8,560 matches
-
continuat de calvinism, reprezentat de Jean Calvin, care prin ,,condamnarea de principiu a împrumutului cu dobândă, a recunoscut moralitatea comerțului. Este motivul pentru care Weber conferă calvinismului 110 o valoare hotărâtoare în formarea spiritului capitalist"111. Odată cu calvinismul se produce ruptura definitivă, deoarece îmbogățirea nu mai este condamnată și privită ca un lucru rău. Omul era eliberat 112, iar eliberarea se produce prin ascetism care însemna muncă, disciplina profesiei, performanța, economisirea, toate reprezentând un mănunchi de valori transformate în etos comportamental
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
libertate, între subiectiv și obiectiv, între năzuința individuală și "legile cetății", între curcubeul proiectat de conștiința valorică și stâncile aspre ale realității"6. O criză este o etapă, un prag, în care acumulările produc, prin violență, sau fără violență, o ruptură în funcționarea de până atunci a sistemului. Așa cum nu orice creștere de prețuri, de exemplu, nu este inflație, nici orice modificare a parametrilor de funcționare ai sistemului nu reprezintă o criză. Există schimbare care nu se produce prin criză și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Acest decalaj dintre sectorul real al economiei și cel monetar se află atât la baza instalării euforiei (pe fondul creșterii economice), cât și la baza instalării panicii (pe fondul recesiunii economice). În esența sa, criza economică este un moment de ruptură, de modificare a parametrilor de funcționare ai unui sistem economic, ce intervine în mod obiectiv în urma unor acumulări de ordin cantitativ și calitativ. În dezbaterea despre combaterea crizei economice trebuie să spunem că o exprimare corectă ar fi aceea de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că o criză economică nu este mai mult decât un mod particular de manifestare a unei crize. Economia nu este mai mult decât o parte, un caz particular de manifestare a construcției sociale umane 32. O criză economică este o ruptură în funcționarea sistemului economic respectiv, care se manifestă prin fluctuații ale cererii sau prin fluctuații ale ofertei. Uneori în declanșarea crizei sunt foarte greu de despărțit, chiar și din punct de vedere didactic, șocurile pe care le suportă cererea agregată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
situațiile în care oamenii nu mai pot suporta recesiunea și restricțiile. Există un nivel de suportabilitate socială a crizei, cu alte cuvinte elasticul restricțiilor nu poate fi întins la nesfârșit, deoarece există pericolul ruperii sale. O criză economică presupune o ruptură, o cădere în funcționarea sistemului economic, care duce la valori negative ale PIB și la fenomene colaterale de tip social cum sunt creșterea șomajului datorată imposibilității economiei de valorificare a forței de muncă, dar și apariția inflației sau deflației, fenomene
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cum că ar fi o criză financiară. Nimic mai fals. A început în domeniul financiar, dar s-a extins rapid în toate domeniile relațiilor sociale. Este prima criză planetară a relațiilor sociale. Ea înseamnă și pune în evidență o mare ruptură. Ruptura dintre lumea secolului XX, oarecum statică, și lumea secolului XXI, cu dinamicile sale de tip exponențial. Lumea informaticii și comunicațiilor va fi o cu totul altă lume decât cea pe care o cunoaștem noi azi. Criza economică din anul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că ar fi o criză financiară. Nimic mai fals. A început în domeniul financiar, dar s-a extins rapid în toate domeniile relațiilor sociale. Este prima criză planetară a relațiilor sociale. Ea înseamnă și pune în evidență o mare ruptură. Ruptura dintre lumea secolului XX, oarecum statică, și lumea secolului XXI, cu dinamicile sale de tip exponențial. Lumea informaticii și comunicațiilor va fi o cu totul altă lume decât cea pe care o cunoaștem noi azi. Criza economică din anul 2008
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că în orice tip de organizare umană există și altfel de oameni decât ei. Ei reprezintă contraponderea, filonul strălucitor, pozitiv, pe care societatea îl dezvoltă în mod natural. Preocupat fiind de natura moralei în societatea umană, Francis Fukuiama în ,,Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale"62 își pune o întrebare simplă, care, rostită altfel, stă azi pe buzele multor concetățeni: ,,Cum reușesc agenții raționali, dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
