8,522 matches
-
și condiționată de calitatea adaptabilității în roluri și aceea a relațiilor interpersonale. Incapacitatea adolescenților de a se diferenția de părinți sau de a-și rezolva raporturile cu congenerii poate deveni un factor vulnerabilizant major în structurarea unei personalități armonioase. Din relatările părinților rezultă o scădere progresivă a atitudinilor repliate, tensionate, de izolare, între 4 și 18 ani (Achenbach, 1991Ă, ca și nevroticismul care este scăzut între 16-30 ani, după ce la fete crescuse progresiv până la vârsta de 14 ani. În ansamblu, formarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
informații într-un timp limitat și scurt. Chestionarea persoanei în cauză, nestructurată și structurată, este o metodă importantă, chiar de elecție. Însă nu este singura. Informațiile pot fi - și trebuie - obținute de la terțe persoane. Uneori, poți caracteriza și evalua, din relatările unui relativ sau ale mai multora o persoană până la un punct doar. Administrarea unui chestionar de autoevaluare poate fi utilă. Este o metodă rapidă, economică și orientativă. Dar opinia despre sine a persoanei ce completează chestionarul poate fi deformată: prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
serii de Studii literare. Versificarea română. V. Alecsandri publică poeziile Emmi și Stelele și tot versuri trimite Gr. H. Grandea. D. Bolintineanu dă și scrieri de inspirație istorică: Moartea lui Miron Costin logofătul ș.a. Dionisie Pop Marțian tipărește în I. relatări privitoare la o călătorie de la Cernavodă la Constanța, prin teritoriul aflat sub administrație otomană; atent la trăsăturile specific orientale, el semnalează cu entuziasm prezența elementului românesc. O ilustrație bogată, variată, cu gravuri de cea mai bună calitate se adaugă articolelor
ILUSTRAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
necunoscute din existența și opera acestuia. Apar, de asemenea, numeroase personaje ale culturii și literaturii bănățene. La Țebea cerul este tricolor (1997) are în sumar reportaje al căror scop este întreținerea cultului pentru Avram Iancu, chipul revoluționarului conturându-se din relatarea unor întâlniri cu cei care îl prețuiesc. În aceeași tematică se înscrie volumul Cântece de pe spada Iancului (2002), care prezintă în plus contextul social și cultural în care s-a realizat Maria Tudor, solistă reprezentativă a muzicii populare din Țara
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
caracterizează întreaga poezie populară, dar mai frecvent lirica, este paralelismul, cu principalele tipuri: tautologic sau de sinonimie, adversativ, contrastant sau de opoziție, cumulativ sau de enumerație și progresiv sau de gradație. În transfigurarea poetică sunt prezente diferite trepte, de la simpla relatare până la alegorie. Metaforele cele mai frecvent întâlnite sunt de tip onomastic (mândra - iederă, badea - trandafir) și de relație (codrul - frate), care stabilesc legături cu cadrul fizic. Surse: N. Pauletti, Cântări și strigături românești de care cântă fetele și feciorii jucând
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
se construiește de fapt în jurul ideii de înstrăinare și dezrădăcinare. În esență, este o scriere ieșită din experiența exilului, din nesiguranța unei existențe puse veșnic sub semnul provizoratului și al neputinței dobândirii unei speranțe. C. atinge în unele paragrafe ale relatării sale epice dramatismul metafizic al disperării cioraniene. În raport cu acestea, descărcările erotice reprezintă o formă primară de redobândire a valențelor vieții, de confirmare a unei potențe, ea însăși sortită consumării în gol. E o nefericire continuă în prelungita așteptare a naratorului
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
la ritmurile europene, C. reunește în placheta de debut o suită de tatonări în direcții diverse: definiții metaforice ale actului de creație (Poeții, Ciocârlia), resemantizări ale unor simboluri (Culbecul), tablouri în tușe întrucâtva suprarealiste, onirice ( Când simți zăpada, Ecoul râsului), relatări ale unor întâmplări obișnuite, răsucite spre metafizic (Timp de o iarnă, 1965), rememorări ale copilăriei și adolescenței, unele cu bogate inserții de etnos (La nașterea soră-mi, În grădina lui Ion). Mai consistente și mai bine orchestrate sunt în Răsărit
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
Brăila și Galați, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai precis în perioada imediat următoare încheierii păcii de la Adrianopol (1829). Aria ei de răspândire include întreaga Muntenie, Oltenia, Moldova și sudul Banatului. Lipsită de elemente fabuloase, balada cuprinde relatarea unei întâmplări neobișnuite: răpirea unei tinere fete de către un negustor arap. Eroina, frumoasa crâșmăriță Chira, este la început ademenită de bogatul negustor, cu daruri scumpe. Respins de fată, arapul o răpește prin înșelăciune. Prinzând de veste, frații Chiralinei aleargă în
