8,987 matches
-
viabilitatea experiențelor anterioare în materie de management. Acestea se dovedesc inadecvate și insuficiente pentru a facilita adaptarea organizațiilor la noile schimbări. Se poate vorbi astfel de conturarea unui paradox. De regulă, suntem obișnuiți să considerăm experiența un factor primordial pentru reușita unui demers, suplinind de multe ori informațiile. Lipsa experienței poate duce la eșec sau poate întârzia adoptarea unor strategii. Astăzi, însă, valoarea experienței anterioare, departe de a fi total contestată, pare a fi diminuată. Ea putea fi considerată reper în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cele mai multe ori, schimbarea strategiilor atrage după sine și multiplicarea sarcinilor, ceea ce poate constitui o oportunitate pentru perfecționarea personalului și pentru atragerea unor noi specialiști; * rețelele prescrise. Îmbunătățirea sistemului de comunicare organizațională reprezintă o cerință majoră a exercitării procesului managerial; * personalul. Reușita schimbării organizaționale este direct dependentă de gradul de motivare și implicare reală a indivizilor; * rețelele emergente. Acestea descriu structurile informale de comunicare și de influență existente la nivelul oricărei organizații, ele putând facilita sau, dimpotrivă, frâna eforturile de schimbare. Este
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la dezvoltarea organizației, la rezolvarea necesităților mediului intern și extern, precum și a capacității reale a organizațiilor de a implementa aceste strategii. Ele trebuie să fie realiste, adaptate nevoilor organizației sau comunității, flexibile. Colaborarea cu comunitatea este, de asemenea, fundamentală pentru reușita acestui demers. VI. 3. Proiectul instituțional modalitate de promovare a managementului strategic în educație Reforma instituțională a școlii românești aduce în atenție două aspecte extrem de importante: descentralizarea învățământului și autonomia instituțională. Acestea se constituie în adevărate instrumente de asigurare a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sale. Datorită faptului că un proiect se elaborează, de regulă, pe o durată de până la 5 ani, chiar mai mult, există toate șansele ca elementele contextului să se modifice, uneori substanțial, fapt ce impune readaptarea situațională a acestuia. Șansele de reușită devin reale numai în condițiile unei proiectări realiste, a unui climat profesional bazat pe expertiză, comunicare, responsabilitate, transparență și încredere. De asemenea, o importanță deosebită trebuie acordată și monitorizării nivelului de transpunere practică a competențelor dobândite prin proiect. Acesta pare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în acest caz asumarea rolului de manager școlar. Aceasta presupune conferirea unui anumit grad de libertate în procurarea resurselor, în proiectarea curriculum-ului, în încadrarea personalului didactic etc. Chiar și în aceste condiții, el va trebui să conștientizeze că pentru reușita implementării schimbărilor educaționale este nevoie și de dobândirea abilităților leadership-ului organizațional. Accentul strategic se va deplasa astfel de pe autoritate pe putere, de pe competențe manageriale, pe competențe umane. Comportamentul său va trebui să favorizeze inițierea schimbării sau, cum susține C. Argyris
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizației școlare, pentru a nu complica înțelegerea implicațiilor sale. Deși mult mai amplu utilizat la nivelul organizațiilor economice, conceptul de eficiență nu este total străin nici organizației școlare. Analiza activității acesteia s-a realizat de multe ori folosind conceptele de reușită, performanță, randament etc., dar introducerea schimbărilor educaționale a favorizat și asimilarea eficienței ca barometru al dezvoltării școlii. Impunerea acestui concept în limbajul educațional se datorează, printre altele, multiplicării criteriilor prin care este evaluat succesul unei organizații, inclusiv al celor educaționale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Claude Duval și Yves Michaud care accentuau importanța temperamentului în obținerea eficienței personale, pentru ca în 1989, Jean-François Decker să sublinieze că, în obținerea acestui tip de eficiență, importante sunt: dorința fiecărui individ de a-și îndeplini obiectivele, corelată cu credința reușitei și a propriilor capacități, precum și mobilizarea resurselor personale. Se accentuează astfel trei variabile de bază: motivația, convingerea și voința. La toate acestea se poate adăuga și ceea ce Bandura (1986, p. 395) numea "autoeficiența percepută", definită prin "aprecierile oamenilor cu privire la propriile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
subsistem al sistemului social global, educația se află într-un raport de interdependență directă cu celelalte subsisteme. Prin urmare, orice intervenție la nivelul sistemului social în ansamblu atrage după sine modificări la nivel educațional, și invers. De asemenea, inițierea și reușita oricărui demers reformator în materie de educație implică obligativitatea unei proiectări judicioase a pașilor ce trebuie parcurși, dar nu într-o manieră aleatorie, ci pe baza unor obiective ce decurg din analiza diagnostică a unei stări de fapt și din
