6,985 matches
-
În economia sa negoțul maritim a fost un factor determinant. Orașul a deservit atât teritoriile Moldovei și Munteniei înainte de întemeierea statelor românești, cât și Cnezatul Haliciului sau Imperiul Mongol. Într-o fază târzie, portul a deservit însă și nevoi ale negustorilor sași din Transilvania. Decăderea sa a survenit într-un context în care ca urmare a revirimentului spiritual islamic produs spre 1340, s-a declanșat o ofensiva mongolă împotriva coloniilor occidentale din întreg spațiul pontic, context asociat atât cu refluxul autorității
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
ortodoxe. Într-un moment în care Biserica Catolică era în ofensivă pe mai multe fronturi misionare, atât în zona Carpaților sau sud-vestul Rusiei cât și la Dunărea de Jos și în Peninsula Balcanică, într-un teritoriu tot mai frecventat de negustorii și prelații catolici Vicina a devenit astfel în secolul al XIII-lea reședința unei mitropolii ortodoxe cu ierarhi greci dependentă de Patriarhia de la Constantinopol, mitropolie care a dăinuit până în preajma anului 1359. Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ungro-Vlahiei, a
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
în Marea Neagră de genovezi asupra venețienilor după Tratatul de la Nymphaeum din 1261, primii contribuind la restaurarea Imperiului Bizantin și la recucerirea Constantinopolului, a permis ca aceștia să se instaleze la Caffa, Cetatea Albă, Chilia și Vicina. Prima consemnare a unor negustori occidentali apare astfel la Vicina în anul 1281. Odată cu revenirea Imperiului Bizantin cu hotarul la Dunăre, orașul a avut funcții administrative și militare în cadrul organizării imperiale. Structura urbană s-a format sub ocrotirea unei instituții superioare bisericești, reprezentată în faza
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
întâlneau căi comerciale principale maritime (ale Mării Negre) și fluviale cu unele de uscat a oferit un acces facil, care a permis trecerea de la transportul continental la cel maritim și invers. Fortificațiile nucleului urban - unde s-au aflat principalele edificii ale negustorilor din Occident, Răzvan Theodorescu le presupune în baza unor analogii, ca fiind construite de genovezi la începutul secolului la XIV-lea. Tot aici s-a aflat o bază navală bizantină. Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
fiind „mic, dar frumos și foarte bine întărit”, spunând că „bisericile și casele sunt foarte frumoase” și că acolo se găsea în 1331 un palat (care aparținea probabil împăratului bizantin). Particularitățile sale economice au fost acelea ale unei emporii, procentual negustorii reprezentând majoritatea absolută a populației. În 1281 negustorii genovezi erau masiv prezenți la Vicina. Administrația - exercitată de un consul, după modelul celei din orașele italiene, era genoveză. Un mare număr de corăbii venețiene ancorau însă aici anual alături de cele genoveze
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
din orașele - mai ales italiene, ale Mediteranei (postavuri, țesături sau mirodenii, uleiuri sau chiar aur). Printre produsele solicitate de comercianții genovezi s-au aflat mierea, ceara și în special grâul. Într-o fază târzie, portul a deservit și nevoi ale negustorilor sași din Transilvania. Comunitatea genovezilor a fost una închisă, deosebită de cea a autohtonilor prin particularitatea activităților economice, care au fost legate preponderent de comerț, activități bancare și navigație. Populația a fost astfel grupată în doua categorii de cetățeni: "orășenii
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
activităților economice, care au fost legate preponderent de comerț, activități bancare și navigație. Populația a fost astfel grupată în doua categorii de cetățeni: "orășenii" (burgenses) și "locuitori" (habitatores), cu statute sociale și drepturi politice distincte. A fost consemnată alături de existența negustorilor genovezi și venețieni și cea a celor din Raguza. Printre străini s-au aflat și originari din Ancona sau Mantua. Este de menționat că pe fondul cuceririi Armeniei de către mongoli în 1243, Vicina a fost unul dintre porturile pe unde
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
venețieni și cea a celor din Raguza. Printre străini s-au aflat și originari din Ancona sau Mantua. Este de menționat că pe fondul cuceririi Armeniei de către mongoli în 1243, Vicina a fost unul dintre porturile pe unde acești alogeni - negustori prin vocație, odată emigrați în bazinul Mării Negre au penetrat în interiorul spațiului viitoarelor state românești. De asemenea feudali bulgari și tătari cu influență, sunt menționați de izvoare la sfârșitul secolului al XIII-a și la începutul celui următor. Încă posesiune bizantină
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
dat, într-o fâșie arcuită continuă aflată la sud de Carpații Meridionali ce s-a întins de la Severin spre sudul Moldovei și mai departe până la Vicina și Cetatea Albă (oameni ai bisericii sprijiniți de către Regatul Maghiar și aflați pe urmele negustorilor genovezi, cavalerilor teutoni și poate a celor ioaniți), cât și prin clerul ortodox dintre munți și Dunăre sau din Dobrogea, aflat în legătură cu patriarhiile de la Târnovo, Constantinopol sau Niceea. Alături de Vidin, Dristra și Târnovo, în perioada secolelor XII-XIV Vicina a fost
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
ofensivă pe mai multe fronturi misionare, atât în zona Carpaților sau sud-vestul Rusiei cât și la Dunărea de Jos și în Peninsula Balcanică, iar Patriarhia Ecumenică de la Niceea era interesată de contra-propaganda confesională într-un teritoriu tot mai frecventat de negustorii și prelații catolici. Atribuțiile noului scaun s-au întins în zona curburii Carpaților, cel puțin în partea de sud a Moldovei și în estul Munteniei, precum și în Basarabia istorică. Primul ierarh atestat documentar în scaunul mitropolitan a fost Teodor, care
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
și a unei mănăstiri (reședință) a acestora, a cărei existență a continuat până spre sfârșitul secolului al XIV-lea. În acest secol, odată cu scăderea rolului economic și cultural al Vicinei - din care mitropolitul bizantin alături de tot mai mulți meșteșugari și negustori plecaseră, rolul bisericii catolice în părțile răsăritene ale Dunării de Jos s-a încheiat și clerul catolic din regiunile vest pontice s-a orientat către Polonia.
