11,301 matches
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Eliminarea punctelor periculoase de pe DN 1 la km 282+500 - 285+500 și pasajul denivelat km 283+256 la Avrig, județul Sibiu" prevăzuți în anexa*) la prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din surse proprii, din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinație și, în completare
HOTĂRÂRE nr. 724 din 7 noiembrie 1997 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Eliminarea punctelor periculoase de pe DN 1 la km 282+500 - 285+500 şi pasajul denivelat km 283+256 la Avrig, judeţul Sibiu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119586_a_120915]
-
de construcții, inclusiv lucrări de artă Lucrări generale de construcții pentru ridicarea clădirilor de: locuit, industriale, comerciale, publice cu destinație cultural-administrativă, instituții de învățământ, medico-sanitare, de cult, etc. Lucrări de construcții de inginerie civilă că: poduri și viaducte, tuneluri și pasaje subterane; construcții industriale și alte lucrări de inginerie neincluse în alte categorii. În această clasă se include și montarea și executarea clădirilor din prefabricate. 4522 Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții Lucrări de învelitori, lucrări de șarpante și
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
case vechi, uzina "Upetrom", în pîcle stă soarele răsărit, în gară, între două trenuri personale, Ploiești Mărășești spații largi, "Lăsați loc pentru defilarea trenurilor" chenar, marcat eufemism la "Nu treceți calea ferată aiurea!", ocolește formalul "Atenție la tren!", peronul cu pasaj subteran, pe acoperiș ciori, clipele de așteptare geam de contururi moarte, semnele în ele, cu România cele omenești se menesc duratelor geologice, acoperiș de beton pe șir dublu de pilaștri, peronul tot de beton, stratul de asfalt așternut pe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu mărgelele de sticlă, rîul Trotuș, de la om nu se așteaptă nimic, decît atunci cînd crede el că lucrurile sînt de la sine înțelese, înțelegi tu, bărbățele? tabelul stației Adjud pagini din Biblia ocultei, Cum să falimentăm transportul feroviar de călători, pasajul cu două trenuri accelerate spre Ciceu, al doilea la zece minute interval, următoarele mîine la aceleași ore! Borzești-Legenda, anii de la moartea ctitorului steaguri în lungul șoselei, defilează și cel al bisericii, Onești redusa alteritate a reperelor, vine vorba de valorile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să le distingă! a cîștigat 500.000 de euro, cerșetorul metoda iconiței lîngă eventualul donator, Cluj-Napoca Est întrecuți de "săgeata albastră" de la Sibiu, rond de troleibuze, zona imobiliară dominant industrială în nord, locuințe colective dincoace, halta Clujana, măceșul mai copt, pasaj rutier inferior, Strada Cîmpul Pîinii, Someșul Mic, Cluj obiectiv major, pecingine de om pînă pe depărtările înălțate peste vatra veche. Ora 12,45, în gara Cluj-Napoca, pe bancă la al doilea peron, ochii la intrarea dinspre Oradea, obiect direct proporțional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dai seama, un "Danone" pe zî! nu, îi foarte bun "Danone", eu de cînd am născut! se murdărește tot, eu prefer să-i dau noaptea, bine, că-n timp o să renunț, numai apă sau ceai, di sete! pîslă de lumină Pasajul CUG, podoabele de Crăciun înțepenite ornamental, te-nvață domnișoara ce să spui, nu, nu-nțelegi, se-aude nașpa, da' mai am lume-n jurul meu aicia, ce vrei să-ți spun? Mitrache Mihaela și cu cealaltă, Ion îi frati-su
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prezentul constanta intensității, sigur merge cu trenul, așa cum fabulos îmi păstrez și eu tinerețea, Roman "Agrana România"! Ora 6,00, în sala de așteptare a gării Roman, déjà-vu cu dinozauri la stîngăcia ființei în funcțional, discrepanțe în toată lumea gării făcută pasaj, peron, sală de bilete, centrul nervos de sistem permanenta noțiune revolută, fapt direct anacronic, da' ce scrii, un jurnal? nu, da' pentru cultura mea! nu, mi se pare corect! boschetar adolescent cu înfățișarea specifică, meseria în care ai voie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
