8,125 matches
-
matcă. Acolo trebuie să fie și mai obisitor. În cameră aveam un ceas cu pendulă care țăcănea lovindu-se de pereții care îngrădeau nebunia mânată de un mecanism intern, iar glasul pe care îl scotea era enervant. Începuse să mă obosească pașii aceștia exacți peste care și timpul calcă. Eram de puțină vreme și mă simțeam ca rotița unui ceas, forțată să se învârtă la infinit, nepermițându-și să-și iasă din ritm pentru a nu întârzia secundele. Dacă lucrurile vor
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
în dreptul fiecărei laturi a ramei. De asemenea trebuie respectate următoarele reguli (Tudusciuc I., 1977 p 96): săriturile simple se combină câte 2-3 iar trecerea de la sărituri cunoscute la cele necunoscute se face treptat; efortul să alterneze cu odihnă deoarece executanții obosesc relativ ușor. Timpul efectiv de lucru pentru o serie de exerciții nu trebuie să depășească 1-2 minute; săriturile să fie cât mai înalte, cu o ținută corectă iar înălțimea lor să crească gradat; aterizarea din săritura precedentă să constituie faza
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
diferit. Feminism contra naturii Feminismul filosofic pare să fie o perversiune contra culturii. Cel activist, care există și așa cum există azi în Romania, pare să fie o perversiune contra naturii. A naturii solide a româncelor, neantrenate în revendicări de drepturi, obosite de o viață chinuită de obligația de a munci, precum și de dublarea zilei de muncă. De feminism le arde lor când n-au cu ce-și crește copiii și cu ce plăti întreținerea, deși muncesc amărâtele, muncesc până cad într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de cămașa pe care o iau de pe sfoară. La un virtual sondaj de opinie, mă tem că la întrebarea: „Ce faceți împreună în viața privată?”, majoritatea răspunsurilor ar fi: „Ne uităm la televizor.” Perechile sunt mai rare decât utopiile. Cuplurile obosesc. Parteneri nu am învățat să fim, deși doar pe o astfel de familie am putea paria pe termen lung. 3. Copiii au o semnificație specială. În familia românească este chiar foarte specială. Trăind într-o societate în care energia noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
îngrijesc femeile, copiii și casa; - Uneori femeile mai și știu, nu doar fac. Iau și inițiativa, nu doar așteaptă să li se întâmple ceva; - Se emoționează și bărbații, au slăbiciuni, se sperie, ba chiar devin ispititori; - Femeile devin ocazional „egoiste”, obosite de rolul de îngrijitoare și de bombe sexy, sunt amatoare de distracții, ies din casă, sunt independente, dinamice și nonconformiste, chiar conduc și mașini; - Femeile mature sunt uneori atrăgătoare și iubesc viața mai mult decât iubesc detergenții și condimentele. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
niște creaturi stupide și inutile."67 Pentru a încuraja curiozitatea și a o menține activă, Locke ne recomandă să răspundem copilului la întrebările pe care ni le pune fără să fim ironici sau disprețuitori. O singură restricție: să nu-l obosim cu prea multe explicații și idei care depășesc nivelul său de dezvoltare sau să-i spunem lucruri care n-au nici o legătură cu ceea ce vrea el să știe în acel moment. 3.5. Dezvoltarea armonioasă. Tipuri de educație La vechii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
că pentru a nu trăi sub apăsarea grijii că trebuie să învețe, copilul să învețe jucîndu-se: "Permite copilului să se joace și îmbină instruirea cu jocul; înțelepciunea să-i apară cîte puțin și în chip vesel; ferește-te să-l obosești cu precizări nesocotite"90. Locke a fost unul dintre primii pedagogi care a arătat care este rolul jocului în educația copilului. Necesitatea unor jucării cît mai simplu confecționate în măsura în care este posibil chiar de către copii, acțiune care-i deprinde de mici
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din întîmplare... inventăm puțin cîte puțin instrumentul cu care s-o verificăm." (Emil sau despre educație, p. 123) Este clar că ideea experienței și a inventării aparatului pentru verificarea ei aparține nu copilului, ci educatorului."160 Î Învățarea activă "Nu obosesc repetînd: Țineți tinerilor toate lecțiile mai curînd prin intermediul unor acțiuni decît prin cuvîntări; să nu învețe din cărți nimic din ceea ce îi poate învăța experiența."161 Rousseau este cel care a stabilit principiul activității spontane a copilului, opunîndu-l accepției comune
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
