8,110 matches
-
Mirea, 1937; introducerea garajului Așadar acești factori de schimbare sunt niște „agenți de modernizare― În procesul de evoluție către un nou stil de viață, menit să ofere o altă față Bucureștiului, o personalitate. Acești catalizatori reprezintă În sine elemente de modernitate, În sensul conștiinței apartenenței la un timp istoric diferit față de cel precedent, conștiință la care În mod paradoxal, a contribuit foarte mult chiar și discursul naționalismului În arhitectură. Cum are loc evoluția? Un rol important Îl are critica fațadei haussmanniene
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
o continuitate Între perioada antebelică de Început de secol și ceainterbelică. Introducerea tehnicilor constructive noi, utilizareaunui nou vocabular formal, reînnoit prin conceptele speciale ale decorației și decorului, prin principiile igeniste, devenite reguli ale arhitecturii, toate acestea contribuie la conturareaideii de modernitate. „Dezordonatul și Întinsul oraș arhaic, cu caseindividuale și grădini, dispare. În locul lui crește babilonia blockhausurilor. Nici din punct de vedere social, nici din punct de vedere estetic, acele polipere sociale nu sunt prea recomandabile. Ele supără totuși mai puțin, mai
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
sau mai bine spus, limitări, pe care experiența de până atunci le aducea noțiunii. Arhitectura Începutului de secol XX face apel la rațiune pentru a găsi noi căi de evoluție În procesul de Împingere a limitelor lumii, În trecerea către modernitate. Ornamentul era considerat ca aparținând unei paradigme trecute. Îndepărtarea lui părea a fi necesară pentru ca obiectul arhitectural să poată evolua. Ornamentul a fost În perioada modernistă obiectul atâtor dezbateri tocmai pentru că era văzut ca principal punct de rezistență, În evoluția
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
fost la rândul ei necesară pentru a alimenta noile forme de ornament. Scoaterea din uz a ornamentului , precum și scoaterea din discursul arhitectural a noțiunii a avut efectul benefic de a-i acorda acestuia timpul necesar și libertatea de a asimila Modernitatea. Fără constrângerea apartenenței la o categorie rigidă, ornamentul a reapărut În mod spontan, organic, intuitiv. El nu a fost readus programatic, printr-o decizie rațională, ci a ieșit inconștient la suprafață. De aceea el este cu siguranță În acest moment
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
ca un simbol, iar modalitatea lingvistică prin care se realizează o astfel de transcendere poate fi numită limbaj simbolic.― (Berger / Luckmann 1966: 52) Prin urmare, ornamentul este o formă de limbaj simbolic chiar și În manifestările sale actuale. Tranziția către Modernitate a transformat fundamental structura realității. O analiză atentă ar putea dezvălui o corespondență Între pașii către Modernitate și evoluția crizei ornamentului ce a culminat cu Înlăturarea acestuia. Se ridică totuși Întrebarea: de ce Înlăturare și nu adaptare? Din ce cauză ornamentul
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
limbaj simbolic.― (Berger / Luckmann 1966: 52) Prin urmare, ornamentul este o formă de limbaj simbolic chiar și În manifestările sale actuale. Tranziția către Modernitate a transformat fundamental structura realității. O analiză atentă ar putea dezvălui o corespondență Între pașii către Modernitate și evoluția crizei ornamentului ce a culminat cu Înlăturarea acestuia. Se ridică totuși Întrebarea: de ce Înlăturare și nu adaptare? Din ce cauză ornamentul nu a răspuns schimbărilor din structura realității sociale și a fost nevoie de această lungă perioadă de
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
deschis În 1846 la München. Sunt de remarcat În acest senseforturile lui Hugo von Tschudi (numit director al Galeriei Naționale din Berlin, În 1896) de a transforma muzeele germane. El vedea În introducerea artei contemporane În muzee un semn de modernitate. Demersul său este continuat de succesorii la conducerea Galeriei Naționale, Însă se confruntă cu mari obstacole. De exemplu, achiziționarea unei pânze Van Gogh de către Bremen Kunsthalle În 1910, a declanșat un veritabil protest național. Însă deja prin anii 1920, muzeele
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