jurnal? nu, da' pentru cultura mea! nu, mi se pare corect! boschetar adolescent cu înfățișarea specifică, meseria în care ai voie să înțelegi, locuința n-a mai făcut loc, l-a amputat, spațializăm reduși la cel mai mare divizor comun, pasajul cu darurile clipei compensează ce nu poate să fie, patru copii, bagajele le scădem pe vîrste, mezina poartă ochelari cu ferestrele automotorului Bicaz Iași, "săgeată albastră" prin noile numiri, pune și fata rucsacul pe gențile părinților, abis pînă la sticla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cronicile, Mitoc, Orhei contactul imobiliar cu latura văii, oraș la umplut umbra crestei de calcar, Păhărniceni din paharnici și tu treci pe rusește și-l mai și faci pe Orhei Orgheev! simte valea în firul local către Călărași, 60 km, pasajul deasupra cu strîmba șosea de coloană vertebrală a Republicii Rutiere Moldova, tărîm forestier aneantizat în dulcile otrăvuri serpentine, camioane, curbă în ac de păr, "Tabăra de întremarea copiilor", Ișnoveț 7 Ișnovăț, Peresecina năpădită de viile pe sîrmă, capra, vinde-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la bloc, piatra de hotar a orașului beton în trupul bisericii nezugrăvite, sare pe loc la marginea șoselei, face din amîndouă mîinile, trece trenul, creiere de zăpadă, bolovanul coroanelor, crengile sistem nervos, Hărman vîrteje din trecere, Buzău 143 km la pasaj, Ilieni cîmp, 4-5 cîini răspîndaci, alții trei fac alt cîmp, cum te întinzi pe labele din față, animal masă de sexualitate nedeterminată, șinele făgașe de roți, fierul nu se mai vede, Prejmer creierul pădure radical alb-negru, țepușă peste șosea "Județul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
politică a orânduirii feudale. Această compresie a națiunii la elita sa socială - înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea - se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii) pe care filosoful jurist al luminilor o dădea națiunii: "Națiunea, adică seniorii și episcopii: nu era vorba de comune" (Montesquieu, 1975, II, p. 36) [1748]. Chiar și mai târziu, după ce noțiunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de aceasta. După cum notează și P. Cornea (1973), noțiunea de patriotism desfășurată în paginile manualului publicat de Iancu Nicola presupune "sanctificarea rânduielilor existente" (p. 238), întrucât promovează o formă tipică de ceea ce am numit a fi "pedagogia obedienței". Iată un pasaj relevant din Manual... în care este definit conceptul central al lucrării: Iubirea de patrie stă întru a arăta respect și recunoștință către stăpânitori, întru a ne supune la legi, la obiceiuri și la bunele moravuri ale societății în care trăim
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este una din cele mai dintâi datorii (p. 23). Adițional promovării ideilor referitoare la suveranitatea populară și democrația reprezentativă, Aaron își încheia lucrarea lansând din condei o altă idee revoluționară: unirea mădularelor etnice ale românilor într-un singur organism politic. Pasajul de final al lucrării merită reprodus in extenso. După ce menționează că focul patriotismului poate fi ațâțat în inimile cetățenilor în special prin educație patriotică, realizată atât la școală cât și în familie, astfel ca "dimpreună cu laptele măsii, [pruncul]să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost Samuil Micu, în lucrarea sa rămasă nepublicată din 1805, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor. Într-un pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta au fost săditorul și părintele românilor celor ce astăzi sunt în Daciia, adecă în Moldova, în Țara Românească, în Ardeal și în Țara Ungurească până la Tisa, că Tisa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nistru și Nipru, ajungând până la Bug și Don, cu scopul de a "subjuga sau ucide pe daci". În cele din urmă, armata romană a "reușit să extirpe nația dacilor" (Kogălniceanu, 1837, p. 8). În sprijinul acestei concluzii este invocat același pasaj canonic din Eutropiu pe care s-au bazat și istoricii ardeleni. Desigur, teza continuității, cealaltă axă centrală a conștiinței istorice românești alături de teza originii latine, este apărată și de Kogălniceanu, pe aceleași argumente elaborate deja de precursorii săi și disponibile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în provincie