7,127 matches
-
ființe materiale. Calitatea lor este mai degrabă negativă: ard, ucid, produc leșinuri, topesc picioarele și Înmoaie brațele bravului suferind. Însă robul este satisfăcut, fără durere el n-ar fi nimic, viața-i atîrnă de aceste lațuri ce le Întind, de săgețile otrăvite ce le slobozesc privirile femeii: „A ochilor tăi rază Îmi place să mă arză!” Oglinda, cea mai savantă dintre compunerile lui Alecu Văcărescu, exprimă pe o cale mai ocolită nașterea obiectului erotic. Femeia este o divinitate făcută, iar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori - ............................................................... Gerul dă aripi de vultur cailor În spumegare Ce se-ntrec pe cîmpul luciu, scoțînd aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năpraznic, vin, Îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el știe, și eu!” Nota dominantă a acestui spațiu deschis este exuberanța. În locul vuietului Înfricoșător al crivățului se aude acum clinchetul clopoțeilor. Natura e din nou primitoare, spiritul se vindecă de melancolii: „Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Flori, ape, cuiburi, inimi visează Împreună. Nici o mișcare-n frunze, și nici o adiere Nu tulbură În treacăt a nopței dulci mistere. Albina doarme-ascunsă În macul adormit, Bâtlanul printre nuferi stă-n labă neclintit, Și raza argintie din stele deslipită Căzînd, săgeată lungă, prin umbra tăinuită, Se duce de aprinde văpăi tremurătoare În albele șiraguri de rouă lucitoare.” Alecsandri a fixat și momentul Înserării, legîndu-l, invariabil, de eros. E „ceasul dumnezeiesc” al iubirii, ora tainicelor plăceri. Fantezia adună, În sprijinul acestui sacru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cine-i Amoriul, un altul, foarte cunoscut, studiază relația dintre amor și prieteșug. Cea dintîi și cea mai stăruitoare imagine este aceea venită din poezia neoanacreontică: Amor este zeul Înaripat, copil ademenitor, insinuant, zeu voiajor, războinic (un soldat al grației), săgețile lui rănesc și tămăduiesc În același timp. Ființa lui este făcută din contraste, În ea se Întîlnește binele și răul, plăcerea și amărăciunea. În Cine-i Amoriul, Conachi epuizează imaginile acestei Împerecheri de elemente antinomice: Amoriul poartă arme ca ostașii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se revelează. Amoriul mai apare o dată sub chip de ostaș (Amoriul, ca și ostașii), numai că armele lui sînt gingașe, iar robia este plină de haz (o noțiune frecventă În versurile lui Conachi). Hazul este echivalent cu plăcutul, agreabilul. La săgeți, Amoriul n-are, așadar, „fieră”, ci „lumini de ochi și gene”, arcul este format din cele două sprîncene Îngemănate, În fine, scutul de apărare este constituit din „a firii rușinare”, iar lagărul lui este sînul etc. În Cine-i Amoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
apare o fată dumnezăoaie: „Atunci văzui cu ochii coborîndu-să din nori O fată dumnezăoaie, Îmbrăcată tot În flori, Chiar asămenea cu chipul care mi s-au arătat Pe deasupra vioricăi ta care m-am Închinat. Fața ei era prea albă, ochii săgeți sloboza, Sprîncenele lungi și dese drept În inimă rănea. SÎnul ei cu frăgezime omora pre om de viu, Părul despletit pe spate, ca aurul de gălbiu. Sfatul Înalt și subțire, cu dulci Îndoituri, Gurița chiar ca mărgeanul și obrazul numai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mă țîi”... În poemul citat este indicată, ca simptom al bolii de origine erotică, pierderea simțurilor. În alt loc (Omule, slabă ființă) suferința ia o formă mai concretă: inima „se despică”, În Scrisoare către Zulnia aceeași inimă se sfarmă „de săgeți și de cuțite”. Conachi Înregistrează și amețeala („dar ce-i amețeala asta de care mă văz cuprins?”), junghierea inimii și, din nou, despicarea inimii, risipirea trupului: „Despice-să inimioara În bucăți ca de cuțît. Răsîpească-să tot trupul și să facă praf
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mină și Înjunghie, despică, „dă În inimă”... În TÎnguirea dăm peste sugestia unui repetat asasinat: „Săraca [inima] cît oi trăi Nu s-a mai tămădui, Pentru c-are rămas Înfipt Fierul tău cel otrăvit”. Nu lipsește, se Înțelege, arma tradițională; săgeata. Conachi o Înfățișează de mai multe ori numind-o „săgeată cumplită”. O variantă a săgeții este „ghimpul cu venin”. Amor este Înarmat pînă În dinți, arc săgeți și umblă În mină eu o „lance de Îngrozire”, călătorește mult, lovind În dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
