KorAP: Find »[drukola/base=steag & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...273 274 275 ...288 >

7,183 matches

Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457

și care a fost publicată pentru întâia dată în anul 1833 la Paris, de Editura Chateaugiron et Tachereau, Ludovic este numit„tapiserul catedralei Notre Dame“. Ca urmare a victoriilor obținute în partea de nord a Franței, a cucerit foarte multe steaguri pe care le-a trimis la Notre Dame, pentru a decora cu ele biserica. Investițiile mari făcute de toate țările în vederea dotării armatelor proprii au condus la un echilibru precar economic, generalizat. Suedia a fost prima țară care a demarat

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349

și arderea de tot a ta să-I fie bine primită! Să-ți dea Domnul după dorirea inimii tale și toate dorințele tale să le împlinească! Bucura-ne-vom de mântuirea ta și în numele Domnului Dumnezeului nostru ne vom ridica steagul; când va împlini Domnul toate cererile tale. Acum am cunoscut că va mântui Domnul pe unsul Său și din cerul cel sfânt al său îi va veni în ajutor, cu puterea cea vestită a dreptei Sale. Unii se laudă cu

RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii ‐ 1875‐ 2005. ● Dorohoi - Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 1874‐ 2006. ● Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869‐2006. ● Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007. ● Personalități moldave, Editura P.I.M. Iași, 2 008 Ion N. Oprea Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 - 2008 Cu o prefață de Constantin Hușanu Ediția a II-a revăzută și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
putut, praful adunat, să redau în cuvinte puține din multul ce a fost publicistica la Bârlad. În afara considerentelor de ordin sentimental, câteva au fost împrejurările care m‐ au îndemnat la această muncă. În 1958, la Bârlad își înceta activitatea ziarul Steagul roșu la care lucram. Am crezut într‐o întrerupere vremelnică, scurtă. Mai bine de 30 de ani a rămas un gol în publicistica localității. Revistele ori ziarele care au apărut între timp n‐au fost în măsură să înlocuiască pierderea

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
sau boala „Bârlăden ită - cronică”, cum a numit‐ o un cronicar cu rădăcina tot în Bârlad, fără a ‐i fi originală sintagma, dar și un început al înțele pciunii personale, prilejuită de vârstă, m‐ au făcut să mă întreb: bine, „Steagul roșu” dar care i‐i rădăcina, de unde vine, cine i‐au fost înaintașii? Problema genealogiei ne‐o punem când am ajuns la o vârstă, nu atunci când ne interesează prezentul. Lucru pe care l‐ am constatat și la renăscutul „Păreri tutovene

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și refacă aspirațiile, în ciuda a ceea ce au făcut „imbecilii și răsuflații din partid .” În cele 19 numere apărute în 1915 și următoarele, Conservatorul face politică dar și literatură, publicând alături de articole ca acestea: „Forța ziarului conservator”. „Glas de goarnă”, „Un steag terfelit”, „Politica de echivoc” - toate semnate de Const Th. Moroșanu, care are și conducerea ziarului, poezie, recenzii, epigrame, informații cultural - științifice. În ziar apar semnăturile: Const Th . Moroșanu, Oct. C. Tăslăuanu, Nicolae N. Neacșu, Octavian Goga. N.N. Grigoriade. Multe articole

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și pălăriile așa se purtau pe acolo.” Era cel mai vestit fotograf din Bârlad, mereu în anturajul notabilităților, mai ales a profesorilor de la Liceul Codreanu. Concomitent făceau fotografii la Bârlad și alții: Saveliuc Fănică Tornali, Saulea, D. Pavalașcu - la ziarul Steagul roșu, D. Mocanu la ziarul Rulmentul, Florin Țaga. * 56 Evenimentul Valori spirituale tutovene este titlul lucrării aparținând scriitorului și monografistului Traian Nicola din Bârlad aju nsă la al V‐lea tom despre care scria Evenimentul de Iași, Bacău, Botoșani, Neamț

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Culturale, publicația secției Bârlad, apare cu numărul 1 în ianuarie 1916, anul VI, ca o continuare a Buletinului Ligei Culturale din Bârlad, drept „o puternică pavăză față de propaganda nemțească”, mai ales că”oficialitatea nu pune nici un frâu acestor îndrăznețe uneltiri...” steagul și visul foii, ca și a tuturor românilor fiind „unirea noastră cu românii din Bucovina și Arde al”. Redacția, administrația și sediul Ligei Cultura le - la Casa Națională. Comitetul Ligei Culturale Bârlad este alcătuit din: președinte: colonel D. Tocineanu, vicepreședinți

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Delatutova, corespondent, la rubrica „Poșta cititorilor" din „Vremea nouă”, 22 octombrie. Să fi fost oare, una și aceeași persoană cu P. Strat Delatutova, editorialistul ziarului înainte? În perioada 1954-1958 când eram redactor și apoi șef al secției culturale de la ziarul „Steagul roșu” din Bârlad, am mers des la Tutova. Am participat la multe spectacole culturale pregătite de învățătorul Aristide Petcu, iar doamna sa, Elena Petcu, mi-a fost gazdă primitoare la biblioteca comunală Tutova. Să fi fost prin preajmă și învățătorul

