7,320 matches
-
Unul singur nu spune mare lucru. Dar, dacă există trei sau patru care merg În același sens, totul devine mult mai fiabil. În consecință, vă invit să verificați sistematic indiciile previzionale care se repetă... Pe de altă parte, această muncă reclamă cunoștințe și o experiență care nu sunt Întotdeauna la Îndemâna Începătorilor, oricât ar fi de pasionați. În plus, fără resurse performante (softuri), ea poate lua foarte mult timp. Toate considerațiile de mai sus au nevoie de exemple... așa că iată două! Exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cine are nevoie, într‐ atât de strigătele și semnalele presei? N‐au avut nici cei din 1958 - care au adus sfârșitul presei la Bârlad pentru trei decenii și mai bine, nu au nici ast ăzi alții, care, după cum se știe, reclamă tot mai mult deranjul pe care li‐l creează jurnalul... răspândească, chiar dacă nu îndeajuns... care să le creeze și sa le 16 Dar care ziar se îngrijește astăzi să aibă la centrul său de documentare colecțiile tuturor suratelor lui din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
hebdomadar nu se diferențiază în mod colosal de ceea ce se depune la un ziar zilnic, întrucît și în cazul special trebuie să aduni zilnic, să scrii zilnic și în toate zilele iarăși , să ai grija ziarului. Dar un ziar săptămânal reclamă cu atât mai puțină cheltuială și trebuie să ne gândim la luptele ziarelor zilnice, la sacrificiile ce le fac - când așa de amar luptă un ziar mai mic, care după 27 de ani de ființă, după ce părea că ajunsese un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îi revin 350 de deținuți dintre cei 42.815 existenți la 31 decembrie 2003. Raportul este foarte mic, având în vedere că mulți deținuți au probleme psihologice, la care se adaugă cele medicale, familiale, economice și sociale. Prezența specialiștilor este reclamată de toți cei intervievați, acuzând numărul redus și chiar absența acestora: „Avem nevoie de educatori... am greșit... dacă am fi ajutați să vedem altfel lucrurile... să descoperim partea noastră cea bună... să ne încurajeze cineva... ne simțim singuri... abandonați...” (afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
psihiatrul este plasat într-un „spațiu clinic” diferit de cel al medicinei somatice, el având de-a face cu „o lume diferită” din punct de vedere patologic și utilizând o altă gamă de metode în comparație cu cele din medicina somatică. Psihopatologia reclamă studii preliminare de psihologie și filozofie, dar și o formație de clinică psihiatrică. Practicarea psihiatriei bazată exclusiv pe medicină, dar nedublată de cultura psihologică și filozofică va face din psihiatri niște „savanți diletanți” afirmă K. Jaspers, adăugând că „psihiatrii trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a unor „modele” specifice ale fenomenelor psihice morbide. Modelul nosologic Intenția clinicii psihiatrice este de a stabili niște „modele nosologice” ale tulburărilor psihice, respectiv, „imaginile clinice ale nebuniei”. Se remarcă faptul că încă de la începutul ei, psihiatria, ca disciplină clinico-medicală, reclamă necesitatea clasificării bolilor psihice, ca atitudine metodologică de organizare și de delimitare a obiectului său, reprezentat prin „boala psihică”. Nosologia apare, așadar, ca fundamentul oricărei metodologii psihiatrice. Clasificarea bolilor psihice se impune ca o necesitate adaptativă, dar și pentru înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Freud). Vom prezenta în continuare aspectele caracteristice ale fiecărei forme de mai sus. Personalitatea psihastenică se caracterizează prin tendința la scrupule și inhibiție afectivă. Orice fel de decizie legată de realitate sau de concret, precum și orice activitate privind perceperea realului reclamă un efort psihologic important, resimțit în mod penibil de către subiect. Aceștia sunt persoane scrupuloase și permanent înclinate către introspecție. Orice acțiune din partea lor cere un efort penibil. Sunt persoane meticuloase, lente, serioase care se complac într-un moralism rigid și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nesiguranță ducând în final la o importantă regresiune psiho-socială a grupului uman respectiv. 2) Rolul planului formal-social Psihozele colective apar și se manifestă în cadrul spațiului social. Acesta reprezintă cadrul de manifestare al acestora. Fiind manifestări colective, ele sunt „exterioare” și reclamă în sensul acesta un anumit „spațiu de manifestare”. Prin aceasta, psihozele colective se înrudesc cu manifestările demonstrativ-isterice cu care, de altfel, sunt înrudite. Lumea, spațiul social, este zona de manifestare a emoțiilor colective, de vehiculare a opiniilor și de manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