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
materie de promovare a schimbării. Promovarea schimbării la nivelul educației nu poate rămâne în afara cadrului de analiză și soluționare a unor aspecte de genul: cum putem percepe schimbarea, cum vom reuși să ne adaptăm acesteia, care sunt competențele care asigură reușita demersului schimbării la nivelul școlii, care sunt posibilele pericole ce ar putea decurge din neacceptarea și/sau nepromovarea schimbărilor educaționale, care este rolul elevilor și al profesorilor în inițierea schimbării etc. Acestea sunt doar o parte dintre frământările generate de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ideilor din primul registru ar fi suficient de periculoasă pentru domeniul educației care se dorește astăzi deschis inovațiilor. Soluția diminuării acestor temeri constă într-o pregătire prealabilă a comunității educaționale pentru întâmpinarea schimbărilor. Ne-am obișnuit să susținem că pentru reușita acestui demers, simpla adoptare a unor comportamente este insuficientă și, mai mult, nu probează convingerea privind oportunitatea schimbării. Ideală ar fi schimbarea mentalităților. Dincolo de adevărul unei asemenea soluții, trebuie conștientizat faptul că schimbarea reprezintă un proces de durată ale cărui
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cele luate la nivel de sistem. E nevoie de o conștientizare de ambele părți a necesității schimbării, a riscului de a rămâne izolați undeva la periferia societăților moderne dacă adoptăm un comportament defensiv, a faptului că verigile de bază în reușita acestui demers sunt motivarea, formarea, comunicarea și participarea tuturor responsabililor din educație. De asemenea, ar trebui să construim schimbarea în educație plecând de la o concepție modernă, adoptată în societățile dezvoltate, cu privire la rostul sistemului de învățământ și implicit al școlii. Reformele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a participa la un eveniment inedit, surprinzător, în satul Gârdești, acela al înfrățirii cu un sat din Franța care a contribuit substanțial cu fonduri pentru construirea unei școli primare și a unei grădinițe. Cât privește evenimentul, acesta a fost o reușită organizatorică a Ministerului Învățământului prin intermediul primăriei Comunei Voinești (ce a avut amabilitatea a ne invita și pe noi la această sărbătorire). Cât privește drumul, nu numai că își dublează kilometrajul, dar are două sectoare care se impun atenției din motive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
căzut de acord să mă încerce cu vreo admitere la o școală secundară. Nu s-au înțeles însă la ce școală: mama mă voia "popă", tata opta pentru învățător. Cum în astfel de dispute, obișnuit, tatăl are puține șanse de reușită, a rămas pe-a mamei. Nici inconvenientul că Bârladul nu avea "seminar" nu a putut-o îndupleca pe mama. Hai, așadar, la seminar. Nici acum n-am înțeles de ce tata nu m-a dus la Seminarul din Iași și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în toamnă să mă prezint la admitere, fie la Școala Normală ... fie la Liceul din Bârlad. În adevăr, în toamna acelui an 1937, ajuns la Bârlad, tata m-a înscris la examenul de admitere de la Școala Normală. Nefiind sigur de reușita mea ... m-a înscris și pentru admitere la Liceul Codreanu (între cele două examene era un decalaj de două zile). Fiind declarat "reușit" la amândouă, tata a rămas constant pe poziția de a mă vedea învățător în sat. Pentru alegerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lui a fost să vadă până unde merge, cât ține raționalitatea eroului, plasându-l în acest scop în împrejurări anormale, și atribuindu-i reacții absolut firești. Trăsătura definitorie a distopiilor Desperado (spre deosebire de Jonathan Swift, cu Țara Cailor, de pildă) este reușita imaginației, care face ca terifiantul să ne pară atrăgător. Cine citește Lanark (Alasdair Gray) părăsește cu mare părere de rău lumea romanului, ar vrea să zăbovească în ea și se întoarce recitind și revizuind prima lectură. Zăbava și relectura însoțesc
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt excesiv de preocupați de revelații interioare și nu se mai mulțumesc cu simple fapte. Când Lodge încearcă să ignore Fluxul conștiinței și mai că se îneacă în vârtejuri de incidente, e un Desperado tipic, în căutarea unei abordări originale. O reușită este Nice Work, care reunește intrigă (incidente într-o ordine inteligibilă), umor, realism și psihologie. În unele capitole chiar stoarce câte un strop de compasiune. În mod obișnuit detașat de personaje, Lodge reușește să se implice în încurcăturile lui Robyn
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Recunosc că astfel de categorisiri ale scriitorilor sunt o etapă necesară, dar nu mă simt în largul meu când sunt categorisit. N-am încercat niciodată să fiu scriitor străin. Mi-am dorit să fiu scriitor englez. S-ar putea ca reușita mea să se bazeze tocmai pe faptul că n-am izbutit ce mi-am pus în gând. LV. Poezia ta se clădește pe sensiblitate. Privești și notezi. Nu te confesezi. Îți manevrezi cititorul, îl faci să-ți exploreze imaginația. Poezia