mințile oamenilor și conform căreia ei se pot situa deasupra naturii. De altfel, în epocă exista credința că omul poate fi deasupra naturii și că poate subjuga natura. Chiar socialiștii au decretat lupta omului împotriva naturii. Azi știm mai multe, obosiți după secole și milenii de luptă cu un adversar închipuit. Mises confirmă că acest așa-zis conflict dintre individualism și colectivism a fost rezolvat încă din epoca iluminismului, în favoarea individualismului 1162. Socialismul a eșuat și în susținerea sa de a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
referi la momentul de față. Eu vorbeam de viitor. A.B.: Da, sigur. Dar mai târziu, dacă sistemul ăsta cade, fiecare om îți poate oferi surprize de orice fel, extraordinare. Același lucru e valabil și pentru starea materială. Oamenii sunt obosiți, înjosiți de mizerie, de condițiile în care trăiesc, dar în clipa în care, să zicem, ar avea șansa să se consacre mai puțin biologicului, întreținerii propriei vieți, întreținere la modul primar, în clipa în care acest lucru ar tinde spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
sunt neostenite, au o capacitate de a se recrea fără sfârșit. Dacă ne cunoaștem cu adevărat pe noi înșine, știm că suntem un cuptor de dorințe. Aceasta este ceea cel diferențiază pe om de toate celelalte ființe: omul nu se obosește să dorească, să vrea, nu este niciodată satisfăcut. Spre deosebire de animale care se mulțumesc dacă au mâncat, omul și după o masă copioasă, spune: „În fond, tot nu am atins ceea ce voiam, trebuia să stăm mai mult împreună, trebuia să ne
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
căutarea lui Dumnezeu în ea însăși, care este o creștere interioară constructoare, obositoare, și dacă mulți ajung să nu mai creadă în Dumnezeu, nu e pentru că ar avea argumente mai multe sau mai puține decât noi, dar deoarece s-au obosit să-L caute, adică s-au săturat să facă aceeași meserie de om care caută adevărul. Vedeți, așadar, câte lucruri vrea să ne spună Isus prezent pe țărm, care lasă pe apostoli neliniștiți: „Dar de ce nu spune cine este?” Isus
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
aleargă împreună, latră, dar unul singur a văzut iepurele, unul singur îl urmează și îl urmărește. La un moment dat, unul după altul, toți aceia care nu au văzut cu adevărat iepurele și aleargă doar pentru că unul l-a văzut, obosesc, se descurajează și renunță. Cel care însă a fixat ochii asupra scopului în mod personal, ajunge până la sfârșit și prinde iepurele. Și a continuat: Vezi, la fel se întâmplă și călugărilor. Doar aceia care au fixat ochii cu adevărat asupra
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
și alții și nu odată îmi reușește chiar peste așteptări. Îndemânarea mea e mare, o spun serios, ca și inventivitatea și stăruința de a găsi soluții. Creierul îmi cere imperios să afle lucruri noi, să experimenteze. Trăiesc problematic, liniștea mă obosește, dorm puțin, în insomnii explorez teritorii insolite. Evadez în domenii extraliterare de teama anchilozării și asta îmi mănâncă din timp ca și cum el n-ar fi finit pentru cei vii. Știu, o să-mi pară rău după timpul pierdut, dar îmi respect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pe ecran mai pâlpâie doar cuvântul sfârșit. acum, țara mea-și doarme somnul de veci, chircită în cripta de carne. [sălbatică odinioară... ] sălbatică odinioară și nesupusă, mâna mea s-a domesticit. ea, care pocnea pocitaniile vieții peste gură, acum a obosit. nici de scris nu mai scrie a amuțit. uneori, doar în somn, când visează, mâna mea mângâie pe spinare amintirea motanului pe care l-a iubit. altfel, ziua ei se scurge înmiresmată ca vinul din paharul pe care-l duce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
m-ai părăsit? bătrână, mâna mea îmbrățișează coapsa paharului. îl ridică încet și pornește a-l duce la gură. dar tremură, drumul e lung și când ajunge abia de mai rămâne-o picătură. sălbatică odinioară și nesupusă, mâna mea a obosit. doar noaptea, uneori, când n-o vede nimeni, mângâie pe spinare amintirea motanului. și amintirii lui îi place și se-ntinde și toarce. dar acum, până și visul ăsta a luat sfârșit. mai singură decât toată singurătatea, mâna mea tremură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
DEDICAȚII Celor care și-au legat viața de această școală, prin muncă și dăruire, cu recunostință pentru modul în care au știut să-și îndeplinească menirea de educatori pe care au exercitat-o cu pasiune, fără să obosească de-a lungul timpului, colegilor care în prezent îndrumă pașii și încearcă să «lumineze» mintea și sufletul elevilor. Cuvânt înainte Nimic nu poate exista fără istorie, oamenii sunt ceea ce a făcut din ei istoria,tradiția și trecerea timpului. Evenimentul aniversar
