7,992 matches
-
gravată pe el stema țării și legenda „Film de Artă Român + Leon Popescu”. Constanța Demetriade primise în schimb un medalion de argint încrustat cu safir, ce avea scris pe o parte „Patria” (cu urmarea subînțeleasă „recunoscătoare”), iar pe cealaltă „Muma Răniților — Societatea Leon Popescu”. În urma descoperirilor făcute în 1985 și a interpretării lor, Tudor Caranfil concluziona despre rolul lui Aristide Demetriade în realizarea filmului: "„se dăruise timp de aproape un an creației filmului, îi scrisese scenariul, se frământase în căutarea unor
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
în întregime muncii de caritate pentru România. Imediat după momentul decembrie 1989, Principesa Moștenitoare Margareta, alături de sora Sa, Principesa Sofia, aflând de nefericitele evenimente petrecute în România, expediază în țară medicamente, alimente, haine și alte ajutoare de urgență pentru românii răniți și aflați în nevoie. În România au ajuns trei transporturi de câte 40 de tone fiecare, ce sunt direcționate la căminele de copii, spitale, și casele de bătrâni din București (și zonele din jur), Oradea, Brașov, Sighișoara, Huedin, Timișoara și
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
din București, la Editura SITECH, Craiova, 2009. 2009 - "Întrebătorul din Agora. Revoluția Română din Decembrie'89 de la Arad" (ediția a 3-a, revizuită și adăugită), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2009. 2009 - "Decembrie '89 însângerat. În amintirea Eroilor Maritiri și răniților de la Arad", "Editura Gutenberg Univers", Arad, 2009. 2010 - "Dicționarul presei arădene" (coordonator), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2010 - "Oglinzi și memorie"/"Tukrok es emlekezet" (versuri, bilingve, româno-maghiare), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2011 - "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers", Arad
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
ai guvernului și ai autorităților locale. Mitropolitul Pimen a adus aici călugări de la alte mănăstiri din Moldova și astfel mănăstirea s-a redeschis. În timpul primului război mondial, clădirile din incinta mănăstirii au servit ca spital militar, aici fiind îngrijiți ostașii răniți. În anul 1930, la inițiativa lui Nicolae Iorga, președintele Comisiunii Monumentelor Istorice, au fost refăcute biserica și încăperile mănăstirii, după cum atestă o placă memorială amplasată pe clădirea Egumeniei. Lucrări importante de restaurare s-au efectuat în perioada 1964-1971, în urma cărora
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
fost permise doar scurte vizite în România, regele interzicându-i să dea naștere copiilor săi în România. Ileana a continuat activitatea caritabilă a mamei sale, îngrijindu-se în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Germania nazistă de militarii români răniți. Atașată inexorabil de România, s-a stabilit în timpul regimului Antonescu împreună cu familia în țară și a deschis la Bran Spitalul „Inima Reginei”, care a funcționat prin eforturile sale. În acest scop, principesa nu a ezitat să mențină legături cu noii
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
În timpul Primului Război Mondial, în timpul refugiului de la Iași, Principesa Ileana și-a însoțit mama în vizitele sale prin spitale, alături de celelalte principese, Mignon și Elisabeta, chiar dacă nu avea nici zece ani împliniți. Ileana dorea să-i ajute și să-i aline pe răniți, nesfiindu-se deloc de scenele din spitale, deși erau dureroase pentru ochii unui copil. Perioada refugiului de la Iași a fost foarte grea pentru Familia Regală, care a simțit direct toate lipsurile și greutățile cu care se confrunta populația. AStfel, Ileana
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
pentru munca de infirmieră, dar nu s-a alăturat organizației în mod oficial deoarece asta ar fi însemnat să depună un jurământ față de Hitler. Aflată la Viena, Ileana află că unul dintre spitalele militare din oraș adăpostea un ofițer român rănit. Principesa se hotărăște să meargă să-l viziteze, iar la fața locului află că erau de fapt doi ofițeri, separați de camarazii lor răniți cu care fuseseră trimiși la Viena. Atunci, principesa Ileana s-a străduit să-i găsească pe
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
Aflată la Viena, Ileana află că unul dintre spitalele militare din oraș adăpostea un ofițer român rănit. Principesa se hotărăște să meargă să-l viziteze, iar la fața locului află că erau de fapt doi ofițeri, separați de camarazii lor răniți cu care fuseseră trimiși la Viena. Atunci, principesa Ileana s-a străduit să-i găsească pe ceilalți treizeci de soladați români răniți și i-a ajutat pe fieecare cum a putut. Astfel, domnița Ileana a început munca în slujba soldaților
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