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
medic erou, un Albert Schweitzer de Bărăgan, nou Popa Tanda în același timp, angajat, când evoluția istorică o impune, și în acțiunea antifascistă. Roman-biografie, construit cu mijloace atât de parodiere a literarului, cât și de înlocuire a lui printr-o relatare pretins neelaborată, autentică, într-un „caiet”, Doctorul Poenaru devine implicit și roman-portret. Reușita autorului în portretizarea unui om autentic, viu e atestată și de faptul că romanul a fost ecranizat. Al doilea erou, martir al credinței sale, e un tânăr
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
evenimentelor și personalităților locale. Există câteva rubrici mai mult sau mai puțin permanente: cea intitulată „La tarabă”, scrisă în versuri, este o cronică satirică a societății românești contemporane, după cum rubrica „Cronică rimată” cuprinde, printre altele, sub titlul Miorlăituri din Brașov, relatări hazlii ale unor întâmplări și moravuri locale. Aceeași tematică o au majoritatea anecdotelor adunate sub titlul generic Brașoave, tot anecdote și snoave cuprinzând rubricile „Sacul cu ghimpi” și „Din snoavele lumii”. Materialele sunt iscălite în cea mai mare parte cu
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte, Notele unui om necăjit cresc din amărăciuni și ostilități, A. rămânând adesea la relatarea faptului brut, primitiv. O privire trist-resemnată, pătrunsă de compasiune, prinde scene din viața micilor slujbași, luminând fie amarul singurătății, ca în romanul Orașul dărâmaților (rămas în pagini de revistă), fie vreun suflet candid rănit de brutalitatea existenței (Fals mandat de
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
și oferă o explicație pertinentă, ba chiar surprinzătoare: autorul ar fi intenționat să facă evenimentele cunoscute. Dar, completează el oportun, "cunoaștere nu înseamnă numai relevarea simplelor fapte, exterioare, ci și a motivației lor, care nu poate fi găsită într-o relatare aridă a unor evenimente contemporane al căror efect n-a avut timpul necesar pentru a se manifesta"24. Prin urmare, tipul literar al discursului nu se explică printr-o intenție estetică (dacă exista, ea servea drept mijloc de persuasiune), ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
brațe și îi poartă după el. Se spune că are coapsele unite. Cel mai mult îi place să mănânce țânțari."8 Cel de al doilea se limitează la o descriere cât mai detaliată animalului, bazată pe observația directă, nu pe relatările altora ("se spune că..."), fără să îndrăznească însă să discute apartenența sa la una dintre clase: Dinții săi sunt în formă de ferăstrău, nu ca la șoarece, la care dinții din față sunt foarte lungi, ci mai degrabă ca la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Strutocamila nu este nici pasăre, nici dobitoc și că merită, cu atât mai mult decât Vidra, exilul din cele două regnuri. El se folosește de noțiunile logicii aristotelice, dar și de lecturi filosofice, din care recunoaștem, de pildă, ecouri din relatarea de către Diogene Laertios a dezbaterii despre om, în care Diogene cinicul demontează definiția lui Platon, confirm căreia omul ar fi singura ființă bipedă și fără pene8: "Și de s-ar da în lucrurile firii vreun dobitoc cu péne, cu patru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fost făcută de Paulescu în urma unei laborioase activități de cercetare, datele sale fiind publicate, conform tuturor rigorilor, în reviste de cea mai largă circulație internațională, în vara anului 1921. Să analizăm acum obiectiv contribuția canadienilor în această afacere. Conform unor relatări ulterioare, orale sau scrise, de multe ori contradictorii și antedatând voit începutul activității lor, rezulta că ideea de bază a pornit de la Banting, care și-a propus nu descoperirea secreției endocrine pancreatice, ci găsirea unei soluții terapeutice pentru diabetul sever
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
calm (James, 1994). Acum se știe faptul că nu doar atacul direct induce subiectului trăirea traumei, ci și asistarea ca martor pasiv la producerea unui eveniment traumatizant (Nutt, Davidson, Zohar, 2001). S-a dovedit faptul că chiar a asculta doar relatarea unor evenimente traumatizante poate induce la martor, fie acesta chiar un profesionist în domeniu, sindromul de stres posttraumatic (Connolly, Reilly, 2007). Walker (1984) semnala faptul că 87% dintre copiii familiilor bântuite de violență erau conștienți de existența comportamentelor violente între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunitate (Nutt, Davidson, Zohar, 2000). Este un procent greu de acceptat, căci în spațiul public al comunității ne așteptăm să se facă simțite din plin eficiența legilor și a forțelor de ordine. Cu toate acestea, mass-media ultimilor ani abundă în relatări cu privire la violența în școli sau în serviciile de sănătate, în diferite locuri publice, inclusiv pe stradă. Pericolul comunităților