peste sugestia unui repetat asasinat: „Săraca [inima] cît oi trăi Nu s-a mai tămădui, Pentru c-are rămas Înfipt Fierul tău cel otrăvit”. Nu lipsește, se Înțelege, arma tradițională; săgeata. Conachi o Înfățișează de mai multe ori numind-o „săgeată cumplită”. O variantă a săgeții este „ghimpul cu venin”. Amor este Înarmat pînă În dinți, arc săgeți și umblă În mină eu o „lance de Îngrozire”, călătorește mult, lovind În dreapta și În stînga (Amanul, ca și ostașii). Poetul dă În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Săraca [inima] cît oi trăi Nu s-a mai tămădui, Pentru c-are rămas Înfipt Fierul tău cel otrăvit”. Nu lipsește, se Înțelege, arma tradițională; săgeata. Conachi o Înfățișează de mai multe ori numind-o „săgeată cumplită”. O variantă a săgeții este „ghimpul cu venin”. Amor este Înarmat pînă În dinți, arc săgeți și umblă În mină eu o „lance de Îngrozire”, călătorește mult, lovind În dreapta și În stînga (Amanul, ca și ostașii). Poetul dă În cele din urmă un sens
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are rămas Înfipt Fierul tău cel otrăvit”. Nu lipsește, se Înțelege, arma tradițională; săgeata. Conachi o Înfățișează de mai multe ori numind-o „săgeată cumplită”. O variantă a săgeții este „ghimpul cu venin”. Amor este Înarmat pînă În dinți, arc săgeți și umblă În mină eu o „lance de Îngrozire”, călătorește mult, lovind În dreapta și În stînga (Amanul, ca și ostașii). Poetul dă În cele din urmă un sens facil alegoric acestei expediții războinice. Nu este uitat, În acest protocol al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bătaie și răniți de tot felul de arme, carii Își arăt ranele și Își spun durerile, cerînd ajutorul doctorilor. Pentru că acest Amor, copil nebun, fiu al Venerii, răzgăiat d-a sa mumă și crescut zburdalnic, În mină eu arc și săgeți, cu neastîmpăr petrecîndu-și timpul totdauna ca cu niște jucărele, Întinde arcul și aruncînd săgeți În toate părțile răzbește și pătrunde inimi de tot felul de vîrste: fără a se rușina de bătrîni, fără a se teme de viteji, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spun durerile, cerînd ajutorul doctorilor. Pentru că acest Amor, copil nebun, fiu al Venerii, răzgăiat d-a sa mumă și crescut zburdalnic, În mină eu arc și săgeți, cu neastîmpăr petrecîndu-și timpul totdauna ca cu niște jucărele, Întinde arcul și aruncînd săgeți În toate părțile răzbește și pătrunde inimi de tot felul de vîrste: fără a se rușina de bătrîni, fără a se teme de viteji, fără a se sfii de filosofi, fără să aibă milă de tineri, și chiar de săraci
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
om, Nici vro vilă, nici vrun pom. Numele lui toți Îl știu, Dar nu c-n ființă viu. El e numai povestii, Ș-În idei Închipuit, Că e ca un fluturaș, Zburător, mic copilaș, Ca un erou Înarmat, Cu arc săgeți Încărcat. Ș-unde vede tinerei, Întinde arcul la ei. Ș-fi săgetează pe loc, Drept În inimi prin mijloc. Și așa Încep atunci Să simtă dureri și munci. Care răni apoi În veac Numai vreun alt leac Decît ale lor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Antrenarea aparatului fonoarticulator se realizează prin exerciții de tipul: a) gimnastică maxilarelor: exerciții de închidere și deschidere a gurii liber și cu rezistență, mișcarea maxilarului inferior de la dreapta la stanga; b) gimnastică limbii: scoaterea și retragerea limbii, limba în formă de săgeată, de lopată, mișcarea limbii în sus și în jos; c) gimnastică buzelor: țuguierea buzelor, suflatul, fluieratul, vibrarea buzelor. Aceste exerciții, specifice în principal activităților de terapie logopedica, se pot utiliza în diferite momente în contextul activităților de comunicare, sub formă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și scrisă a antonimelor/sinonimelor; consolidarea deprinderii de a le utiliza în contexte lexicale variate; Sarcina didactic\: Găsirea cuvintelor ce denumesc însușiri opuse / cuvintelor cu același înțeles; Reguli de joc: Elevii manipulează discul. Se citește cuvântul la care se oprește săgeată. Se identifică cuvântul cu sens opus / același înțeles. Formulează apoi o propoziție cu aceste cuvinte; Material didactic: disc de carton cu o săgeată (similar unui cadran de ceas), flipchart, fișe de lucru; Elemente de joc: competiția, surpriză, manipularea discului, aplauze
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cuvintelor cu același înțeles; Reguli de joc: Elevii manipulează discul. Se citește cuvântul la care se oprește săgeată. Se identifică cuvântul cu sens opus / același înțeles. Formulează apoi o propoziție cu aceste cuvinte; Material didactic: disc de carton cu o săgeată (similar unui cadran de ceas), flipchart, fișe de lucru; Elemente de joc: competiția, surpriză, manipularea discului, aplauze, stimulente. Desf\ [urârea jocului: Un elev manipulează săgeată discului până când aceasta se oprește în dreptul unui cuvânt. Se citește cuvântul cu voce tare și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