despre incertitudini și care crede că sistemele sociale umane sunt cele mai complexe dintre toate sistemele". Immanuel Wallerstein, ,,Statutul sociologiei ca știință socială", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 106. 339 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 195. 340 Ilie Bădescu definește relațiile sociale ca fiind ,,(...) acel tip de legătură între doi, trei, sau mai mulți actori sociali care acționează împreună, gândesc împreună, simt împreună, așteaptă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
asupra relațiilor sociale", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 279. 341 Ibidem, p. 279 342 Ludwig Von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 112. 343 Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 196. 344 Vezi și Vasile Morar, Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro, pp. 10-11. 345 Morală - ansamblul normelor de comportare a oamenilor în societate unii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
va avea la bază libertatea și egalitatea. ,,O societate bazată pe informație are tendința să producă mai mult din cele două lucruri pe care oamenii le prețuiesc în primul rând într-o democrație modernă: libertatea și egalitatea". Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 11. 55 Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 58. 56 Pentru o continuare a dezbaterii recomandăm lucrarea ,,Democrația în deficit. Moștenirea politică a lordului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
societății". Peter Saunders, Capitalismul, un bilanț social, Editura Du Style, București, 1998, p. 112. 61 Eseu apărut sub titlul "Răsplata fraierului", în Revista Dilema Veche, nr. 519/23-29 ianuarie, 2014. 62 Editura Humanitas, București, 2002. 63 Francis Fukuiama în Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 196. 64 Recomandăm filmul A beautiful mind al lui Ron Howard, cu Russell Crowe. 65 Francis Fukuiama în Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Humanitas, București, 2002. 63 Francis Fukuiama în Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 196. 64 Recomandăm filmul A beautiful mind al lui Ron Howard, cu Russell Crowe. 65 Francis Fukuiama în Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, pp. 196-197. 66 Francis Fukuiama în Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 197. 67 Ibidem, p. 198. 68 Denis De Rougemont arată: ,,Omul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
București, 2002, p. 196. 64 Recomandăm filmul A beautiful mind al lui Ron Howard, cu Russell Crowe. 65 Francis Fukuiama în Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, pp. 196-197. 66 Francis Fukuiama în Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 197. 67 Ibidem, p. 198. 68 Denis De Rougemont arată: ,,Omul, numai el singur, în întreaga Creație, poate spune ceea ce nu este și poate minți printr-un act al
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Științifică, București, 1973, pp. 13-14. 75 Eseu apărut sub titlul "Cultura lipsei de caracter", în Revista Dilema Veche nr. 560/6-12 noiembrie 2014. 76 Comunismul românesc a fost un caz perticular al unui tip de societate care a beneficiat de ruptura în morala umană pe care a produs-o industrializarea. În acest fel și-au făcut loc teoriile și practica socialistă. Fukuyama explică acest proces: ,, Destrămarea ordinii sociale produsă de progresul tehnologic nu este un fenomen nou. Mai ales de la începutul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
proces: ,, Destrămarea ordinii sociale produsă de progresul tehnologic nu este un fenomen nou. Mai ales de la începutul epocii industriale societățile au fost supuse unui proces neîntrerupt de modernizare pe măsură ce un nou proces de producție îl înlocuia pe cel vechi". Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 17. 77 Subscriem părerii lui Fukuyama conform căreia tendințele individualiste reprezintă cea mai mare problemă a societăților contemporane. Tendința democrațiilor liberale contemporane de a deveni victimele individualismului excesiv reprezintă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
reprezintă cea mai mare problemă a societăților contemporane. Tendința democrațiilor liberale contemporane de a deveni victimele individualismului excesiv reprezintă poate punctul lor cel mai slab pe termen lung și se observă mai ales la cea mai individualistă democrație - SUA". Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 19. 78 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, p. 36. 79 Constantin Rădulescu-Motru, "Psihologia ciocoismului", în Scrieri politice, Editura Nemira, București, pp. 97-103. 80 România
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