absorbție a unor valori socio-culturale noi, a unor noi modele de gândire, de comportament etc. Toate acestea vor determina nu numai o schimbare în plan comportamental al individului respectiv, ci, în multe cazuri, prin cerințele de adaptare pe care le reclamă, poate duce la serioase modificări psihice, adesea de natură psihopatologică, de durată, cu consecințe negative atât pentru persoanele „intrate” în noul lor mediu socio-cultural, cât și pentru autohtoni, care se vor simți incomodați de cei nou-veniți. Aceste „întâlniri” cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolilor psihice, educația specială etc. Datele psihopatologiei contribuie mult la înțelegerea multor aspecte ale vieții individuale sau colective, ale problemelor de devianță și sociopatii, de atitudine terapeutică a bolnavilor psihici, precum și în ceea ce privesc problemele speciale ridicate de unele situații reclamate de educație. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că psihopatologia aduce un aport original deosebit de importantă, în sfera disciplinelor umane, contribuind la adâncirea cunoașterii ființei umane. Aceste cunoștințe nu sunt izolate, ci ele se articulează, așa cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
își propune să abordeze problematica cercetării activității motrice umane în contextul cercetării psihopedagogice, considerată ca element fundamental de optimizare a influenței activității motrice asupra elevilor/studenților. În acest sens, am acordat o atenție sporită sportului de performanță, datorită constatărilor care reclamă o lipsă de coerență a acestui microsistem educațional. Dincolo de problemele de organizare sau de ordin financiar, constatăm aici lipsa unei viziuni care sa plaseze sportul de performanță sub rigori pedagogice precise. Mai mult, problematica comportamentală a sportivilor de performanță, precum și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
o existență sau o valorificare În condiții normale a potențialului intelectual și atitudinal de care acesta dispune și induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. În consecință, activitățile educative școlare și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și de desfășurare a lor În relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel Încât să poată veni În Întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt În raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
vorba despre un proces adesea involuntar, posibilitatea de "a ne alege" modul de a fi în lume de a schimba situația nu reprezintă, oare, manifestarea libertății umane? Să clarificăm orice ambiguitate. Nu există două clase de situații: cele care ar reclama realismul (M1) și cele care ar apela la o viziune constructivistă (M2). Suntem liberi, deci condamnați la alegere. Bineînțeles, suntem tentați să spunem că trebuie să fii nebun ca să nu fii realist atunci cînd, de exemplu, traversezi o stradă. Nebunia
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
exces, până la "tocire", dovedește că atare expectație poate fi ignorată (anulată de facto). 4.1.3. Se va observa că prezența, în virtutea realizării unui conector, a unei presupoziții (și a implicaturii convenționale respective) sau a unei implicaturi conversaționale generalizate nu reclamă cu necesitate preexistența asumpției respective în universul de expectații al alocutorului: aceasta are de ales între a le rejecta (cu efectele amintite mai sus) sau a și le asuma ad-hoc, într-o atitudine de cooperare binevoitoare. Pe acest mecanism se
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
determinate: enumerarea elementelor conectate (iar împreună cu acestea și enunțul care o conține) capătă un caracter deschis 17 (se sugerează că am putea alege și entități nemenționate, cărora li s-ar aplica aceeași predicație). Pentru a produce același efect, conectarea copulativă reclamă fie absența conectorului și un contur intonațional special, "de suspensie" (Au venit părinții, frații, prietenii, vecinii...), fie prezența repetată a conjuncției, plus același contur intonațional specific (I-a promis marea și sarea, luna și soarele, banii și viața, dar n-
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
permit o interpretare strict concesivă, datorită sensului cantitativ care gradualizează o calitate unică, posibil de imaginat ca singurul criteriu de realizare sau nu a regentei: Indiferent cât de ieftin e un produs, cred că românii nu vor să vadă în reclame oameni la fel de săraci ca ei, care stau în bucătării în stil "comunist" ca ale lor și care se bucură de promoții la fel de mult ca ei. ("Cotidianul", 2007) Oricât s-ar strădui, ce vrea el nu se poate. 14 Lipsa restricțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Și toate acestea provin din frica profundă de a fi respinși, de a nu fi acceptați, ce izvorăște din marea neîncredere În sine și neîmplinirea afectivă. A fi recunoscut Îi promite nu numai afirmarea de sine, pe care el o reclamă, ci și menținerea iluziei de a fi iubit de ceilalți și de a fi capabil, la rându-i, să iubească. Acest tip social agresiv al cărui procedeu de protecție Își are sursa În impulsia pentru dobândirea afecțiunii numai cu greu