să-l viziteze, iar la fața locului află că erau de fapt doi ofițeri, separați de camarazii lor răniți cu care fuseseră trimiși la Viena. Atunci, principesa Ileana s-a străduit să-i găsească pe ceilalți treizeci de soladați români răniți și i-a ajutat pe fieecare cum a putut. Astfel, domnița Ileana a început munca în slujba soldaților care o va aduce,în celedin urmă, înapoi în România. Din aceste eforturi s-a născut ideea organizării unui spital la Sonnberg
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
democrația din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduși la trenurile care îi așteptau în Gara de Nord, și transportați în Valea Jiului. Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenței de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniților este de 746 iar numărul morților este de șase: patru morți prin împușcare, un decedat în urma unui infarct și o persoană înjunghiată. Viorel Ene, președintele „Asociației Victimelor Mineriadelor”, a declarat că „Există documente, mărturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele
Mineriada din iunie 1990 () [Corola-website/Science/302969_a_304298]
-
Curtea de Argeș, Regatul României) a fost regina României în timpul domniei soțului său, Carol I al României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare, ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor „mama răniților”. Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied. În 1869 principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind în 1881 prima regină a României, în urma recunoașterii țării drept regat atât de Poarta Otomană cât
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
1877 și Tratatul de la Berlin (1878), România a fost recunoscută ca regat în 1881 și Elisabeta a devenit prima Regină a României. În timpul războiului din 1877, Elisabeta a înființat spitale, servicii de ambulanță și îngrijire și a procurat medicamente pentru răniți. Regina Elisabeta s-a implicat energic în sprijinirea artelor și a societății filantropice, prin intermediul cărora a încurajat doamnele din înalta societate să aibă un rol activ în strângerea de fonduri și în gestionarea actelor caritabile. În absența unui sistem de
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
ce plecau pe front și-au salutat monarhul în fața palatului, au fost elaborate planuri pentru a depozita în siguranță obiectele de valoare din palat și pentru a transforma camerele de stat într-un spital în care să fie îngrijiți militarii răniți. În prima etapă a războiului, Rusia a suferit pierderi grele în bătăliile de la Lacurile Mazurice și Tannenberg, iar mulți dintre răniți au fost aduși pentru a fi tratați în spitalul organizat în Palatul de Iarnă. Spitalul a primit în octombrie
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
valoare din palat și pentru a transforma camerele de stat într-un spital în care să fie îngrijiți militarii răniți. În prima etapă a războiului, Rusia a suferit pierderi grele în bătăliile de la Lacurile Mazurice și Tannenberg, iar mulți dintre răniți au fost aduși pentru a fi tratați în spitalul organizat în Palatul de Iarnă. Spitalul a primit în octombrie 1915 numele țareviciului Alexei Nikolaevici și a fost complet echipat, iar camerele de stat au fost transformate în saloane pentru primirea
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
000 de spectatori, reconstituirea a devenit unul dintre „cele mai cunoscute” evenimente ale Revoluției Ruse. În mod ironic, Garda Roșie a intrat, de fapt, în palat printr-o ușă din spate, care fusese lăsată deschisă, fiind păzită doar de rezerviști răniți și invalizi. Acest lucru a înlesnit preluarea puterii și nașterea statului sovietic. Nikolai Podvoiski, unul dintre membrii troicii care a condus asaltul, a fost atât de impresionat de reconstituire încât i-a comandat regizorului Serghei Eisenstein să realizeze filmul "Octombrie
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
pe care o trimisese în Rusia și în scurtă vreme, forțele sale din est au crescut de la 30.000 la 130.000 și, în final, la 400.000 de oameni. Napoleon a produs pierderi de 40.000 de morți și răniți aliaților în bătăliile de la Lützen (2 mai) și Bautzen (20 - 21 mai 1813). Ambele bătălii au implicat în luptă peste un sfert de milion de soldați. Părțile beligerante au declarat un armistițiu pe 14 iunie 1813 (prelungit până pe 13 august
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
suferite în fața sclavilor, în cele din urmă o uriașă armată romană i-a înconjurat pe sclavi, fiind uciși 13.000 dintre ei, printre care Crixus și Oinomanus. Trupele generalilor Pompei și Lucullus au învins sclavii. Nereușind să treacă în Sicilia, rănit și înfruntând ploaia de săgeți, cu ultimele sale forțe ucide 2 centurioni și încearcă să-l ucidă pe Crassus, dar blocat de soldați, este ucis în cele din urmă în luptă, în anul 71 î.Hr. Ceilalți 6.000 de sclavi
