7,104 matches
-
de la altar și se dăruiește în ziua de Vovidenie (Ovidenie) la biserică unde se arde duminica și în sărbători până când "se liturghisește" 307. Picioarele mortului se leagă cu o basma sau cu ață roșie, numită "piedică", iar la înmormântare este păzită foarte bine și se așează în sicriu, pentru a nu fi folosită la vrăji 308. Pânza de pe trupul mortului (giulgiu, sovon sau respeti) este pusă pentru ca răposatul să aibă cu ce se apăra împotriva "focului" pe care trebuie să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sântilie leagă și dezleagă ploile, hotărăște grindina; stăpân al cerului, Sfântul Ilie reface, zilnic, drumul soarelui, de la echinocțiu la solstițiu și de la solstițiu la echinocțiu, plimbându-se în carul său de foc, tras de cai solari. 100 "Porțile Anului" sunt păzite de doi sfinți, Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru, care împart Anul Pastoral în două anotimpuri simetrice: vara între 23 aprilie și 26 octombrie, având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie), iar iarna se desfășoară între 26 octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soare, / Și te chem la nunta mea, / A omului fără stea. / S-o dus și s-o îmbrăcat / Și nici un ceas n-o durat, / Pe cai o încălecat, / La soare-n samă i-o dat / Să-i găsească, să-i păzească, / Ei iute să se pornească. / Soarele-n samă lua, / Peste zări îi petrecea / Și le pregătea ieșire, / Să meargă peste pădure..."167 Martor la trăirile omenești, soarele participă direct la suferință sau la bucurie: "De când badea a plecat, / Soarele s
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-i drag al meu bărbat, / Am să-l las, altu-am să-mi cat, / Să nu fie-așa bogat, / Da să fie floarea-n sat, / Că de-urât m-am săturat, / Că zilele mi-o mâncat; / Într-una m-o păzit / Și m-o tot năpăstuit / Cum că aș avea iubit. Da am să-l las, mânca-l-ar cânii, / C-o rupt inima din mine; Da și eu lui am s-o rup / Și în lume-am să mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
menită să înfrunte cântecul sorții: "Dacă-ți cântă cucul întâi, în față, sau în dreapta, anul acela îți va merge bine. Dar dacă, în spate, sau în stânga, e a suparare, a boală, sau moarte. Când auzi cucul întâi cântând, să te păzești să nu fi flămând, că ești flămând tot anul, și să ai bani atunci la tine, ca să te cânte cucul, cu bani, tot pentru ca să ai tot anul."283 Omul tradițional deslușește semnele cântării cucului în trăirile zilnice și creează adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soarelui pe care vrea să-l devoreze. Șarpele de câmp iese de sărbătoarea Alexiilor (17 februarie), dintr-o gaură mare, apărută din pământ, special pentru el, iar numele său este interzis a se rosti în acea zi. Șarpele mitic gigant păzește comorile ascunse în păduri și izvoarele fermecate cu apă vie și apă moartă. Șarpele de apă atrage pescarii la locurile cu pește și este o călăuză a bărcilor. Șerpii devin balauri printr-un ritual de "claustrare inițiatică": ei trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ziua de Sfântul Alexi, omul lui Dumnezeu, ies toate gângăniile din pământ. În ziua ceea, băț în mână să nu ieai și să nu umbli cu sulă, cu ac, ca nimic ascuțit, ca să nu te muște șerpele, și să te păzești să nu-l pomenești în acea zi, c-apoi îl vezi peste an.(...) Se păzește tot omul să nu-i spună numele, zic: "de cei lungi" când vorbesc despre dânșii sau "nu se mai vadă" ș-apoi nu se văd
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
băț în mână să nu ieai și să nu umbli cu sulă, cu ac, ca nimic ascuțit, ca să nu te muște șerpele, și să te păzești să nu-l pomenești în acea zi, c-apoi îl vezi peste an.(...) Se păzește tot omul să nu-i spună numele, zic: "de cei lungi" când vorbesc despre dânșii sau "nu se mai vadă" ș-apoi nu se văd; da de-i zici pe nume se arată. Dacă ții ziua Sfântului Alexii, șerpele și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