înțeles. Formulează apoi o propoziție cu aceste cuvinte; Material didactic: disc de carton cu o săgeată (similar unui cadran de ceas), flipchart, fișe de lucru; Elemente de joc: competiția, surpriză, manipularea discului, aplauze, stimulente. Desf\ [urârea jocului: Un elev manipulează săgeată discului până când aceasta se oprește în dreptul unui cuvânt. Se citește cuvântul cu voce tare și apoi se precizează cuvântul opus/cu același înțeles. 43 Se formulează o propoziție, cu cuvântul găsit care, ulterior, poate fi scrisă. Complicarea jocului: Se pot
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe un areal de cca.190km2 într-o zonă aridă înaltă a Podișului Colorado de pe teritoriul Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 16 statului Utah. Nicăieri în lume nu există o concentrare atât de numeroasă de arcuri, ziduri, columne, turnuri, săgeți și pietre oscilante. Se apreciază la peste 2000 numărul total al arcurilor din Utah, din care cca.90 au dimensiuni mari. Ele sunt dezvoltate pe gresii, iar cel mai cunoscut este Delicate Arch - simbolul statului Utah. Geneza acestor arcuri naturale
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
vindeca” pe angajații săi de prostie. Lipsa capacității de înțelegere, opacitatea ar fi ținta umorului lui S., defect atacat în mai toate variantele sale. Se conturează o lume caleiodoscopică, ies la iveală tare de care suferă o întreagă societate, câteva săgeți fiind dirijate și spre sistemul politic al timpului. Omul, libertatea sa de a gândi și de a acționa, definirea lui ca ființă umană demnă, și nu ca element al unui angrenaj, sunt, de fapt, ideile de fundal pe care autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
fire atît de subțiri, așa cum greutatea unui orologiu masiv, făcut să meargă opt zile, e suspendată de trei scîndurele?! Acesta să fie oare monstrul despre care s-a spus cîndva pe un ton atît de triumfător: „Ciurui-vei tu cu săgeți pielea lui și capul lui cu junghiul de vînat pește?... Dacă lovești în el, nici sabia nu ține, nici sulița, nici săgeata, nici țăpoiul! Fierul i se pare lui ca paiele și arama, ca lemnul putred! Fiicele arcului nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oare monstrul despre care s-a spus cîndva pe un ton atît de triumfător: „Ciurui-vei tu cu săgeți pielea lui și capul lui cu junghiul de vînat pește?... Dacă lovești în el, nici sabia nu ține, nici sulița, nici săgeata, nici țăpoiul! Fierul i se pare lui ca paiele și arama, ca lemnul putred! Fiicele arcului nu-l pun pe fugă; pietrele din praștie se prefac în pleavă cînd dau de solzii lui. Ghioaga, în socoteala lui, e ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
gîndurile lui, Ahab obișnuia să se oprească pe rînd în fața habitaclului și a arborelui-mare, pentru a le măsura cu o privire stranie. Cînd se oprea în fața habitaclului, cu ochii pironiți asupra acului ascuțit al compasului, privirea lui țîșnea ca o săgeată spre ținta ei; iar cînd începea din nou să se plimbe și ajungea la arborele-mare, aceeași privire fixa se ațintea asupra banului de aur prins acolo; înfățișarea lui trăda atunci aceeași hotărîre de neclintit, aceeași fixitate, la care se adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e pusă în cumpăna asta și se constată că-i ușurică de tot. Dar tocmai cînd ne facem sînge rău pe chestia asta, sărim în sus, mușcați pe la spate de Scorpio, Scorpia; ne tămăduim rana, cînd, poc! o ploaie de săgeți de jur-împrejur - se amuză cu noi Sagittarius, adică Săgetătorul. Tocmai cînd ne scoatem din trup săgețile, Capricornul, adică țapul, dă buzna spre noi și ne-mpunge cu coarnele, din plin. Pe urmă sosește Aquarius sau Vărsătorul, care-și varsă peste
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ne facem sînge rău pe chestia asta, sărim în sus, mușcați pe la spate de Scorpio, Scorpia; ne tămăduim rana, cînd, poc! o ploaie de săgeți de jur-împrejur - se amuză cu noi Sagittarius, adică Săgetătorul. Tocmai cînd ne scoatem din trup săgețile, Capricornul, adică țapul, dă buzna spre noi și ne-mpunge cu coarnele, din plin. Pe urmă sosește Aquarius sau Vărsătorul, care-și varsă peste noi potopul și ne îneacă; în sfîrșit, cînd apare Pisces, zodia Peștilor, adică, adormim. Iată o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]