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Blackett. Octav-George Lecca (1881 - 1969) a fost fiul ofițerului de cavalerie George Lecca (1842- 1899), iar mama sa - Eliza Habudeanu (fiica serdarului Nicolae Habudeanu și a Alexandrei Bărbătescu). Originea reală a familiei lui Octav-George Lecca era destul de modestă, provenind din negustorul brașovean Dumitru Lecca (1780- 1838). Octav-George Lecca a fost văr primar cu Trandafir Djuvara, bunicul lui Neagu Djuvara. Mama lui Trandafir Djuvara , Maria Habudeanu era soră cu mama lui O.-G. Lecca, Eliza Habudeanu. În anul 1899, Octav George Lecca
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]
-
încă de la prima oră a dimineții dându-le fermierilor două capre, precum și îngrășăminte pentru răsadurile aduse zilele trecute. Pe lângă toate acestea, Nea Rață a venit cu arginți, care le vor permite celor 12 fermieri să-și cumpere diverse produse de la negustorul local. Totuși, acesta a fost ponderat, împărțindu-le doar câteva monede. După-masa, Benny a primit de ziua lui un mic cadou: un apel telefonic de 1 minut cu soția sa. Pe lângă acest cadou, o trupă de cântăreți ciprioți a venit
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
de cafea și câțiva cartofi. Pe lângă aceste produse, Ami a reușit să sustragă, fără să fie prinsă, niște șampon, două calupuri de săpun și două conserve de fasole cu cârnați. Alții au fost mai inspirați și au sustras din căruțul negustorului banane și câteva sticle de bere, dar și una de vin. Străduindu-se să le pitească cât mai bine, aceștia au aflat că cei câțiva litri de băutură erau în fapt mici cadouri pentru ei și că s-au străduit
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
de petrecut fermierilor: le-a propus Mariei și lui Marcel să-și reînnoiască jurămintele într-o nuntă tradițională românească pe meleaguri cipriote. Lili a încercat să-i prezinte dulceața de portocale pe care Mircea a folosit-o în trocul cu negustorul cipriot. Cu toate că Lili a considerat că dulceața făcută cu atât de multă trudă de fermieri este un preparat bun, Mircea a avut altă părere negativă denumind-o "borhot". Acest fapt făcut-o pe Lili să-i reproșeze că i-a
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
și cretă pentru a realiza niște modele pe obloanele fermei, dar și 10 arginți pentru munca depusă până acum. Mai mult decât atât,acesta i-a înmânat Mariei cheia de la bucătărie, astfel încât aceștia să poată mânca în liniște. Mai târziu, negustorul i-a vizitat din nou pe concurenți. Acesta a venit încărcat de bunătăți: varză, pâine, bere, vin, ceapă, cartofi și sare, produse cu un preț de două ori mai mare ca prima dată. Dacă la prima venire a precupețului negocierile
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
l vinde unui iluzionist. Acesta nu reușește să-l deschidă, ceea ce îi afectează faima și, implicit, veniturile. El amanetează cartea, care este imediat cumpărată de directorul unui circ. Trupa acestuia piere ulterior în timpul unei epidemii, iar cartea ajunge, prin intermediul unui negustor, în mâinile unui vraci care apelează la spirite pentru a o deschide. După ce noul posesor este răpus de ființele supranaturale invocate, cartea ajunge la un topograf, apoi la un tânăr care pleacă pe front, niciunul dintre stăpânii săi nefiind capabil
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
almohazilor. Mulți evrei au fugit de pe teritoriile aflate sub conducerea almohazilor către teritoriile creștine, în timp ce alții, precum familia lui Maimonide, au fugit în est, spre teritorii musulmane mai tolerante. Exista totuși surse de la începutul perioadei almohade care atestă existența unor negustori evrei care lucrează în nordul Africii. Tratamentul la care au fost supuși evreii sub conducerea almohadă a reprezentat o schimbare drastică comparativ cu atitudinea mult mai tolerantă față de aceștia de la începuturi. În timpul Califatului de Cordoba, cultura evreiască a atins epoca
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