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Oricum secretarul curtezanei îl evaluează pe client și-i predă acesteia cadourile primite. Ține de talentul ei să-i creeze clientului o ambianță plăcută, să se comporte ca o soție fidelă, să-i împărtășească temerile, să-l relaxeze dacă este obosit, să-l distreze dacă este trist, să-l alinte spre consolare, dar în prim plan rămâne câștigul. Curtezana, spune Vatsyayana, trebuie să trezească clientului dorință, să-l măgulească și să-l părăsească când găsește de cuviință. De aceea trebuie să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ca și celelalte opere, Țara zăpezilor, publicată în anul 1948, excelează prin crearea unei atmosfere picturale în care seninătatea contemplării plutește deasupra existenței banale pe care autorul o stilizează cu eleganță și finețe. Shimamura, literat, eseist, preocupat de arta dansului, obosit de agitația metropolei nipone, Tokio, merge frecvent să se relaxeze într-un han cu apă termală, în ținutul muntos în care vibrează tăcerea și se aude zăpada înghețând. De ani de zile îi ține companie, cu discreție și dăruire, gheișa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în ritmul în care pământul pulsează sub pașii mei și știu că voi găsi ușa pe care am intrat doar pentru a ieși spre norii care aduc ploaia. Mi-au crescut aripi și zbor spre curcubeul sufletului meu. Trec dincolo obosită de atâta căutare a capătului de drum. Citesc cuvintele scrise cu aburi de lumină: “Staționarea interzisă”! RUGĂMINTE Mi-e greu să aleg azi cuvinte Și să străbat cu ele o iubire, Mi-e greu să merg înainte. E ultima mea
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
de a vedea că "Orinoco" a fost rechemat din Italia de către mareșalul MacMahon, succesorul lui Thiers ca președinte al Republicii franceze. Relațiile italo-germane s-au îmbunătărși ulterior, urmare a vizitei împăratului Wilhelm I la Milano, în aprilie 1875. În 1881, obosit de Kulturkampf și în drum spre Canossa, Bismarck va începe împăcarea cu sentimentele catolicilor germani și va iniția o campanie în favoarea independenței papalității. Susținut de Austria, el propune ca Italia să fie invitată să revizuiască legea garanțiilor, pentru a o
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
le mai țin? Am să mai păstrez vreo 200 în final...” Noul boier de România rămâne singur pe câmp cu Dumnezeu și cu birurile puse de dottore Vittorio Ponta. Cine crede că e ușor să încerce agricultura cu degetul... A obosit. A vândut cea mai mare parte a fermei unui... indian. „Am luat opt milioane de dolari. Cine-mi dă mie atâția bani?!” A mușcat momeala străinului. De ce și-au dat românii pământul trecut prin sângele strămoșilor? Aici au fost împușcați
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
un studiu și pentru un lanț de restaurante pentru familii și am descoperit că aveau prea multe mese de două persoane și prea puține de patru, ceea ce era o mare problemă în momentele foarte aglomerate. Totuși nimeni nu s-a obosit să numere persoanele din grupurile care veneau să ia masa. Într-un alt studiu, făcut pentru un lanț de restaurante similar, am observat că în fiecare din localuri cam zece la sută din spațiul disponibil era destinat celor care voiau
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
le facem din piatră sau lemn (piatra este foarte rece iarna). După cum ne-am dat noi seama, o bancă poate dubla distanța pe care o poate parcurge un om în vârstă. Să zicem că cineva se plimbă o vreme, apoi obosește puțin și se gândește să se întoarcă, dar găsește o bancă primitoare la umbră. După ce se odihnește, trecătorul nostru se plimbă mai departe. În punctele de desfacere cu amănuntul scopul unui scaun este oarecum diferit. Când oamenii merg câte doi
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
să dezlegăm misterele care guvernează lumea shopping-ului. Nu putem să mergem pe stradă sau să citim un meniu la un restaurant fără să descompunem experiența și fără să încercăm să găsim moduri de îmbunătățire. Comercianții din cartierul meu sunt obosiți deja de sfaturile gratuite pe care le dau. Când eu și consoarta mea mergem în vacanță, trebuie să-mi amintească să-mi închid dispozitivul de analizare a magazinelor din creier. Chiar și atunci am tendința de a o duce într-
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]