exclusiv cu procesele de creștere. Pe acest fenomen se sprijină, de fapt, ideile, direcțiile de acțiune, teoriile, legile și practicile epocii moderne. Colonizarea, fondarea orașelor, alocarea de terenuri pentru construcții, expansiunea urbană și creșterea densității au constituit conceptele cheie ale modernității. Actul de a construi a fost Înțeles de la Început drept un act de populare, de apropriere și edificare a unor noi zone. Dar, odată cu stagnarea sau scăderea economică și demografică, ideea de colonizare Își pierde legitimitatea, astfel Încât edificarea nu mai
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și consecvent, într-o inspirată sinteză a tradiției și modernității și într-un stil elegant, elevat, imediat recognoscibil. III CRITICUL LITERAR La o privire sintetică asupra operei lui Vladimir Streinu vom înțelege mai bine legătura indestructibilă dintre istoria și critica literară. Unei scrutări sincronice a fenomenului literar românesc și universal
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
promontoriu extrem, dincolo de care nu mai e cu putință decât saltul în neant." Nici că se poate o mai fericită caracterizare a poeziei soresciene a anilor ’"! La Ioan Alexandru sunt vizibile două mișcări contrare: una este a voinței aprige de modernitate, cealaltă - a instinctului vetrei strămoșești: În versurile lui oarecum nestrunjite sau mai curând stilizat aspre glăsuiește parcă un suprarealist al lumii noastre rurale, un modern ieșit surprinzător dintr-un fecior de țăran ardelean." Lectura atentă a textelor critice streiniene dedicate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care cunoștea mai bine rostul criticii literare." Concluzia asupra personalității lui Mihail Dragomirescu a devenit loc comun al criticii noastre literare: "Dincolo de sistem și metodă, care îi grevează gândirea estetică, Mihail Dragomirescu mânuia așadar un grup de idei a căror modernitate și dată de formulare îl așază printre esteticienii europeni." La moartea lui E. Lovinescu, Vladimir Streinu putea scrie cu seninătate admirativă aceste fraze: "El a fost în ultimii douăzeci de ani factorul principal de progres al literaturii române, prin orientarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
lirică a epocii un exotism îndeosebi turcovenețiano-iberic, exotism nomenclatural, topografic și onomastic..." Exotismul este nota definitorie și a liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase "o mică liră și filantropică și revoluționară" ; Baronzi făcuse dovada "unei modernități destul de curajoase" prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu era "un franțuzit și italienizat până la desfigurare având și certe slăbiciuni spaniolești" , notabil fiind la el "realismul intelectual". Concluzia criticului la acest prim capitol este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Traian Demetrescu, bunăoară, mort la doar " de ani, și-a așezat "identitatea de poet între un prim Macedonski din trecut și G. Bacovia din viitor" ; Iuliu C. Săvescu a demonstrat "cum se poate prin talent sări în viitor, peste o modernitate efemeră" ; cvasi-necunoscutul Mircea C. Dimitriade este "un actor rătăcit în poezie" ; Alexandru Petroff este și astăzi "doar un vechi poet nou" ; Constant Cantilli, preocupat simultan de invenții tehnice și de literatură, "moare la București, în ", depășit de mult în modernism
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
explică și o serie de obiecții critice pe care Gheorghe Grigurcu le aduce autorului comentat. Vladimir Streinu este un maiorescian. Gh. Grigurcu nuanțează această necesară și judicioasă filiație: "Maiorescianismul său constă nu numai în atitudinea autonomiei estetice, ci și în modernitatea dominatoare pe care o afișa." Și mai departe: "Streinu era un castelan melancolic, dar de o melancolie studiată, lustruită ca o poză continuă." Structural, criticul este un clasic ce respinge cu obstinație și fermitate prea marile îndrăzneli creatoare, obscuritatea poetică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Evită sistematic judecata encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite. Compartimentările lucrării reflectă aceeași viziune pozitivist funcțională asupra operei și personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe alocuri, lipsa unui ax ideatic mai pregnant
