6,879 matches
-
Edgar Poe. Dăm, conform tradițiunilor noastre, portretul și note biografice asupra acestui nuvelist.” O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Nemaipomenita întîmplare a unui anume Hans Pfaall” în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 125, 1960), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”; traducerea lui Vinea a fost republicată sub titlul „Hans Pfaall” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
literatură, artă, biografii, memorii, corespondență, publicistică, bibliografii, materiale de referință. Publicațiile sunt în limba engleză, română, maghiară, germană, franceză, ebraică, idiș și sunt aranjate pe domenii, cu acces liber la raft. Colecțiile bibliotecii cuprind 4000 de cărți, 300 volume de periodice, 400 de extrase (documente audio-vizuale, albume, planșe, mape cu materiale și hărți despre holocaust și Israel). Catalogul online al bibliotecii îl puteți consulta aici, precum și offline într-o bază de date proprie a Bibliotecii de Studii Iudaice. Moshe Carmilly-Weinberger
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” () [Corola-website/Science/334455_a_335784]
-
nuvele o constituie, potrivit lui Sorin Alexandrescu, „revelația destinului în întâmplări aparent anodine”. Profesorul Ioan Petru Culianu, unul dintre discipolii cei mai apropiați ai lui Eliade, a afirmat într-un text publicat în numărul special (48-49, noiembrie 1986) dedicat savantului al periodicului "Limite", revistă culturală românească ce apărea la Paris sub îndrumarea lui Virgil Ierunca, că Mircea Eliade i-a spus de mai multe ori că „lumea este un camuflaj, că e plină de semne care trebuie descifrate cu răbdarea unui ghicitor
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
unică facultate, cea de Teologie romano-catolică, cu două programe de licență: Începând cu 2005 au funcționat două programe de master: Începând din anul 2000, Institutul Teologic Romano-Catolic din București a publicat revista semestrială "Caietele Institutului Catolic" (ISSN 1582-2745). Din 2012, periodicul a fost preluat de Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universității din București. În anul 2009, potrivit unui studiu desfășurat de Kienbaum Management Consultants și revista Capital, vizând satisfacția angajatorilor și a absolvenților, Institutul Teologic Romano-Catolic din București se situa pe
Institutul Teologic Romano-Catolic din București () [Corola-website/Science/335048_a_336377]
-
literar "Utunk" din Cluj. A lucrat începând din 1952 pe post de cronicar cultural la "Igazság", iar din 1957 la "Dolgozó Nő". În 1974 a devenit redactor al revistei literare pentru copii "Napsugár". Scrierile sale au mai fost publicate în periodicele maghiare "Igaz Szó", "Korunk", "Művelődés", "Jóbarát", "Ifjúmunkás" și "Előre". A fost membru al Uniunii Scriitorilor Maghiari și al Uniunii Scriitorilor din România. În 1968 poetul a primit Ordinul Meritul Cultural clasa I, iar ulterior Ordinul Meritul Muncii clasa a II
Béla Jánky () [Corola-website/Science/335381_a_336710]
-
graiurile locale. În secolul al XVIII-lea crește totuși treptat numărul celor care vorbesc sau înțeleg franceza, progres favorizat de un început de urbanizare în urma dezvoltării manufacturilor, de circulația mai intensă a negustorilor prin țară și de răspândirea cărților și periodicelor. În contrast cu ceea ce se întâmplă în Franța, răspândirea francezei peste granițele ei este spectaculoasă, dar numai în cercurile de elită. Aceasta se datorează prestigiului conferit de puterea Franței în secolul al XVII-lea și de valoarea culturii sale. La curțile monarhice
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
se impună în diplomație, în locul latinei. La răspândirea francezei în țările de religie protestantă contribuie și protestanții nevoiți să emigreze din Franța în urma revocării edictului de la Nantes. În Olanda se tipăresc în franceză cărți interzise în Franța. Tot aici apar periodice în franceză, care se difuzează în mai multe țări. Presă franceză apare și în Anglia și Danemarca. Trupe de teatru franceze încep să facă turnee și alte în țări. Franceza începe să se răspândească și în afara Europei, prin coloniile dobândite
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
pentru perioade de timp semnificative s-a susținut din punct de vedere material prin activitatea jurnalistică, lucrând ca redactor la "Monitorul Oficial", "Dâmbovița", "Presa", "Timpul" și "Războiul". Gazetar pasionat și destul de talentat, el a fost redactor-șef la mai multe periodice, printre care "Albina Pindului" (1868-1878), "Liceul român" (1870), "Steaua Daciei" (1871), "Tribuna" (1873), "Bucegiu" (1879) și "Sentinela" (1887). A scris pentru majoritatea ziarelor și revistelor importante ale țării, inclusiv pentru "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Amicul poporului", "Familia", "Trompeta
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