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și sacru, pentru devenirea sa ulterioară. Născută dintr-un efort îndelungat de confruntare a omului cu viața de fiecare zi, până la un anumit moment psihologia înseamnă și religie. În caz contrar, elogiate îi vor putea fi, nu sclipirile inteligente de reușită, nu creațiile sale monumentale, ci prostia (V. Pavelcu, 1972). Comportându-se prostește sau cu înțelepciune, omul se poate afla la nivele diferite de organizare socială, unde doar efectele acțiunilor sale vor fi diferite. Raportarea omului la trecutul său animalic și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștiinței oamenilor. Aceștia știu cel mai bine că psihologia însăși, pentru a se naște și dezvolta, a avut nevoie de binecuvântarea zeilor, a avut nevoie de credința în existența unui Atotputernic, de cei care dintr-un altar continuă să garanteze reușita aplicațiilor ei asupra conștiinței oamenilor. 4. Istoria și paradigmele psihologiei Cercetătorul de astăzi în domeniul psihologiei este pus la grea încercare în fața necesității de a conștientiza sensul și însemnătatea istorică a propriului său domeniu de cunoaștere, etapele principale traversate, etc.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai restrânsă, dar care în timp își consolidează mărimea și precizia. "Paradigmele își câștigă un statut pentru că reușesc mai bine decât rivalele lor să rezolve problemele considerate acute de către practicieni", deși a reuși mai bine "este doar o promisiune a reușitei, o extindere a cunoașterii acelor fapte pe care paradigma le înfățișează ca semnificative, prin sporirea corespondenței dintre aceste fapte și predicțiile sale ... realizată prin articularea în continuare a paradigmei însăși" (p. 66-67). Această accepțiune asupra paradigmei, pentru omul de știință
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
generatoare de contradicții, pe care omul trebuie să le învingă. Din această confruntare rezultă un Om Dumnezeu, un om cuceritor al lumii și obiectelor, un stăpân al "cunoașterii absolute", cu implicații deopotrivă antropologice și cosmologice. Raționalismul hegelian a fost o reușită a cunoașterii, cu influență favorabilă asupra cunoașterii științifice, cu deosebire asupra celei psihologice, unde omului i se dădea șansa de a sparge limitele propriei sale condiții fizice și sociale până atunci îngrădite. O putea face pentru că individualitatea umană ajunsese o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Acum se constituie marile curente de idei, gestaltismul, reflexologia și behaviorismul, care completează paradigma de bază a psihologiei realizând o etapă importantă în maturizarea ei, ca domeniu de cunoaștere de sine stătător. Aplicațiile ei, însă, nu s-au sfârșit cu reușita aducerii și reproducerii fenomenului de reflectare senzorială în laboratorului lui Wundt, cu descrierea legilor de care acesta ascultă; și nici când obiectivele ei multiplicate au fost preluate în alte centre universitare germane și europene. Până când aceste rezultate să devină fapte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
etice, modul cum sufletul platonic a fost raportat la determinismul său etic, faptul că manifestarea acestuia a fost păstrată în domeniul științelor naturii. Lui Aristotel i-a fost de mare ajutor descoperirea dialecticii Ideii la Platon, care i-a asigurat reușita despărțirii definitive a sufletului de corp. A făcut aceasta fără ca domeniul să fie atribuit științelor sociale sau moralei. În acest fel, prin Aristotel, viața sufletească a putut deveni un obiect de cunoaștere distinct de cea din interiorul corpului. În introducerea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
are loc reflectarea senzorială vizuală a culorilor. Urmând linia de gândire a lui Young, Purkinje a descris cum are loc în zona periferică a retinei modularea diferitelor culori, care se produce în câmpul vizual. Trebuie subliniat faptul că multe din reușitele lui Purkinje sunt de pus deopotrivă pe seama aptitudinilor sale de bun introspecționist. Cu mare rigurozitate, el a despărțit ceea ce poate fi pus pe seama organului în sine al ochiului de o serie de efecte subiective constatate. Spre deosebire de Müller, care consideră iluziile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la acea vreme încercarea de a demonstra reflexologic existența unei "scări" după care se organizează reflectarea senzorială, de producere a mișcărilor progresiv mai complexe, care se proiecta "din interiorul" câmpului de recepție al lucrurilor etc. Au fost încercări care anunțau reușita detașării unei cauzalități proprii reflectării senzoriale, localizată la nivelul receptorilor, al organelor de simț, al mecanismelor de producere a mișcărilor ochilor etc. Nu se ajunsese încă la postularea existenței unor procesualități neuronale excitatorii distincte, de implicare procesuală directă a sistemului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]