Spartacus () [Corola-website/Science/304623_a_305952]
-
că, după cum relatează Cicero Horațiu și Juvenal la etajele superioare stăteau de obicei oameni mai săraci care nu dispuneau de sclavi pentru diferite servicii și trebuiau să se deplaseze singuri pentru ducerea deșeurilor la locurile de colectare. Trecătorii murdăriți sau răniți nu puteau face altceva decât să se adreseze justiției. Problema deșeurilor aruncate pe fereastră nu era de importanță minoră, deoarece mulți juriști romani au analizat implicațiile juridice. Pe vremea lui Marcus Tullius Cicero senatul roman a aprobat un edict, numită
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
Gauleiterul Königsbergului, după reîntoarcerea dintr-o vizită la Berlin, a ales să rămână într-o relativă siguranță la Pillau, de unde a organizat evacuarea, în loc să se reîntoarcă în Königsberg. Primii vapor cu evacuați, 1.800 de civili și 1.200 de răniți, a ajuns în siguranță în Germania pe 29 ianuarie. Pe 19 ianuarie, Armata a III-a Panzer și Armata a IV-a au atacat din Königsberg pe direcția portului Pillau și au reușit să deschidă un coridor între cele două
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
pe 29 ianuarie. Pe 19 ianuarie, Armata a III-a Panzer și Armata a IV-a au atacat din Königsberg pe direcția portului Pillau și au reușit să deschidă un coridor între cele două orașe. Eforturile pentru evacuarea civililor și răniților s-au înzecit. După scufundarea vaporului "Wilhelm Gustloff", mulți civili au început să se teamă de traversarea pe mare. Această teamă a crescut și mai mult când nava spital "General von Steuben" a fost torpilat și scufundat pe 12 februarie
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
al Sindicatului Artiștilor Plastici. Colaborează cu schițe și desene de vestimentație la o casă de mode din București. În anul 1938 pictează frescă împreună cu pictorul Alexandru Mazilescu. Mobilizat, participă la lupte pe tot parcursul războiului (1940 - 1944) și este grav rănit. Reîntors de pe front, frecventează în anul 1945 cursurile de regie și scenografie conduse de Ion Sava. Recrudescenta rănilor de pe front îi diminuează activitatea în perioada 1946 - 1947. Între 1948 și 1952 face grafică publicitară (afișe și generice de filme) și
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
primarului New Yorkului în decursul exilului său din anul 1855. La 1 septembrie 1862, Theodor Canisius, consul american la Viena, a reluat contactele. Între timp, Garibaldi, rănit în cursul luptelor din Aspromonte, a refuzat propunerea: „Domnule, sunt prizonier și grav rănit, prin urmare, îmi este imposibil să dispun de mine însumi. Totuși cred că, dacă îmi voi regăsi libertatea și dacă mi se vor vindeca rănile, va sosi ocazia ce-mi va permite să-mi satisfac dorința de a sluji marea
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
trebuie acordată aceiași atenție oricărui semn care indică că au fost administrate substanțe cu efecte farmacologice sau că animalele au consumat alte substanțe care ar putea face consumul cărnurilor lor, toxic pentru sănătatea umană; c) dacă sunt obosite, agitate sau rănite. 28. a) Animalele obosite sau agitate trebuie să fie ținute în repaus cel puțin 24 de ore, în afară de cazul în care medicul veterinar oficial decide contrariul; b) Animalelor cărora li s-a diagnosticat una din bolile enumerate la punctul 27
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
semnate. Teama de a-și pierde locul de muncă, împreună cu niște presupuși instigatori austro-ungari, a provocat răscoala țăranilor. Aceasta s-a răspândit în curând în întreaga Moldovă, mai multe proprietăți ale latifundiarilor fiind distruse, și numeroși arendași fiind uciși sau răniți. Guvernul conservator (Partidul Conservator) nu a putut face față situației, astfel încât liberalii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea. La 18 martie a fost declarată starea de urgență, apoi mobilizarea generală, până la 29 martie numărul soldaților mobilizați ajungând la 140.000
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
și dramatice ale răscoalei, operele pictorului Octav Băncilă au fost cenzurate în acea epocă, fiind acuzate în presă de tendință spre "socialism morbid". Cea mai celebră astfel de lucrare este cea intitulată chiar "1907" reprezintă un țăran fugind disperat, printre răniți, de ploaia de gloanțe cu care fusese înăbușită răscoala. Alte asemenea lucrări ale lui Băncilă au fost: "Înainte de 1907", "Execuția", "Recunoașterea", "Pâinea noastră cea de toate zilele", "Povestea răscoalelor", "La sfat", "Cap de țăran bătrân", "Sub escortă", "Înmormântarea", "După răscoale
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]