7,051 matches
-
1938, Craiova), istoric și critic literar, prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Cernătescu), profesoară, și a lui Aurelian Iliescu, jurist. Urmează Liceul „Frații Buzești” din Craiova și Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1960. Profesoară în învățământul mediu, funcționează o vreme ca redactor la „Gazeta literară” (1960-1962). Din 1992 este conferențiar, apoi profesor și decan al Facultății de Litere de la Universitatea „Hyperion” din București. Debutează cu poezii și recenzii în „Viața studențească” (1957), colaborând apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
peisaje, în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți." Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest La umbra cuvintelor în floare Eminentă absolventă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, Alina-Iuliana Popescu este actualmente profesoară în învățământul preuniversitar. Ea a dorit să continue activitatea de cercetare începută cu mult entuziasm și dăruire, încă din anii studenției. De altfel, ea a publicat articole interesante în reviste de cultură. A dorit cu ardoare să realizeze o teză
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
compunere, când autoarea scrie primele versuri. Cursurile gimnaziale, din anii 1952-1955, le urmează la Școala Generală nr. 2 din Oradea, fostul liceu Oltea Doamna, avându-l ca profesor de română pe Eugen Groza autor de teatru și proză iar ca profesoară de istorie, pe Eleonora Ilie, care îi va insufla inteligentul și amarul patriotism, "imprimându-i pentru toată viața nevoia de a-și raporta destinul la destinul colectiv"511. După absolvirea liceului la Oradea (1955-1959), poeta urmează cursurile Facultății de Filologie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de Flandre. Notorietatea publică o va dobândi imediat după publicarea primului roman, cel premiat, Les Champs d’honneur (Les Champs d’honneur, tradus În românește la editura Dacia, prin efortul remarcabil al Yvonnei Goga, o specialistă În romanul poetic francez, profesoară la Universitatea Babeș-Bolyai), cu ocazia unei emisiuni televizate, “Caractères” (14 septembrie 1990) unde, prin farmec, inteligență, limpezime și profunzime, cucerește definitiv. Scriitorul său preferat este Chateaubriand, cel din Les Mémoires d’outre-tombe. Pentru că de la el a Învățat să descopere “capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poeziei perioadei 1950-1975, la dispoziția elevului, istoricului și profesorului de literatură. Roxana PAVNOTESCU, ianuarie 2015 Cuvânt înainte Această carte provine dintr-o teză de doctorat, susținută la facultatea de litere a Universității București, în 1975. Ignor motivele pentru care autoarea, profesoară emerită la Liceul Sf. Sava, n-a publicat-o, deși intenționa. Fapt este că, după adormirea Mariei Pavnotescu, în aprilie 2014, și-a asumat funcția de editor fiica ei, stabilită la New York, informaticiană de profesie, scriitoare "totală" (poetă, prozatoare, cronicar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
al reformei haretiste. Deși - pare-se - sensibilă, Elena, a treia dintre surori secretară la Școala Normală de Fete, era excedată de propriile-i probleme (văduvă, recăsătorită, divorțată) pentru a se mai gîndi la cele literare ale poetului. Cît despre Catinca (profesoară de lucru manual, care a avut, împreună cu elevele ei, cîteva expoziții reușite, apreciate laudativ în presa locală) și Virginia, ele îl compătimeau, desigur, pe „bolnavul familiei”, mă îndoiesc însă că aveau și înțelegere pentru munca lui. îl judecau, probabil, exclusiv
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
formula altele mult mai „rele”. „în afară de unele excepțiuni putînd fi numărate pe degete - avea să scrie peste cîțiva ani Eugen Ionescu -, breasla cea mai incultă, inertă, inactuală, nepregătită dintre toate breslele o constituie, oricît pare paradoxal, profesorii și mai ales profesoarele. (...) Cancelarii întregi am văzut fără nici un profesor cult”.3) Cine stătea să judece situația în amănunt, să releve „excepțiunile”? La distanță de timp, noi o putem face. Cînd a apărut Cu voi..., în Bacău mai trăiau încă doi dintre profesorii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fiu modest în comentarii atunci cînd mă folosesc doar de conjecturi. Dacă textele proprii îmi provoacă incertitudini, cum aș putea, în situații similare, să fiu mai sigur de prefacerile textelor altora. Istoria literară e plină de ,,enigme’’ de acest gen... Profesoară, colaboratoare la mai multe reviste, lector public din propria operă, regizor-amator (a dat o reprezentație cu „Fîntîna Blanduziei” de Alecsandri, jucată de elevele Școlii Normale de Fete din Bacău), Agatha Grigorescu-Bacovia a lăsat impresia de femeie infatigabilă. O „Elegie” (mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la 1 noiembrie 1956, Prisăcani, județul Iași. Studii primare și gimnaziale în satul natal. Liceul Industrial "Victoria" din Iași (1971-1976), Facultatea de Litere, Secția Limba și literatura română Limba și literatura franceză, a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1977-1981). Profesoară la Comarna, județul Iași (1981-1984), secretar literar la Teatrul Național "V. Alecsandri" din Iași (1984-1990), redactor la Editura Universității ieșene (din 1993) și profesor-asociat la Facultatea de Ziaristică. Debutează cu versuri în "Cronica" (1976) și editorial cu Măceșul din magazia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