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu, Editura Bibliotheca, Târgoviște, ", volum apărut - fericită coincidență - în chiar anul centenarului nașterii criticului. Emil Vasilescu procedează metodic, arhitectura cărții fiind edificatoare din acest punct de vedere: Un "caz biografic", În jurul unui sistem critic, (Izvoare. Afinități, Delimitări, Tradiție și modernitate, Despre arta criticii - între intuiție și rigoareă, Opera (În avanscena poeziei moderne, Printre prozatori, Printre critici și eseiști, Istoricul literar, În universul literaturilor lumii, Publicistul, Himera poezieiă, Sub semnul perenității. Reținem această frază finală judicioasă: "Opera, incitantă în continuare pentru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Introducere întrebări despre avantajele spirituale ale modernității tîrzii Dar nu sînt oare în mod flagrant lipsite de obiect asemenea întrebări? Nu s-a construit oare modernitatea tocmai pe secularizare, pe restrîngerea la seco? Nu se definește ea prin renunțarea la religie drept cadru de civilizație, cheie de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Introducere întrebări despre avantajele spirituale ale modernității tîrzii Dar nu sînt oare în mod flagrant lipsite de obiect asemenea întrebări? Nu s-a construit oare modernitatea tocmai pe secularizare, pe restrîngerea la seco? Nu se definește ea prin renunțarea la religie drept cadru de civilizație, cheie de interpretare a lumii, vector al destinului uman? Ce altceva mai poate oferi spectacolul modernității decît negativitate, pustiu de sens
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Nu s-a construit oare modernitatea tocmai pe secularizare, pe restrîngerea la seco? Nu se definește ea prin renunțarea la religie drept cadru de civilizație, cheie de interpretare a lumii, vector al destinului uman? Ce altceva mai poate oferi spectacolul modernității decît negativitate, pustiu de sens vertical, închidere fără speranță în cetatea perisabilului? Față de acest spectacol, angajarea spirituală pare că trebuie să se așeze în opoziție, în conflict, să lupte eroic pentru a-i demasca puținătatea sau chiar impostura, pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în opoziție, în conflict, să lupte eroic pentru a-i demasca puținătatea sau chiar impostura, pentru a se elibera de strivitoarea lui banalitate. Ca să-și găsească drumul, căutătorul spiritual pare să trebuiască în primul rînd să înfrunte date constitutive ale modernității, să meargă împotriva curentului ei. Sigur că omul credincios își poate trăi astăzi fără opreliște convingerile religioase, poate chiar mai confortabil, mai liber, cîteodată, decît în trecut. Dar modelul nostru de univers este unul fără transcendență veritabilă; societățile tîrziu moderne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
reflexie stîrnită tocmai de criza lumii moderne, pentru identificarea unor posibile avantaje spirituale, proprii acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității poate oferi așadar, alături de inconfort spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan anagogic. Pentru o seamă de autori, criza modernității e nu numai de descris în articulațiile ei, ci de valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai Berdiaev și mai toți gînditorii ruși de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan anagogic. Pentru o seamă de autori, criza modernității e nu numai de descris în articulațiile ei, ci de valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai Berdiaev și mai toți gînditorii ruși de la începutul secolului XX sau Simone Weil, iar în preajma noastră André Scrima, Andrei Pleșu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai Berdiaev și mai toți gînditorii ruși de la începutul secolului XX sau Simone Weil, iar în preajma noastră André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici privesc mai degrabă astfel modernitatea tîrzie, nerefuzîndu-i șanse spirituale proprii. în secolul al XV lea, Nicolaus Cusanus a regîndit, cu un optimism solar, exaltant, întrucîtva inaugural, cele mai înalte teme metafizice și mistice, punîndu le într-un nou teritoriu mental, într-un nou limbaj, care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nerefuzîndu-i șanse spirituale proprii. în secolul al XV lea, Nicolaus Cusanus a regîndit, cu un optimism solar, exaltant, întrucîtva inaugural, cele mai înalte teme metafizice și mistice, punîndu le într-un nou teritoriu mental, într-un nou limbaj, care anunțau modernitatea. Mai ales pe urmele lor, voi încerca să inventariez cîteva aspecte ale modernității tîrzii care, adecvat privite, ar putea deveni îndemn, suport, problemă mobilizatoare pentru drumul spiritual. Voi vorbi mereu despre spectacolul epocii noastre, deoarece critica lumii moderne are în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]