s-a jucat partida dintre echipa gimnaziștilor și liceenilor din Chișinău cu cea a Gimnaziului nr. 2 din Odesa. Scorul a fost de 22-0 în favoarea oaspeților odesiți. La 23 septembrie 1923, sub direcția lui Gh. I. Dimitriu, la Chișinău apărea periodicul „Sport. Revistă sportivă și literară“. În anii 1920, multe dintre știrile sportive din Basarabia au apărut în cotidianul „Comedia“, dedicat artelor spectacolului și sportului. Acest lucru se datora unui corespondent local, P. Crihan, care semna uneori cu pseudonimul Rex-Ball. Fiind
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
redactor coordonator de reviste culturale și editor. Conduce de mulți ani Editura Ardealul - fondată la Târgu-Mureș, în 1995, de Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, sub președinția lui Laurențiu Ulici, precum și publicațiile Târnava (revistă de filosofie și literatură) și Izvoare filosofice (periodic de filosofie și comunicare multiculturală). În prezent este cadru didactic titular la Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere, responsabil cu programul de studiu al specializării „Comunicare și relații publice”, unde predă cursurile: Istoria filosofiei, Logică, Etică și
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Montpellier, Montpellier, Franța; Bristol University, Bristol, Anglia; Graz University, Graz, Austria; Salzburg University, Salzburg, Austria. A participat cu lucrări științifice la peste 40 de congrese și simpozioane geologice și paleontologice internaționale. Autor, coautor a 161 lucrări publicate în reviste și periodice de specialitate din 18 țări: 108 lucrări publicate în extenso (63 ca unic sau prim autor); 53 rezumate și scurte lucrări (24 ca singur sau prim autor) publicate în volume ale unor simpozioane și congrese internaționale. Autor, coautor a 18
Dan Alexandru Grigorescu () [Corola-website/Science/333834_a_335163]
-
am lăsat, până ce au sunat în livadă gangurii și privighetorile”, a completat el. O variantă parțială a romanului (3 capitole) a apărut în foileton în anul 1902, sub titlul "Frații Potcoavă", în numerele 1-6 ale revistei "Pagini alese" (care continua periodicul "Revista modernă" al lui Aristide Cantilli din anul anterior), cu semnătura M. S. Cobuz. Acțiunea era redată la persoana I de către unul din participanți, oșteanul Radu Suliță. Nemulțumit de prima versiune, Sadoveanu a modificat de mai multe ori textul romanului
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
similare. Cercetător Peter Rogerson, însă, se îndoiește de veridicitatea relatărilor lui Boas. El constată că, cu mai multe luni înainte de prima afirmație a lui Boas privind răpirea sa, o poveste similară a fost tipărită în numărul din noiembrie 1957 al periodicului O Cruzeiro și a sugereat că Boas a împrumutat detaliile acestei relatări anterioare, împreună cu elemente din poveștile contactaților din poveștile lui George Adamski. Rogerson mai precizează:
Antônio Vilas Boas () [Corola-website/Science/333877_a_335206]
-
Mielului”". Țara pare pustiită și tristă: nu are drumuri pietruite, nici poduri, satele sunt frecvent prădate și incendiate de bandele de tâlhari nemți, polonezi și cazaci, în timp ce oamenii trăiesc într-o spaimă continuă. Aflat în calea năvălirilor străine și atacat periodic de turci și de tătari, statul moldovenesc este lipsit de dreptate și ordine, acestea fiind considerate de către beizade Alecu Ruset drept "„daruri cu care Dumnezeu ne va face surpriză într-un veac viitor”". Înapoierea țării nu se datorează numai războaielor
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
în alte publicații ale epocii, articole pe teme politice (bine documentate și în care a apărat cauza românească), sociale, comerciale. În scris s-a dovedit a fi un militant pentru drepturile politice și teritoriale ale românilor. A colaborat astfel la periodicele "Zimbrul", "Foiletonul Zimbrului", "Foița de istorie și literatură", "Foaie pentru minte, inimă și literatură", "Secolul al nouăsprăzecelea", "Trompeta Carpaților", "Instrucțiunea publică", "Corespondența provincială", "Colectorul literar pentru ambe sexe", "Vocea Romanului", precum și la almanahurile lui Gheorghe Asachi "Almanah pentru români" (1856-1858
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
au încercat să imite pe cele ale altor poeți ai vremii (în special Grigore Alexandrescu) și au fost fie patriotice militante, fie de dragoste încărcate de convenționalism, fie încercări alegorice sau filozofice, grevate însă de un iz didacticist. Publicate în periodice, aceste încercări nu s-au ridicat la nivelul acelor cărora au încercat să le semene. A scris și proză, demnă de a fi reținută fiind mai ales cea legată de relatările de călătorie ("Călătorie în Moldova de Sus", "De la Iași
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
ca o...paradă", Editura Autograf MJM, Craiova, 2010, p. 256-258; - Dumitru Gălățan-Jieț, "Petrileni de vază," Editura Confluențe, Petrila, 2010, p. 75-82; -Lucian Dindirică, "Dicționarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România", Filiala Craiova, Editura Aius, Craiova, 2010, p. 62-63; In periodice: -Eugen Dorcescu, în "Orizont, nr. 11", Timișoara, 1985; -Marian Odangiu, în "Orizont, nr. 2," Timișoara, 1989; -Doina Jela, în "Tomis, nr. 4", Constanța, 1989; -Virgil Cuțitaru, în "Cronica", 28.04., Iași, 1989; -Gabriel Rusu, în "SLAST", 20.05., București, 1989