romană] se tragu Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru scolele poporali (1866) nu se putea dezice de preceptele Școlii Ardelene în această chestiune identitară a originii pur latine. Într-un pasaj din care pot fi degajate mai multe elemente chintesențiale ale conștiinței românești, Moldovan afirmă că "Dein Romanii, ce n'au voitu a se despartî de Daci'a Traiana, ne amu prasitu Romanii, ce ésta-di ne aflàm in Ardealu, Moldov'a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de patosul naționalist exprimat anterior. Iar în cazul lui Albineț, cu toate că Precuvântarea pe care o atașează ca prolog la manualul său de istorie a principatului Moldovei este redactată pe liniile stabilite de Kogălniceanu în Cuvântul... său din 1843, preia selectiv pasaje din acesta, încorporând doar formule precaute și lăsând pe dinafară enunțurile naționaliste din materialul programatic rostit de Kogălniceanu. În Ardeal, chiar și în 1866, la ceva timp după unirea principatelor danubiene, manualul de istoria al lui Moldovan nu conține nicio
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și elevii mai studioși care izbândeau să citească rămâneau analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt din ce spuneau" (ibidem). Acestea fiind condițiile generale cu care se confrunta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tiere straine, unde ne avendu cine sa le inspire principia natiunali, si se 'i intaresca in d'insele, se facu indiferenti catra derepturile si institutiunile natiunii loru in civilisatiunea cea falsa a Europei" (Bărnuțiu, 1870, p. 178). Găsim în acest pasaj cutremurător elementele unei scale în două măsuri a românității: românitatea pură crescută în autohtonitate și românitatea alterată de contactul cu tot ce este străin spiritului național. Această distincție introdusă de Bărnuțiu își va găsi rezonanța ideologică o jumătate de secol
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
milenar al Românilor: Unirea lor subt acelaș steag național" (Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și Polonii" (Constantinescu, 1928, pp. 5-6). În fine, natura miraculoasă a ființei istorice românești și epopeea sa dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care exprimă în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crudă și mai grea decât putea să îndure firea omenească, prin drumul ei cel lung de veacuri - (un mileaniu de năvăliri). Ea sădi în inima Românului răbdarea, răbdarea de mucenic până la clipa mântuirii (Constaninescu, 1928, p. 57). Dintr-un alt pasaj, la fel de tensionat emoțional, pot fi desprinse temele excepționalismului românesc, martirologia românească, tragismul destinului național sau pe cea a blestemului istoriei românești: Istoria poporului nostru cuprinde dintre cele mai dramatice întâmplări care au atins vreodată o grupare omenească. Așezat într-o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a acestei date este eliminată, după cum reiese din pasajul următor: Astăzi se întrebuințează sistemul de a număra anii "înainte de era noastră" (î.d.e.n.) și după "era noastră" (e.n.). In mod convențional, "era noastră" începe cu al 31-lea an de domnie al împăratului roman August (dată considerată de unii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea de destin dintre biografia lui N. Ceaușescu și istoria contemporană a României: "clarviziunea, pasiunea și principialitatea revoluționară, devotamentul nețărmurit fată de patrie și popor, internaționalismul consecvent - fac ca numele tovarășului Nicolae Ceaușescu să fie indisolubil legat de toate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
subl. n.). Nu mai avem o singură voce impersonală a istoriei care pretinde obiectivitate absolută, ci este prezentată varianta motivată politic și posibil distorsionată ideologic a istoricilor români. Implicit, discursul istoric este adus în zodia multi-perspectivalismului. Și mai controversat este pasajul prin care manualul pune sub semnul întrebării realitatea existenței lui Menumorut, Glad și Gelu, fapt ce antrenează consecințe grave asupra permanenței etnice românești în Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători de astăzi cred că șefii români
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]