desfășurau în 1984, cu cinci ani înainte de prăbușirea neașteptată a sistemului sovietic. Putem spune, fără umbră de ezitare, că Lupasco prevăzuse această prăbușire. Trialogul nostru a avut o poveste uimitoare în România. A fost tradus de disidenta română Doina Cornea, profesoară de filosofie la Universitatea din Cluj, și difuzat sub formă de samizdat în 1987, cu doi ani înainte de căderea lui Ceaușescu. DE LA ALCHIMIE LA RELIGIE Ideile lui Lupasco au atras atenția unui mare specialist în ezoterism occidental, Antoine Faivre, unul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Pragensia”, „Il Bianco e il Nero” (Udine), „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Orizont”, „Literární noviny”, „Tvar”, „Slavia”, „Svet literatury”, „Mosty”, „22”, „România literară” ș.a. Elevă a Mariei Kavková, cunoscută traducătoare din română în cehă, V. desfășoară o consecventă activitate de românistă, ca profesoară, traducătoare, autoare de lucrări și studii despre literatura română și ca organizatoare a unor acțiuni în aceeași direcție: cursuri de învățare a românei, comunicări la simpozioane de românistică sau de limbi neolatine la universități din Padova, Udine și Cluj-Napoca, participarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
evidență stereotipii inferențiale, mai precis eșecul unor operații cognitive: implicație (infra vii), deducție (infra viii), argumentație (infra ix) sau subminează anumite stereotipii comportamentale (infra x, xi): i) O fetiță spune prietenei sale care sare coarda: "Lasă-mi și mie puțin". Profesoara care tocmai trece pe acolo o corectează: "Lasă-mă și pe mine"; această glumă axată pe o perturbare sintactică antrenează de fapt și codul gestul (în locul copilului ne imaginăm profesoara sărind coarda). ii) Învățătorul se adresează elevului: Unde putem găsi
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prietenei sale care sare coarda: "Lasă-mi și mie puțin". Profesoara care tocmai trece pe acolo o corectează: "Lasă-mă și pe mine"; această glumă axată pe o perturbare sintactică antrenează de fapt și codul gestul (în locul copilului ne imaginăm profesoara sărind coarda). ii) Învățătorul se adresează elevului: Unde putem găsi elefanți ?" După o matură chibzuință elevul răspunde: "Elefanții sînt animale atît de mari încît cu greu pot fi pierdute". iii) "Spuneți-mi, vă rog, ați atacat vreodată o sonată ?" Nu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rezecție de omoplat, de unde este externat cu toracotomia dehiscentă, cu plămân vizibil efectiv în plagă și bacil Koch pozitiv atât din spută cât și din plagă, cu o greutate de aproximativ 30 kg fiind declarat irecuperabil. Este primit în familia profesoarei C.R. timp de un an, unde este îngrijit și ajunge la greutatea de 41 kg, fiind adus ulterior în Clinica noastră în august 1997 într-o pătură. Acest caz nu a fost inclus în studiul nostru statistic, dar este ilustrativ
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Tot ceea ce a spus a fost bine primit, așa încât a fost surprins când, mai târziu, o prietenă i-a spus: "De ce-ți mai pierzi vremea cu Platon?" A fost tentat să răspundă dur și să-și întrebe prietena, o profesoară de educație fizică, mare amatoare de badminton, cum de avea tupeul să-l critice pentru că-l interesează filozofia lui Platon. în loc de aceasta, însă, a întrebat: "De ce crezi că a-l studia pe Platon e o pierdere de vreme? "Spre mirarea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în constelația celor mai importante personalități mondiale care au "mișcat" Universul. 3. Clemansa Barberis - Plăcinteanu (12 martie 1899, Iași - 11 octombrie 1986, București) Mansi Barberis a fost o compozitoare, cântăreață (soprană), violonistă (a cântat sub bagheta lui George Enescu), violistă, profesoară universitară de canto la Conservatoarele din Iași (1934-1950) și București (1951-1956) și la Institutul de Teatru “I. L. Caragiale” din București. Ea s-a consacrat ca prima femeie compozitor din orizontul școlii noastre muzicale. Mansi Barberis a fost membră a Societății