violente s-a studiat în principal din perspectiva copilului, a dezvoltării umane. Studiile indică faptul că expunerea la violență în comunitate afectează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că incidentele traumatizante nu constituie o temă confortabilă, nici pentru victimă, nici pentru terapeut. Acesta din urmă, dacă nu dă dovadă de suficientă precauție poate contracta o traumatizare indirectă sau secundară, infestându-se el însuși cu traumatismul respectiv. Mai apoi, relatarea pacientului fiind îmbibată de emoționalitate și subiectivism poate bruia reconstituirea acurată, obiectivă a faptelor. Desigur, o atitudine compliantă, plină de înțelegere și empatie, liberă de prejudecăți din partea terapeutului este o condiție indispensabilă, care face parte din portofoliul de prerechizite ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
procesul în sine să se desfășoare în condiții terapeutice special destinate, când întreaga experiență poate fi partajată și, mai ales, ghidată de un specialist. Expunerea se poate face autoasistat, deci fără apelul la un terapeut, când victima recurge la o relatare detaliată în scris (și repetată) a întregii povești. Desigur, o asemenea formulă nu este printre cele mai eficiente, dar oricum, este mai bună decât alternativa când se adoptă politica struțului și individul încearcă să ignore întreaga întâmplare. ̨ n condițiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
̨ n condițiile terapiei se utilizează, de regulă, expunerea in vivo și cea imaginară, B.O. Rothbaum (2000) amintește și posibilitatea expunerii la o realitate virtuală, prin intermediul unui computer. Așa de exemplu, pentru uzul foștilor soldați din Vietnam, reconstituirea și relatarea despre șocurile acumulate pe câmpul de luptă se realiza în fața ecranului, pe care se perindau imagini șocante dintr-un Vietnam virtual, însângerat de război. Centrându-ne pe strategia de expunere, în sine, precizăm că se începe cu secvența când terapeutul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai fidelă și amănunțită a fiecărei probleme, în ierarhia postulată de listă. Pentru a tempera un debut anxiogen se pot păstra ochii deschiși și folosi timpul trecut. Eficacitatea maximă a procedeului este condiționată de închiderea ochilor și utilizarea timpului prezent. Relatarea este reluată de mai multe ori, în cursul aceleiași ședințe sau în cele care urmează. Fiecare reluare contribuie, de regulă, la diminuarea unităților de anxietate (evidențiate prin aplicarea periodică a scalei SUDs). Când nivelul anxietății scade sub 30 pe scala
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
binevenită și o asociere a acesteia cu metoda oblică (deoarece oferă o viziune de ansamblu asupra întregului travaliu terapeutic) și cu metoda statistică (întrucât evocarea unor statistici favorabile poate aduce un licăr de speranță în taverna lugubră a vieții bolnavului). Relatarea unor cazuri de „pacienți excepționali”(cum îi denumeșe B. Siegel, 2004), adică a unor persoane care, sfidând toate criteriile și expectanțele sumbre, formulate de medici, reușesc totuși să supraviețuiască, constituie exemple și repere deosebit de tonifiante. Abordând, în continuare, problema tratamentului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Constantin Dulcan (2008) și anume că experiențele din proximitatea morții sunt ale conștiinței și nu ale creierului. Ca argument suplimentar, cu valoare adiacentă, vom menționa un caz eclatant, relatat de dr. M. Sabom (1998), în cartea lui, Lumină și moarte: relatările fascinante ale unui medic despre experiențele în apropierea morții și care a inspirat și un documentar intitulat Ziua în care am murit, difuzat pe canalul BBC. Protagonista este o americancă, pe nume Pam Reynolds căreia i s a depistat un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare păstrate de-a valma printre foi îngălbenite și ziare vechi, metaforele și imaginile insolite conservate în memoria câtorva țărani bătrâni ca să fie rostite la șezători. Relatările arheologilor amatori din secolul al XIX-lea abundă în asemenea istorii extraordinare. Cezar Bolliac povestește cum într-una din expedițiile lui o bucată dintr-un templu roman stătea în casa unui gospodar în dreptul patului. Omul o folosea ca treaptă, să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cunoaște pământul nostru și tezaurele istorice ce se ascund celor ce le caută - a fost de mulți ani cea mai mare dorință a noastră" mărturisea Bolliac în 184510. De aceea călătoria în sine e constitutivă identificării obiectelor, de aceea toate relatările redau minuțios parcursul până în punctul descoperirii. În acest sens, Cezar Bolliac avea să insiste asupra semnificației unei hărți "trăite" a vestigiilor arheologice împrăștiate pe suprafața patriei, iar Alexandru Odobescu avea să sublinieze importanța mărturiilor celor care cunosc teritoriul și pot
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]