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
politică care se dădea între „ciupercile” din oraș: Drapelul ducea o aprigă luptă fratricidă, ca între liberali”, cu cei de la Viitorul. „Bârladul” - în „Cronica Bârladului” se ocupa de „recenta vizită a M.S.Țarului”, iar Intransigentul, nefiind războinic, n-a ridicat steagul răzvrătirii,și, cu un limbaj moderat, neostil nimănui, lupta alături cu coreligionarii cu care are aceleași bune și cordiale raporturi”... Poate, „pâinea localnicilor care de câteva zile s-a scumpit cu 5 bani nu la kilogram ci la bucata de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
vinerea, de la 1 noiembrie 1946, cu un nou colectiv redacți onal din care mai fac parte Al. D. Balaban, Lazăr Be neș, M. Aron, V. Șuluțiu și A. Saidacar, până luni 7 noiembrie 1949, când apare primul număr al ziarului Steagul roșu, organ al Comitetului județean Tutova al P.M.R. și al Comitetului provizoriu a județului Tutova. * La 20 martie 1949, în numărul 168, Păreri tutov ene publică un medalion comemorativ la 2 ani de la moartea ziaristului Ion Palodă (dr. Weinfeld), dar

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
el mii și mii de preoți susținea cooperațiacare munciseră tot timpul alături de populație, în general! * Steaua Tutovei Steaua Tutovei, ziar al Partidului Popular, apare în perioada 1924‐ 1927, condus de Vasile Georgescu - Bârlad, fost elev al Liceului „Codreanu” Bârlad. * 175 Steagul Roșu Steagul Roșu, organ al Comitetului județean P.M.R. și al Comitetului provizoriu Tutova, este continuator al ziarului Păreri Tutovene. Primul său număr apare la 7 noiembrie 1949, „în ziua în care se împlineau 32 de ani de când steagul roșu victorios

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și mii de preoți susținea cooperațiacare munciseră tot timpul alături de populație, în general! * Steaua Tutovei Steaua Tutovei, ziar al Partidului Popular, apare în perioada 1924‐ 1927, condus de Vasile Georgescu - Bârlad, fost elev al Liceului „Codreanu” Bârlad. * 175 Steagul Roșu Steagul Roșu, organ al Comitetului județean P.M.R. și al Comitetului provizoriu Tutova, este continuator al ziarului Păreri Tutovene. Primul său număr apare la 7 noiembrie 1949, „în ziua în care se împlineau 32 de ani de când steagul roșu victorios a fâlfâit

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Bârlad. * 175 Steagul Roșu Steagul Roșu, organ al Comitetului județean P.M.R. și al Comitetului provizoriu Tutova, este continuator al ziarului Păreri Tutovene. Primul său număr apare la 7 noiembrie 1949, „în ziua în care se împlineau 32 de ani de când steagul roșu victorios a fâlfâit peste primul stat socialist din lume Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste” (din editorialul „La primul număr al ziarului”). Redacția și administrația ziarului în Bârlad, strada Republicii nr. 5 iar mai târziu la nr. 30‐ 32, într‐o

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
apoi la Întreprinderea poligrafică Bârlad, iar când se scoteau foi volante pentru raioane ori comune, în campaniile agricole - acestea se tipăresc și la tipografiile din teri toriu ori pe câmp, cu utilaje improvizate, Vaslui, Tecuci, Focșani et c. La început, în Steagul Roșu apar tot mai des materiale semnate cu numele Nicolai Rubenstein, S. Șvemer, M. Ronea, Al. Zaereș, V. Capracov, S. Sfetcu, Vlad Cazacu, B. Borisov, Roza Clasberg, I. Sanicov, P. Ivanov. B. Vronsk i ș.a., alături de nume mai cunoscute auzului

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
mâncare / Varsă apa din căldare, / Să nu aibă aciuare... Surprinde că în medalionul Adrian Beldeanu din Monografia Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, 1971, nu se arată că acesta a colaborat intens între anii 1949 - 1958 cu versuri și proză la ziarul Steagul Roșu Bârlad, deși preze nța lui a fost mult mai evidentă decât a altor literați. Oare exist ă vreo cauză? Articole ca cele citate și altele - vorba lui I. Delamisa (Ion Manta - Roșie, magistratul) care la 15 aprilie 1955 semna

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
cel intitulat „ Pe marginea lucrărilor concursului literar” scris de E. Tutoveanu. Păstrând tradiția, în paginile ziarului au scris, ca întotdeauna din 1870 încoace, nu numai elevi de la Liceul Codreanu, ci și profesorii: „Pe marginea unor lucrări literare apărute în ziarul „Steagul roșu”, de profesor H. Zupperman, altele, pe teme istorice, semnate de prof. Trai an Tănase și prof. Gh. Popescu, din domeniul fizicii și chimiei, d e prof. Gh. Gâlcă, „Școala și familia”, de prof. Vasile Fetescu, cronică teatrală ori literară