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Magna cum Laude”. Și-a deschis o clinică particulară, dar a făcut și cerere către Spitalul "Brâncovenesc" pentru un post de medic secundar la secția "Boli ale Femeilor". A fost respinsă fără nici o explicație, oferindu-i-se un post de profesoară de igienă. A reușit, în 1885, să ocupe un post de medic secundar la Spitalul "Filantropia" din București, unde acorda consultații gratuite. Deși s-a pregătit foarte bine pentru concursul în vederea obținerii gradului de medic primar ginecolog, Maria Cuțarida Crățunescu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de influență. Am avut ocazia să colaborez strâns cu autorul, de mai mulți ani. Este o șansă pe care am împărțit-o cu cercetători din mai multe țări, atât din Nord cât și din Sud. Éric Debarbieux și colega sa, profesoara Catherine Blaya, sunt, de vreo cincisprezece ani, catalizatorii unei importante mișcări științifice internaționale de descriere, explicare, prevenire și confruntare a violenței în școală. Înființarea Observatorului European al Violenței Școlare, conferințele internaționale de la Paris (2001), Québec (2003) și Bordeaux (2006), precum și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
date cyberspațiale concretizate dincolo de ecranul computerului sau ochii care urmăresc proiecțiile stereoscopice ale realității virtuale. Însăși tehnologia hardware care mediază virtualul este materială, iar, fără această materialitate a tehnologiei, virtualul cibernetic nu este posibil. În acest studiu al subiectului virtual, profesoara de engleză de la Universitatea din California urmărește, prin urmare, dependența virtualului de material: „condiția virtualității” constă în conceperea informației ca materialitate (nu ca flux de date abstracteă și nu se reduce la dualitatea materie/informație. Informația este instanțiată de un
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
2002Ă: dispariția omului, ca o figură desenată pe nisipul de la malul mării, poate însemna de fapt procesul combinării forțelor ființei umane cu forțele tehnologiilor cibernetice în cadrul creării sistemelor complexe om-mașină. Una dintre cele mai cuprinzătoare teorii ale postumanului îi aparține profesoarei Katherine Hayles, a cărei perspectivă materială asupra „subiectului virtual” a fost deja analizată în acest eseu. Studiile despre corpul virtual al cyborgului sau despre identitatea virtuală a avatarului converg în numeroase planuri la teoriile despre condiția postumană a subiectului (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
concepției abstracte a trupului ca fundamentare unitară și universală a eului, și anume „sfârșitul” perspectivei liberal-umaniste. Ceea ce urmează acestei pierderi a unei idei a umanului este procesul complementar al reconstrucției corpului în dimensiunea sa postumană. Argumentând împotriva decorporalizării și dematerializării, profesoara propune un model al subiectului uman ca formă întrupată (embodiedă a subiectivității (vezi și referirea la Allucquère Stone în capitolul întâiă. Inițial, încearcă să înțeleagă modul în care informația și-a pierdut corporalitatea, adică felul în care aceasta a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu rezultate meritorii, asistentele: Manu Luminița, Hrițcu Gicuța, Popa Aurora, Cîrjan Emil, Ungureanu Nadia. Se cuvine să consemnăm activitatea devotată a celor care asigurau legătura unității cu exteriorul de la centrala telefonică: Dediu Maricica, Tudusciuc Eugenia, Cihodaru Veronica, Nicolescu Aurora (fostă profesoară și secretar USSM), Popa Elena, Brașoveanu Maricica, Șerban Georgeta, Focșa Elena, Dăniciuc Angelica. Întrucât evoluția spitalului era strâns legată de structura și performanțele echipelor manageriale care s-au succedat la conducerea sa, ni se pare util să le consemnăm în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Grigurcu, D. Micu, Aurel Martin, Alex Ștefănescu ș.a.). Au scris și doi prieteni ai poetului; Lucian Raicu și Gheorghe Tomozei - primul, din unghiul unei lucidități dureroase, cel de-al doilea, din perspectivă afectivă, într-o complementaritate stringentă și necesară. Cartea profesoarei Mihaela Ciocoiu, intitulată sobrudidactic Nicolae Labiș - recurs la memorie - Dimensiuni spațiotemporale în poezia lui Nicolae Labiș (Editura PIM, Iași, 2010), vine așadar pe un teren critic familiar, străbătut cu rigoare de condeie critice importante și ne propune o lectură decomplexată
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
labișian (în sensul impus în hermeneutica apuseană de Mihail Bahtin) aparține neîndoielnic Moldovei de Sus, dulcei Bucovine, luminozității muntoase. O paralelă lexico-stilistică vizând preponderența elementului latin în Moartea căprioarei și Miorița este concludentă din perspectiva posibilităților analitice și interpretative ale profesoarei Mihaela Ciocoiu, care nu ezită să stabilească, pedant și meticulos, frecvența statistică și originea cuvintelor din cele două capodopere. Bibliografia indică fără dubii seriozitatea investigației istorico-literare, fiind convocate în actul demonstrației nume prestigioase, fără de care nicio cercetare Labiș n-ar
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
, Radu (17.I.1924, Ineu), prozator și autor dramatic. Este fiul Paulei Theodoru (n. Iliescu), profesoară, și al lui Constantin Theodoru, inginer agronom. Urmează liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara, unde își ia bacalaureatul în 1943. Elev la București, la Școala de Ofițeri de Aviație (1943-1945) și la Școala Specială de Aviație (1945-1946), devine pilot de vânătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]