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
4 aug. 1929, dar colaborator devine abia în 1932, când începe să publice recenzii, note, poezii, impresii de călătorie și texte folclorice culese în peregrinările sale (semnând uneori și cu pseud. Delanesfoia). În anii de studenție semnează publicistică în numeroase periodice din Basarabia, Moldova de peste Prut și Muntenia:Bugeacul, Bărăganul, Cuget moldovenesc, Gazeta Basarabiei, Itinerar, Luminătorul, Pagini basarabene, Poetul, Porunca vremii, Raza, Solia, Suceava, Tribuna tineretului (red.) ș.a. În perioda 1939-1944, chiar în condițiile precare ale războiului, își continuă activitatea publicistică
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
-le pe mama Teréza și pe fiica ei, Noémi, ce se refugiaseră acolo cu 12 ani în urmă după ce familia lor fusese ruinată; ele duceau o viață idilică departe de civilizație, trăind din trocul de produse cu marinarii ce debarcau periodic pe insulă. În seara următoare, Euthym Trikalisz îi dezvăluie căpitanului că nu era comerciant grec, ci pașa turc Ali Ciorbadji ce fugea din Imperiul Otoman pentru că sultanul voia să-l ucidă pentru a-i confisca averea și a-i duce
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
și-a publicat primul volum de versuri "14 poezii" în anul 1961. Cea mai renumită poezie a sa este „Ilmalé” ( Dacă n-ar fi) (2003). Poeziile sale au apărut in mai multe cicluri în suplimente literare ale unor ziare și periodice. Multe din versurile sale au fost publicate în revista literară „Siman Kriá” (în traducere - „Semn de exclamație”) după mulți ani în care creația poetului a fost necunoscută publicului. El a publicat opt volume de versuri, multe din ele în editura
Israel Pincas () [Corola-website/Science/334794_a_336123]
-
prematur al lui George G. Mateescu la 7 iunie 1929, candidatura lui Emil Panaitescu pentru funcția de director al Școlii Române din Roma a fost votată de Academia Română, acesta fiind numit pentru o perioadă de doi ani și ulterior reconfirmat periodic până în noiembrie 1940, când a fost îndepărtat de guvernarea național-legionară, în locul său fiind numit provizoriu Dimitrie Găzdaru, fost elev al Școlii, profesor la Universitatea din București și membru al Mișcării Legionare. Activitatea lui Emil Panaitescu la conducerea Școlii Române din
Emil Panaitescu () [Corola-website/Science/332056_a_333385]
-
din Windows 8 de sprijin durată ciclului de viață, iar instalarea 8.1 este necesar pentru a menține accesul la sprijinirea și actualizări Windows după 12 ianuarie 2016. Lansat ca parte a unui schimb de Microsoft spre actualizări majore anuale periodice pentru platformele și serviciile, Windows 8.1 a fost destinat în primul rând pentru a aborda plângeri ale Windows 8 utilizatori și comentatorii pe lansare. Îmbunătățirile vizibile includ un ecran îmbunătățit Start, opinii suplimentare anticipate, aplicații suplimentare incluse, mai stricte
Windows 8.1 () [Corola-website/Science/332058_a_333387]
-
de Muzică Tristan", în cadrul căruia susține, alături de alți profesori, cursuri avansate de pian. În prezent, Institutul Tristan are centre în Spania, Brazilia, Franța, Israel și Germania, unde desfășoară importante activități de cercetare. A publicat numeroase articole în reviste și alte periodice, abordând teme din domeniul filosofiei, muzicii, istoriei și culturii în general. Ca directoare și fondatoare (în 1972) a revistei "Caiete de cultură" din Spania, publică numeroase articole și serii tematice, dintre care putem aminti Între noi, La sfârșitul zilei, Ceva
Delia Steinberg Guzmán () [Corola-website/Science/332475_a_333804]
-
către Biblioteca Publică din Cleveland John G. White Chess and Checkers Collection. The John G. White Collection of Chess and Checkers este cea mai mare bibliotecă de șah din lume (32,568 volume de cărți și articole, inclusiv 6,359 periodice.) László Szabó profilul jucătorului și meciurile acestuia
László Szabó (jucător de șah) () [Corola-website/Science/337557_a_338886]
-
străin al École Normale Supérieure și bursier al The Warburg Institute-Londra, Maison française d’Oxford și New Europe College-București. Între 1999-2003, a predat la Sorbona și la Institutul Catolic din Paris. A publicat câteva zeci de studii de medievistică în periodice importante (Aevum, Scriptorium, Medium Aevum, Neuphilologische Mitteilungen, Notes & Queries, Comptes rendus de l’Académie des Inscriptions et Belles-Lettres...), precum și la edituri prestigioase (Brepols, Palgrave-Macmillan, Presses de l’Université de Paris-Sorbonne...). Volume publicate: Boethiana mediaevalia, 2010; ABC-Darul creștin-democrației, 2012; Vocabularul cărții
Adrian Papahagi, ”Creștinismul în cetate. Manual de supraviețuire” by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/101031_a_102323]