9,501 matches
-
de ani, alunecă în apartamentul său, chiar în clipa când se pregătea să plece la vot. Fractură a urmărului drept. Lady Spencer Churchill, tot la 84 de ani, suportă o operație a femurului, fracturat în urma unui accident la domiciliu. (Se reamintește, la sfârșitul lunii, dialogul dintre lady și sir Churchill, la 26 iulie 1945, la prânz, după căderea primului-ministru în alegeri. Dna: „În fond, dintr-un rău poate să iasă un bine”. Dl: „Deocamdată, draga mea, binele este admirabil ascuns”.) Emoție
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de persoane să te întâmpinăm, dar soția ta nu...” Un ordinator IBM 360-40 analizează 43 de discursuri și 3 interviuri ale generalului De Gaulle și ajunge la concluzia că fostul președinte utiliza un vocabular de 4.000 de cuvinte. Se reamintește că Racine nu depășea în tragediile sale cifra de 3.000, iar cei 7 candidați la președinție s-au slujit în primul tur de 1.500-2.000 de cuvinte, cota francezului mediu. Alexandre Sanguinetti, fost ministru în cabinetul Couve de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în discuție) și de a se opune (sentinței). Noi înșine, intelectuali, știm - cu mândrie, cu bucurie înfricoșată - că a fi intelectual înseamnă ca în ultima clipă, cu spatele la zid și moartea în suflet, să strigi semenilor tăi: „E timpul să vă reamintesc că aparținem umanității, că omul s-a despărțit de animal, și dacă înlănțuim omul revenim la animalitate!”. Numai după un asemenea strigăt ai dreptul să mori ca un intelectual∗. OCTOMBRIE ’69 M-am îmbolnăvit perfect la Moscova, toamna; eram într-
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ca arta populară să nu apară denaturată în nici o manifestare, pentru a reuși astfel să răspundă, cu toată plenitudinea, rolului și locului pe are trebuie să-l ocupe în cultura României socialiste.“ (Scînteia, 19 iulie 1977) „Este cazul aici să reamintim cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu cu ocazia Consfătuirii de lucru de la Mangalia, care cerea îmbunătățirea și îmbogățirea Festivalului, astfel ca, prin toate manifestările sale, «să cultivăm sentimentul dragostei de patrie, de popor». Astăzi, în condițiile vieții moderne, industrializate - de orice factură
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
uimitor în toate aceste fluctuații de repertorii și de realizare a lor este că nu e vorba de altceva decât de o fluctuație a scopului. Propunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu au fost atât de importante tocmai pentru că, încă o dată, ne-au reamintit scopul unic.“ (Teatrul, august 1971) COSAȘU Radu „Țară mică, supusă atâtor intemperii specifice răscrucilor de drumuri, de geografie și istorie, România s-a impus - prin caracterul, inteligența și temperamentul Președintelui ei - ca una din cele mai puternice personalități din cetatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ne apare cu atât mai limpede în ceea ce avem de făcut este, așadar, să veghem la respectarea în viața noastră artistică și culturală, a propriilor noastre convingeri. Toată suflarea artistică a României socialiste, sporindu-și avântul pentru realizarea țelurilor splendide reamintite de acest document, se autoîndeamnă să ducă mai departe sarcini pe care de mult și le-a luat, mergând înainte pe un drum pe care, în fond, nu l-a părăsit niciodată.“ (Contemporanul, 9 iulie 1971) „Ne bucurăm, în țara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Teatrul, ianuarie 1978) ȚĂRANU Ion „Suntem martorii unui prodes istoric revoluționar fără precedent, trăim într-o istorie complexă, croită pe ample dimensiuni și tocmai de aceea în documentul-program al Plenarei CC al PCR din 1-2 iunie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu reamintește scriitorilor că este nevoie de înțelegerea lor superioară, de măiestria artei lor, iar nu de o descriere decorativă a epocii, căci o asemenea scriere nu are darul de a produce răscoliri nici în conștiințele contemporanilor, nici în ale urmașilor.“ („Scriitorul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Iași unde, pe câte o bancă, odihnindu-ne, „stimulați de aerul curat, de frumosul armonios din jur, de ciripitul păsărelelor”, reluam de fiecare dată tradiția cenaclistă care avea să se amplifice în cărțile noastre. Pe o astfel de bancă, îmi reamintesc, îl întâlnisem și îl însoțisem în peregrinările sale pe profesorul Dumitru Dascălu, încercat cadru didactic, pe care, la un moment dat, după ce străbătuse avatarurile vieții, rămas în public, l-am pierdut undeva prin Târgu Cucului, dacă îmi aduc bine aminte