jucărie; peste ei pune Dumnezeu pe Sfântul Gheorghe de-i orânduiește. Câteodată sunt pe lângă soare de ajutor, când nu se coc grâiele, ajută și ei cu focul lor."359 În mitologia universală, balaurul este ambivalent, ca simbol al forțelor demonice, păzind comorile ascunse Lâna de aur, Grădina Hesperadelor, iar în China, Perla dar este și un principiu activ, ordonator și creator, ipostază regală care străjuiește ritmurile vieții. Liant ontologic între cer și pământ, balaurul simbolizează dualismul existențial yin yang care ordonează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urăște lumina zilei. I-am spus că va fi singur, iar el mi-a spus că își prostituează mintea vorbind cu oameni inteligenți. I-am spus că este nebun, iar el a spus că-și dorește ca Dumnezeu să-l păzească de normalitate.“21 La sfârșitul lui octombrie, Wittgenstein a revenit în Norvegia, stabilindu-se într-o mică localitate dintr-un fiord, la nord de Bergen. Era pătruns de convingerea că numai departe de afectarea și de vanitățile lumii academice, în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
recomandări, întrerupând orice discuție filozofică în care era angajat, dacă ea se prelungea mai mult de o oră și jumătate. Wittgenstein, care îl vizita pe Moore destul de des, și-a exprimat dezaprobarea. „El credea că Moore nu trebuia să fie păzit de soția lui. Trebuia să fie lăsat să discute cât timp îi face plăcere. Dacă s-ar enerva sau ar obosi, ar avea un atac cerebral și ar muri, acesta ar fi un mod decent de a muri: în plină
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
critica; dar nimic nu-i atît de greu ca a evita noi Înșine greșelile despre care credem că avem dreptul să le criticăm la alții”. * „Aceasta este prima mea Înțelepciune cu privire la oameni, că mă las Înșelat, pentru a nu mă păzi de Înșelători!” (Fr. Nietzsche) Este, bineînțeles, amuzant să vezi cum oamenii Îi lasă pînă la urmă În pace pe cei care nu-și fac o preocupare din faptul că ar putea fi Înșelați la un moment dat, În schimb nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o suferință. Mai mult chiar, pentru unele persoane, iertarea venită din partea celor cărora le-au greșit, la un moment dat, nu are nici o valoare, deoarece În forul lor interior nu se pot ierta pentru ceea ce au făcut. * „Cine Îi va păzi pe păzitorii Înșiși?” (Juvenal) În absența unei conștiințe morale proprii, a unui respect față de sine și față de alții, orice măsură de control/de supraveghere este sortită eșecului. * „CÎnd a devenit cunoscută de toată lumea, greșeala ține pentru noi locul a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
când prietenul său, ducele de Saint Simon s-a oferit să acționeze ca paravan, regele - deși bisexual și adulterin - remarcă ofensat:„Cu cât rangul meu regal îmi oferă posibilitatea de a obține satisfacție, cu atât mai mult trebuie să mă păzesc de păcate și de scandaluri“. Regina Ana, supusă mereu ironiilor și toanelor unui soț labil emoțional, aflată sub amenințarea cardinalului Richelieu, care o vedea ca pe o adversară puternică, ce trebuia eliminată, și temându-se constant să nu fie repudiată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
l'abbé Fouquet, publicată de către editorul Pierre Adolphe Chéruel, sunt descrise măsurile exagerate de pază care au fost luate în momentul arestării:„Fouquet a fost închis în prima cameră din turnul castelului Vincennes. Domnul de Talhuet a fost însărcinat să păzească interiorul castelului împreună cu douăzeci și patru de mușchetari... A doua zi, d'Artagnan a revenit în donjonul de la Vincenne cu încă cincizeci de mușchetari din compania sa.“ (trad. n.). Am putea spune că Fouquet a beneficiat de una dintre cele mai stricte
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de mușchetari... A doua zi, d'Artagnan a revenit în donjonul de la Vincenne cu încă cincizeci de mușchetari din compania sa.“ (trad. n.). Am putea spune că Fouquet a beneficiat de una dintre cele mai stricte măsuri de supraveghere, fiind păzit de nu mai puțin de șaptezeci de soldați, dispuși în jurul turnului unde era deținut. În plus, Ludovic a dispus sigilarea tuturor actelor, documentelor și a hârtiilor personale ale administratorului, insistând ca nimeni în afară de rege să nu aibă acces la acele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
măsură care au putut să o ia a fost cea a închisorii pe viață. Regele s-a resemnat, însă tot el a dictat condițiile încarcerării. Astfel, deținutului nu i s-a permis să vorbească cu nimeni, iar soldaților care îl păzeau li s-a interzis să comunice cu acesta, în caz contrar fiind condamnați la moarte. în același perioadă au loc două morți importante: fratele lui, Nicolas Fouquet, moare în 1661, iar în 1665, anul deciderii încarcerării lui Fouquet, pionul principal