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Axinte Aurelian, Lupu Buholtz, I.V. Stoian, C. Coman, Voineag Fănică, Teodor Wolf, Vasile I. Apostol, Ilie Vasile, Tudor Margareta, Ionel Nistor, Fănică Cernat, Buda Cezar, Ecater ina Vizureanu, Liliana Gologan, Lucian I. Popa, Teodor Stanciu , Ghina Barbu, Vasile Tămășanu la Steagul roșu s‐au format, unii devenind ziariști, profesori ori învățători, oameni cu răspunderi în societate. În pagina literară a ziarului, prin cenaclul „Alexandru Vlahuță”, ori direct, au publicat: H. Lungu, Va sile Manolescu, Constantin Clisu, I. Delamisa, Cezar Stegaru, Ștefan

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
ai brumuit, Nu‐s pe tine supărat, Măi, vântule zvăpăiat! Nici că‐ alungi printre cosițe 180 Și săruți atâtea flori, Sau înfiorezi obrajii La fecioare și feciori, Nu‐ s pe tine supărat Măi, vântule zvăpăiat! În perioada 1950 - iulie 1954, Steagul roșu apare în format mic (32‐45 cm.), săptămânal până în 1952 și bisăptămânal ulterior, iar cu numărul 336 din 8 iulie 1954 f ormat mare, tot de două ori pe săptămână, joia și duminica, iar de la 14 aprilie 1955, cu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
14 aprilie 1955, cu numărul 416, apare zilnic. La sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie 1955 au fost desființate ziarele raionale „Calea nouă” din Focșani și „Înainte spre socialism” din Tecuci, iar personalul redacțional transferat cu serviciul la Bârlad, la Steagul roșu. Și până atunci ziarul Steagul roșu era foarte bine organizat, dar prin infuzia de personal, majoritatea tineret, a fost posibilă atât apariția lui zilnică cât și îmbunătățirea tematică și de conținut a acestuia. Exista un colegiu redacțional din care

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
apare zilnic. La sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie 1955 au fost desființate ziarele raionale „Calea nouă” din Focșani și „Înainte spre socialism” din Tecuci, iar personalul redacțional transferat cu serviciul la Bârlad, la Steagul roșu. Și până atunci ziarul Steagul roșu era foarte bine organizat, dar prin infuzia de personal, majoritatea tineret, a fost posibilă atât apariția lui zilnică cât și îmbunătățirea tematică și de conținut a acestuia. Exista un colegiu redacțional din care în afară de redactorul șef și secretarul general

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
realizate de profesorul M. Tarază, artistul n‐a fost folosit pe măsura posibilităților lui, poate și pentru că... comanda socială a timpului zicea a ltfel. Urmare a Legii pentru raionarea administrativ‐ economică a teritoriului R.P.R., cu data de 10 septembrie 1950, Steagul roșu devine organ al Comitetului regional P.M.R. și al Comitetului provizoriu regional Bârlad, cu raioanele Bârlad, Vaslui, Huși, Murgeni și Zeletin. Din august 1952, regiunea Bârlad avea alte raioane: Bârlad, Murgeni, Tecuci, Focșani, Panciu, Vrancea, Adjud, Zeletin. 182 La 22

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
regional P.M.R. și al Comitetului provizoriu regional Bârlad, cu raioanele Bârlad, Vaslui, Huși, Murgeni și Zeletin. Din august 1952, regiunea Bârlad avea alte raioane: Bârlad, Murgeni, Tecuci, Focșani, Panciu, Vrancea, Adjud, Zeletin. 182 La 22 ianuarie 1956, cu numărul 654, Steagul ro șu Bârlad devine organ al Comitetului orășenesc și raional P.M.R. și al Sfatului popular orășenesc și raional Bârlad, cu format micșorat, bisăptămânal, cu sediul în strada M. Kogălniceanu nr. 5 iar de la 3 ianuarie 1957, în strada Republic ii

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Acum 34 de ani aveam tot atâta...!” - îmi scrie din Deva, locul de domiciliu, I. Codreanu la 26 februarie 2000. În continuare, autorul reportajelor „Boabe albe” despre cultiv area orezului la Gologani - Focșani și „Ciobanul colectivei” de la Paltin - Vrancea, din Steagul roșu din 22 octombrie 1955 notează nostalgic și acuzator parcă: ...” Câte s‐au mai întâmplat de atunci! În primul rând că am mai îmbătrânit. Din 1990 sunt pensionar. O primă constatare: discutăm deseori cu Angelica faptul că nu ne‐am

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
G. Constandachi, Polidor Tutoveanu, G.G. Ursu, Ion Șușnea, Emilia Milicescu, Ion Istrati și I. Boldici din partea Uniunii Scriitorilor”. Într‐o altă publicație apare o ilustrație cu explicația: „G. Tutoveanu în carul cu boi pe ultimul drum - 20 august 1957.” Ziarul Steagul roșu nr. 819 din 21 august și nr . 820 din 22 august 1957 s‐ a ocupat de toate (a XIII‐ a aniversare a eliberării), nimic despre George Tutoveanu! Deabia la 26 octombrie 1957, într‐o sâmbătă, sosește „comanda socială” de la

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]