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
își propune Dumitru Dascălu să se aplece. Aceste aspecte importante ale procesului didactic sunt tratate, mai tradițional sau mai modern, în toate manualele sau cursurile de metodică, aflându-se la îndemâna celor ce doresc să se informeze sau să și le reamintească. Îi revin în memorie cuvintele lui M. Sadoveanu cu care evocă personalitatea învățătorului său, Mihai Busuioc: Uite, și acum mi se pare că domnul nostru a fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
prieteni; să le aud din nou povestea, să mă înduioșez cu ei, să sufăr cu ei. Dar n-am mai înțeles nimic. N-am mai recunoscut pe nimeni. Inima mea n-a mai resimțit nici o emoție, aproape nici una. Mi-am reamintit doar, cu o ușoară strângere de inimă, cum recitam cu Mihai Codreanu versurile din romanța "tiroleană" Altra volta gieri biele Blanch'e rosa com'un flore... pe care mai târziu le-am regăsit, nu mai țin minte unde, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
putea asigura Iașului o ascendență și o glorie nouă. Și, de fapt, asemenea circumstanțe s-au și produs, de curând, după război și după întregire, când, încetând de a mai fi oraș de hotar pentru a redeveni (cum am mai reamintit-o) centrul natural, politic și administrativ, al Moldovei întregite, Iașul ar fi trebuit să se impue și ca centru de viață culturală și națională a noului ținut. Totul îl indica la aceasta: trecutul său, instituțiile sale, atmosfera sa, prestigiul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de atunci? În schimb, cred c-a recitit cu ușoară emoție documentul de demult uitat, care dacă nu prin alte lucruri, apoi în tot cazul pentru faptul că invocă numele (uitat și el, aproape) al filozofului poet Guyau, i-a reamintit și evocat un întreg sistem de gândire și de credințe, o anumită atitudine în fața vieții și anumite alte lucruri care deosebesc timpul de atunci de zilele de azi și care făceau ca, peste orice banale incidente (ca acela de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
într-un mod atât de clar și de simplu: Eu nu sunt decât mediul acesta, gândul meu e gândul mediului acestuia, ceea ce ați găsit bun în mine, dac-ați găsit cu adevărat ceva bun, e al Iașului, nu al meu". Reamintindu-mi-le acum, în singurătatea nopței acesteia de Noembrie, în umbra care mă-mpresoară de pretutindeni și în adâncimea căreia ochii mei caută zadarnic să deslușească dulcea curbă a dealului Cetățuei, cu silueta fină a mănăstirei și palatelor sale domnești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de criza unei actrițe, cam cum e în filmul Persona al lui Bergman. (Scriu asta șimi dau seama că nici din Persona nu mi mai amintesc mare lucru, deși a fost întro vreme filmul meu preferat.) Eram, întradevăr, dornic sămi reamintesc Opening Night, mai ales cum se termină, dar de fapt nu vedeam filmul. Mă uitam la mine, privindul în sufrageria socrilor lui Cristi Puiu, din cartierul Ozana. Mai precis, eu, uitându mă la Ca ssavetes din film, unde are și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
păcate, un asemenea adevăr a trebuit să fie de prea multe ori redescoperit. Ne rămîne să repetăm o frază din Aristotel, „CÎte s-au Întîmplat e evident că-s cu putință, altminteri nu s-ar fi Întîmplat”, și să ne reamintim că Socrate propunea Îndrăzneala de a ieși În fața sfinxului și fidelitatea față de răspunsul dat. Venind la mare acum și Într-un asemenea loc izolat, chiar daca motivele de sănătate care m-au determinat s-o fac nu-mi lăsau alegere, mi-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
sigur de sine, convins că sfinxul poate fi răpus prin Încrederea cu care va pronunța cuvintele. Dar Încă nu știe că aproape fiecare răspuns se transformă În crisalidă și din ea se va naște o nouă Întrebare. CÎnd Își va reaminti mai tîrziu această Întîlnire, va pricepe că sfinxul e nemuritor; că el nu moare, ci reîncepe continuu; ca marea; sau nu moare o singură dată, ci de nesfîrșite ori, de cîte ori e dezlegată o nouă enigmă. SÎntem, În fond
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Închidă. Pentru că măslinii pe lîngă care trec, iarba pe care pășesc, pădurile și ruinele sînt pline de sfincși... Dar trebuia să-i răspund sfinxului așa cum i-am răspuns. Vroiam să Înțeleg lumea cu inima mea. Și din aceeași pricină Îmi reamintesc mereu. Memoria mea e ca o rană care sîngerează. Și totul este viu și destin În mine, deoarece memoria este destinul meu. Ea m-a Împins, nu zeii și nimeni altcineva, departe de Theba; și mă va urmări pînă la