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu pavilioane somptuoase. În partea dreaptă a intrării se aflau bucătăriile, cu locuințele servitorilor. În partea stângă se aflau grajdurile care puteau primi cincizeci și patru de cai. La intrarea principală se aflau pavilioane utilizate de către gărzile de mușchetari care păzeau palatul. „Efort titanic“ este termenul care putea să definească cel mai bine starea de spirit ce anima viața la Versailles, în perioada lucrărilor de construcție. Într-o scrisoare datată septembrie 1663, ministrul finanțelor, Colbert, scria despre decorurile chinezești ale palatului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
soțul respectivei doamne să rămână în serviciul militar pe o perioadă de timp suficientă ca aceasta să-și pună ordine în problemele personale. Regele a trimis instrucțiuni speciale lui Louvois, interzicându-i să părăsească garnizoana de la frontiera pe care o păzea, urmând să-și prelungească îndatoririle militare, alături de aghiotanții și soldații săi pe perioada iernii. Grupul de ofițeri din care făcea parte și soțul misterioasei doamne, aflat sub comanda lui Louvois, au fost profund mirați de solicitarea regelui, însă au fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aduce aminte pururea de El și aducerea aminte de Dumnezeu naște rugăciunea. Dar dacă nu- ți aduci aminte, nu te mai rogi. Fără rugăciune, însă, nu va rămâne în dragostea lui Dumnezeu, căci prin rugăciune vine harul Duhului Sfânt. Rugăciunea păzește omul de păcat, fiindcă în rugăciune mintea e absorbită de Dumnezeu. Cu adâncă smerenie stă înaintea feței Domnului, pe care sufletul său o va cunoaște prin rugăciune. Sufletul care iubește pe Domnul nu poate să nu se roage, căci este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ne audă și să ne răspundă. Dumnezeu voiește să ne dea lucrurile pe care le cerem numai dacă noi căutăm mai întâi împărăția și dreptatea Sa. Sf. Apostol Ioan ne încredințează că „orice vom cere, vom căpăta de la El, fiindcă păzim poruncile Lui și facem ceea ce este plăcut înaintea Lui”. Păzirea poruncilor lui Dumnezeu, iubirea Lui și săvârșirea faptelor bune sunt condiții indispensabile pentru primirea răspunsurilor la rugăciune. Când Sf. Apostol Iacov scria că rugăciunile celui fără prihană sunt ascultate, el
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să o ceară de la Dumnezeu, Cel ce o dă tuturor fără deosebire și fără înfruntare; și i se va da”. Prin rugăciune căpătăm ascultare și respect în toate împrejurările, mărturisire sinceră și curajul jertfei de sine pentru aproapele. Rugăciunea ne păzește de tendințele contrare Bisericii și ne îndeamnă s-o apărăm în orice împrejurare. Vorbele frumoase sub care se ascunde otrava pornirilor lor sunt ca și lăcustele ce ies din adânc, așa cum le-a văzut Sf. Apostol și Evanghelist Ioan în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
zice: „Atunci le voi dărui un singur gând și duh nou voi pune înlăuntrul lor și voi îndrepta din trupul lor inima cea de piatră și le voi da inimă de carne ca să umble în poruncile mele și să le păzească și să le împlinească: și ei să- mi fie poporul meu, iar Eu, Dumnezeul lor.”. Spre această înnoire s-a socotit pe sine, proorocul David, simțindu-se iertat după pocăința pe care a făcut-o, din nou împăcat cu Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fii Dumnezeule, că umblu prin mijlocul a multor curse, izbăvește-mă de dânsele și mă mântuiește, Bunule, ca un iubitor de oameni.” Prin rugăciune îl slăvim pe Dumnezeu, îi admirăm slava, ne ridicăm sufletul spre El și cerem să ne păzească și să ne izbăvească de tot necazul și durerea. Simțim puterea și ajutorul lui Dumnezeu, pentru că „nu este departe de fiecare dintre noi”, căci „Tu, Doamne, ești sprijinitorul meu, slava mea și Cel ce înalți capul meu”; „M-am culcat
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
este lucru îngeresc, moștenire cerească, tămâie duhovnicească și într-un cuvât este „tuturor, toate”. Alte rostuiri de mare folos duhovnicesc, din cuvântul marelui comentator al psalmilor sunt: Psaltirea îngrijește ca o mamă de cei bolnavi, iar pe cei sănătoși îi păzește întregi. Locurile pustii le populează cu oameni, care neîncetat laudă pe Dumnezeu. Psalmii, chiar și din inimile de piatră storc lacrimi. Căci, psalmii sunt măreția bărbăției, exactitatea dreptății, însemnătatea înfrânării, desăvârșirea judecății, chipul în care trebuie să rabde necazurile și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]