urbane). Ca în restul Europei vremii, opinia publică era traversată de curente mai mult sau mai puțin antisemite, având rădăcini fie religioase (evreii fiind considerați de creștinii mai habotnici ca fiind „călăii lui Isus”), fie economice (evreii din burghezie sau negustorii și cămătarii rurali, adesea mai școliți decât țărănimea sau muncitorimea, fiind pizmuiți ca atare), fie politice (o parte dintre evreii socialiști din "Bund" -בונד, Бунд, un partid marxist evreiesc- susținuseră bolșevicii maghiari în Transilvania sau ruși în Basarabia împotriva mișcărilor
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București. Începând din sec.XVI, Domnia a dat locuri de casă diferiți lor boieri și negustori care aduceau slujbe Domnului și Țării. Aceste locuri au fost date din locurile domnești care plecau de la poalele viei de lângă Curte și au alcătuit pe Podul Beilicului (Calea Șerban Vodă) Mahalaua Slobozia Domnească. În 1...82, Alexandru Coconul, fiul lui
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
mai importanți violoniști ai secolului al XIX-lea. s-a născut în Kittsee (sau Köpcsény), în apropiere de Bratislava și Eisenstadt, în ceea ce este astăzi regiunea Burgenland din Austria. A fost al șaptelea din opt copii ai lui Julius, un negustor de lână, și al Fanny Joachim, care erau maghiari de origine evreiască. Copilăria sa a fost petrecută membru al Kehilla din Köpcsény (comunitatea evreiască), una dintre cele mai importante Siebengemeinden ale Ungariei (Șapte comunități), sub protectoratul familiei Esterházy. A fost
Joseph Joachim () [Corola-website/Science/328421_a_329750]
-
faptul că Ștefănescu îl mituia periodic pe Tudor Bălătică, primul secretar al organizației PCR din Sectorului 1, pentru a-i trece cu vederea afacerile veroase. Din rețea mai făceau parte directori de IAS-uri și de întreprinderi producătoare de alcool, negustori, procurori, judecători, avocați și câțiva milițieni. Ancheta procuraturii a scos la iveală faptul că gruparea condusă de Ștefănescu a realizat câștiguri de „13.800.000 lei, din care o parte și-a însușit-o personal, altă parte a transmis-o
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
locuit restricționat pentru populația sa, în principal comercianți germani din orașe precum Nürnberg, Judenburg și Augsburg. Parterul era accesibil de pe apă și era folosit pentru depozitare, în timp ce primul etaj era rezervat birourilor, iar etajele superioare conțineau aproximativ 160 de locuințe. Negustorii germani au sosit la scurt timp după ce clădirea a fost construită în secolul al XIII-lea și au rămas până la ocupația napoleoniană. Aceasta a fost una dintre cele mai puternice colonii de negustori ale orașului și, în consecință, a devenit
Fondaco dei Tedeschi () [Corola-website/Science/333442_a_334771]
-
etajele superioare conțineau aproximativ 160 de locuințe. Negustorii germani au sosit la scurt timp după ce clădirea a fost construită în secolul al XIII-lea și au rămas până la ocupația napoleoniană. Aceasta a fost una dintre cele mai puternice colonii de negustori ale orașului și, în consecință, a devenit un important centru comercial pentru produsele care veneau din Orient în drumul lor spre Alpi. Republica Venețiană percepea comision la tranzacțiile ce aveau loc în Fondaco. Comunitatea germană participa la slujbele religioase oficiate
Fondaco dei Tedeschi () [Corola-website/Science/333442_a_334771]
-
de Jos", "Muntenimea de Mijloc" și "Muntenimea de Sus". Constituind efectiv trei fâșii, dispuse radial pe ulița Hagioaiei, Muntenimile ocupau zona inferioară a versantului dealului Copou. În această perioadă, majoritatea boierilor care erau apropiați de diferiții domni ai Moldovei, plus negustorii și meseriașii își ridicau casele, bisericile și prăvăliile în această mahala, pentru a evita zona orașului expusă repetatelor incendii (cel mai cumplit a fost „focul cel mare” din 19 iulie 1827, care a distrus toate casele din partea de vest a
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]