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
insulă reală. În timp ce Calypso Îl mîngîia, i s-a făcut deodată frig și a simțit că pe buzele lui Începea să Înflorească un surîs ca al zeilor. Ulise vorbește despre o nevoie de statornicie pe care fiecare dimineață mi-o reamintește și mie pe acest țărm. La orizont se preling vapoare care nu deșteaptă În mine nici o poftă de drum. Dimpotrivă, sînt bucuros să stau la această fereastră; să văd aceeași mare și să strivesc Între degete aceleași frunze de oțetar
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fiecare să aibă amintirile pe care le merită, ar adăuga Oedip. Ahile La naștere, mama sa, Tetis, Îl cufundase pe Ahile În apa Styxului și-l făcuse invulnerabil, cu excepția călcîiului de care-l ținuse De ce În Styx? Inutil să mai reamintim că Styxul era fluviul cu ape tulburi și noroioase, dincolo de care Începea imperiul morților. Odinioară mi se părea că faptul cel mai interesant la Alexandru cel Mare a fost stima lui față de poeți. Hotărînd să pedepsească Theba din pricina unei revolte
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
zeu, dacă mă simt egal zeilor. Niciodată nu m-a scăldat atîta lumină... Înțeleg că tocmai gîndul acesta mă va pierde. SÎnt prea fericit acum ca zeii să nu mă pedepsească pentru Îndrăzneala mea. Din Olimp ei vor vrea să reamintească oamenilor că nu sînt păsări. Dar greșeala mea mă umple de o bucurie fără margini și tocmai prin ea au aflat și zeii că exist...) Aripile arse se prăbușesc după ce totul a fost spus. Acest visător care zboară, Înălțîndu-se ca
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În adîncul sufletului meu sper să-l pot imita pe Ulise. Să ascult cîntecul sirenelor fără să-l las să mă piardă. Mă leg de catarg, dar e suficient să mă uit la stîncile albite de lumină pentru a-mi reaminti că libertatea interioară stă În adevărurile rostite fără emfază și fără regret. Schőne Welt, wo bist du? se Întreba Schiller În Zeii Greciei. Singurul răspuns Înțelept mi se pare că este să mă las scăldat de o lumină care nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
puțin cu ochii lui Leconte de Lisle, acest mistic al Frumosului care considera că din antichitate decadența și barbaria au invadat spiritul uman. Apolo vine dintr-o lume cu pumnale ascunse sub ramuri de mirt. E suficient, poate, să ne reamintim că, Întemeind noi cetăți, grecii au procedat adeseori ca la Milet, unde au omorît toți bărbații și apoi s-au Însurat cu văduvele lor. Eroii homerici ne lămuresc și În privința modestiei; ei nu se sfiesc să-și aducă elogii singuri
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să-l opună nisipului. În timp ce Belerofon se depărtează, soarele declină la orizont și Însîngerează nisipul. E o lumină atît de frumoasă, Încît nu se poate stăpîni să n-o simtă și cinică. Iubește această lumină care Îl doare și Îi reamintește o vîrstă cînd n-avea trecut. Alerga odată cu timpul, cu părul În vînt. Acum e Îmbibat de memorie. Dar cel puțin a Învățat să nu mai creadă În ceea ce nu exista. E pustiu și liber. Proteu Acest zeu se metamorfoza
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cîte ori Își schimbă masca. Proteu se dezice de orice amenință să devină statornic. După el pericolul este „a crede”. Iată scepticul perfect și mizerabil. Cred că și oțetani din fața casei sînt Îmbibați de sare. Atît de mult totul Îmi reamintește vecinătatea mării. Și totuși cea mai importantă descoperire făcută aici e Împotriva mării pe care am Început s-o Îndrăgesc. SÎnt Însetat de zările ei doar atît cît să mă bucur că sînt pe un țărm, căruia Îi voi rămîne
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu mai e nici o speranță...) Altfel spus, deși nu e atît de tristă ca fuga În neant, fuga În trecut din fața sfinxului nu rezolvă nimic. Această zi plină de toată risipa nobilă a verii care continuă să ardă golful Îmi reamintește cît de lipsită de speranță era hîrjoneala societarilor „Arcadiei” din Settecento, ocupați cu jocuri de păstori afectați, și mă cheamă să Înot În mare pînă mă vor durea brațele. Endimion Endimion dormea Într-o grotă din muntele Latmos. Poezia pastorală
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]