te fac pastramă!". Pastrama este carnea uscată la soare. Giță refuză mândru. "Ia să-mi dai paloșul vamă! Ba nu ți-o da paloșul Nici o dată cu capul. Ia să-mi dai tu mie seamă, Ia să-mi dai pe mândra vamă, Ca să nu te fac pastramă". Cei doi bărbați se încaieră în fața Anei, care stabilește chiar ea condițiile luptei: fără săbii, numai cu pumnii. Adversarii se izbesc piept în piept ca niște caise luptă de la amiază până la căderea serii; apa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vârf cu capul tău!" Apucând-o de păr, îi taie capul. Și, înfigându-i-l în vârful unei căpițe de fân, pleacă spre o viață liberă cu aventuri sălbatice. Biata femeie, mică făptură plăpândă între mâinile acestor bărbați cumpliți și mândri care o strivesc ca pe o insectă! Soții și amanții sunt cei care dau marile lovitură și fac neasemuite isprăvi de vitejie. Dar femeile sunt cele interesante, emoționante, simpatice, pentru că ele iubesc, suferă și vibrează. Mai ales bărbatul este orgolios
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
săpam, Strugurașii adunam, Vin prin cade că turnam, Tot în pivnițe-l băgam. După ce mi l-am crescut, Dolofan mi l-am făcut, Feciorașul s-a mărit, Vârsta, măre, s-a-mplinit Și lui vremea i-a sosit, Vremea de căsătorit. Fată mândră i-am găsit Și cu ea l-am logodit; Iar când fuse la nuntit, Duminică se nuntea, Luni uncropul i-l cânta, Marți acasă mai ședea, Miercuri firman îi sosea, Joi la oaste se pornea Și din gură ne zicea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
represalii, Badiu se înarmează cu buzduganul și se face haiduc. Ca un tâlhar corsican, el se refugiază în pădure. "Ca să-mi fac sfânta dreptate Cu cea ghioagă de pe spate, Să-mi aleg judecători Cei stejari nestrâmbători!". El devine acel tip mândru și îndrăzneț de aventurier care pradă orașele și drumurile, își ține dușmanii în bătaia puștii și, liber ca pasărea cerului, se teme numai de Dumnezeu și de Diavol. Legenda populară l-a celebrat adesea ca pe un salvator, un răzbunător
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]