i-a naștere ordinea, nu ca rezultat al vreunei porunci, provenind de la autoritatea ierarhică, fie politică, fie religioasă, ci ca urmare a auto-organizării unor indivizi descentralizați, constituie una dintre cele mai interesante și importante evoluții intelectuale ale timpului nostru". Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 15. 81 Sedlacek pune în evidență, în mod clar și în cuvinte memorabile, tipul de alegeri în fața cărora ne aflăm. Întrebarea dacă omul este bun sau rău constituie o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de diplomație, de politică externă practicată de București în relația cu Chișinăul până în ianuarie 2005 era complet inadecvat așteptărilor noastre și așteptărilor Bruxelles-ului. Carla Tompea: S-a referit președintele Voronin în termeni destul de categorici, a vorbit chiar de o ruptură în timp, care totuși va arăta urât. Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu nu doresc să judec ceea ce s-a întâmplat până acum, vă pot spune numai că, în momentul de față, dialogul cu Chișinăul este pe cât de pragmatic, pe atât de cald
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
lemnoasa prevăzut la alin. 1 se va face cu respectarea regulilor tehnice de exploatare. Încălcarea regulilor tehnice de exploatare se sancționează cu retragerea autorizației de exploatare și stabilirea răspunderii legale. Articolul 3 Volumul de masă lemnoasa provenit din doborâturi și rupturi produse de factori naturali, precum și cel rezultat în urmă fenomenului de uscare anormală, altul decît cel luat în considerare la stabilirea cuantumului pentru anul 1994, va fi valorificat cu prioritate, neexploatându-se un volum echivalent din masa lemnoasa pe picior
LEGE Nr. 12 din 7 martie 1994 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109932_a_111261]
-
administrate de Regia Autonomă a Pădurilor "Romsilva" și din păduri proprietate privată; ... b) 0,4 milioane metri cubi din pășuni împădurite, aliniamente de arbori și alte terenuri cu vegetație forestiera. ... Articolul 3 Volumul de masă lemnoasa provenit din doborâturi și rupturi de vint și de zăpadă, precum și cel rezultat în urmă fenomenului de uscare anormală, altul decît cel luat în considerare la stabilirea cuantumului pentru anul 1993, va fi valorificat cu prioritate, reținându-se un volum echivalent din masa lemnoasa pe picior
LEGE Nr. 23 din 6 mai 1993 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109126_a_110455]
-
mi-a scăpat nici una (Mircea Coloșenco, în bibliografia critică a ediției sale, este extrem de superficial și lacunar): ciudata broșură Posteritatea lui Bacovia și Istoria" lui G. Călinescu (eseu polemic) de optzecistul americanizat Alexandru Buican, Ed. Științifică, 1994; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică, Ed. Dacia, 1994; Ioan Milea, Lecturi bacoviene, Ed. didactică și pedagogică, 1995; Daniel Dumitriu, Bacovia după Bacovia, Ed. Junimea, 1998 (a doua carte pe același subiect a criticului ieșean, după cea din 1981); Marian Papahagi, SandaCherata, Emma
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
a istoriei literare i se propune ca remediu "rearticularea istoriei literare a Europei Est-Centrale printr-o abordare transnațională, care aduce în prim plan atît disjoncțiunile, cît și joncțiunile" (p. 34), care pot fi înțelese, după părerea mea, ca momente de ruptură și momente de continuitate, crize și perioade de destindere, similitudini și disimilitudini. Accentul, spun autorii Introducerii la Partea I (fiecare dintre cele șase părți este precedată de o introducere substanțială, orientativ teoretică), cade asupra "jocului dintre trăsăturile regionale specifice, fără
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
moravuri ușoare. Moartea și boala sînt experiențele capitale care modifică albia sufletească a eroului, un fel de Ladima mai lucid și deci mai puțin nenorocit, prins între sentimentul datoriei și pasiune. Ce e remarcabilă, dincolo de ascuțimea analizei și de surprinderea rupturilor sufletești ale protagonistului, e imaginea orașului Trieste, redată cu pasiunea cu care Joyce, de pildă, descrie Dublinul romanelor sale. Una vita, pe care o putem (re)citi acum într-o reeditare - dar în aceeași traducere a Mariei-Luisa Copceag, ca și
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
repus în circulație, se năștea de la sine o problemă nouă, tot atît de complexă pe cît de grav era enunțul ei: încotro se îndreaptă arta contemporană, care este sensul ei intim și cum poate fi determinat orizontul său moral? II. Ruptură și continuitate Apărută abrupt, schimbarea de regim din România a găsit arta plastică într-o situație de supraviețuire. Această supraviețuire avea loc, însă, în condițiile unui climat general de o extremă ostilitate și ale unei amenințări directe venite din partea amatorismului
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]