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Braumüller i-a cerut să plătească hârtia și tiparul, ceea ce acesta a refuzat, desigur nu din motive financiare.46 Revista Beiträge zur Philosophie des deutschen Idealismus, unde publica Frege, i-a cerut să facă modificări în text, iar cunoscuta editură Reclam din Leipzig a condiționat tipărirea de punerea în fața textului a unei introduceri scrise de Russell. Introducerea, trimisă editurii în primăvara anului 1920, după discuțiile asupra manuscrisului pe care Wittgenstein le-a avut cu Russell în decembrie 1919, la Haga, a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este de folos pentru a câștiga o privire de ansamblu asupra temelor Tractatus-ului. Altfel, ea va trebui să fie urmărită cu neîncredere și să ne gândim că lucrarea nu trebuie citită doar într o direcție.“ (Joachim Schulte, Wittgenstein. Eine Einführung, Reclam, Stuttgart, 1989, pp. 57 58.) 9 Vezi L. Wittgenstein, „Dialogue with John Searle“, în (ed.) Bryan Magee, The Great Philosophers. An Introduction to Western Philosophy, Oxford University Press, 1987, pp. 340 341. 10 Elisabeth Anscombe (An Introduction to Wittgenstein’s
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
GÂNDITORUL SINGURATIC 28 Vezi A. Ambrose, „Ludwig Wittgenstein. A Portrait“, în Portraits of Wittgenstein, vol. II, p. 209. 29 St. Toulmin răspunzând întrebărilor lui Mersh, în (Hg.) D. Mersh, Gespräche über Wittgenstein, p. 75. 30 J. Schulte, Wittgenstein. Eine Einführung, Reclam, Stuttgart, 1989, pp. 47-56. 31 W. W. Bartley, Wittgenstein, ein Leben, Siedler Taschenbücher, München, 1999, p. 130. 32 Vezi R. Rhees, „Nachwort“, în (Hg.) R. Rhees, op. cit., p. 274. Rhees asociază această reacție a lui Wittgenstein cu una dintre însemnările
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui mai recentă, Der Mensch als Mitmensch, Deutscher Taschenbuchverlag, München, 1996. 54 Vezi Rudof Haller în discuție cu Dieter Mersch, în (Hg.) D. Mersch, Gesprache über Wittgenstein, Passagen Verlag, Wien, 1991, p. 126. 55 J. Schulte, Wittgenstein. Eine Einführung, Stuttgart, Reclam, 1989, p. 174. 56 Vezi Joachim Schulte în discuție cu Dieter Mersch, în (Hg.) D. Mersch, op. cit., p. 106. 57 J. Hintikka, On Wittgenstein, Wadsworth, 2000, p. 6. 58 Marie McGinn, op. cit., p. 74. Pentru observații asemănătoare privitoare la modul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a aparținut, ce-i drept, Cercului de la Viena, dar a fost foarte apropiat modului de gândire al acestuia și a avut influența cea mai durabilă asupra dezvoltării pozitivismului logic și a analizei logice.“ (A. J. Ayer, Sprache, Wahrheit und Logik, Reclam, Stuttgart, 1970, p. 231.) Sunt aprecieri care au reprezentat mult timp un loc comun. 71a Într-un paragraf din cartea sa Sintaxa logică a limbajului, intitulat „ Logică a științei în loc de filozofie“, Carnap scria: „Teza mai precisă că filozofia nu poate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Development of Wittgenstein’s Philosophy, Clarendon Press, Oxford , vol. I și II, 1987. Rhees, Rush, Discussions of Wittgenstein, Routledge, London, 1970. Rhees, Rush, (Hg.), Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1992. Schulte, Joachim, Wittgenstein. Eine Einführung, Reclam, Stuttgart, 1989. Stegmüller, W., Hauptströmungen der Gegenwartsphilosophie, Alfred Kröner Verlag, Stuttgart, 1978. Stenius, Erik, Wittgensteins „Traktat“. Eine kritische Darlegung seiner Hauptgedanken, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 1969. Von Savigny, Eike, Der Mensch als Mitmensch, Deutscher Taschenbuchverlag, München, 1996. 386 GÂNDITORUL
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Man ever made on me“, în Portraits of Wittgenstein, ed. cit., vol. IV. Bibliografie auxiliară (Eds.) Achinstein, P. and Barker, St. P., The Legacy of Logical Positivism, The John Hopkins Press, Baltimore, 1969. Ayer, A. J., Sprache, Wahrheit und Logik, Reclam, Stuttgart, 1970. Boltzmann, L., Despre dezvoltarea metodelor fizicii teoretice în ultimul timp, (1899), în L. Boltzmann, Scrieri, traducere de A. Bandi, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Carnap, R., Intellectual Autobiography, în (ed.) P. A. Schilpp, The Philosophy of Rudolf Carnap, Open
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acestea, forurile legislative în sistemele parlamentare au competență cu privire la politica externă. În Marea Britanie, de exemplu, nu este obligatoriu ca parlamentul să voteze acordurile internaționale negociate de către prim-ministru, dar trebuie să aprobe orice schimbare în legile britanice pe care o reclamă un astfel de acord. În acest fel, parlamentul își exercită efectiv un drept de ratificare asupra acordurilor internaționale. În unele sisteme parlamentare, atunci când o politică este controversată, partidele care nu au o majoritate în legislativ pot cere alegeri, pentru a
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]