7,229 matches
-
exemplu, rumba " În Cuba" a compozitorului Edmond Deda, interpretată de Roxana Matei). Deceniul 1960 aduce în primii săi ani muzica rock, iar de la jumătatea deceniului începe mișcarea "underground", asociată noii muzici. Rock-ul ajunge în opoziție cu muzica ușoară, atât stilistic, dar și prin ideologia promovată. (Trebuie reamintit faptul că muzica rock s-a numit pentru multă vreme, aproximativ până la jumătatea anilor șaptezeci, muzică a „formațiilor de chitare electrice”.) Numele câtorva interpreți de muzică ușoară românească de după cel de-al doilea
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
americane Beach Boys, dar și a românilor Sideral sau Phoenix). Forma muzicală este de cele mai multe ori simplă, strofică, permițând însă intervenția unor momente instrumentale de amploare. Sub aspect armonic (acordic), rock-ul psihedelic se arată foarte bogat, atât ca varietate stilistică, cât și prin inventivitatea de care se dă dovadă. Se practică improvizația în concerte (dar și în studio, cu toate că mai rar), mulți interpreți fiind instrumentiști virtuozi sau cântăreți înzestrați. Armoniile vocale erau adesea stabilite sau modificate "ad-hoc", remarcabili în această
Rock psihedelic () [Corola-website/Science/310400_a_311729]
-
scrie muzică în urma provocării unor stări psihedelice, autorii preferă acum să studieze în detaliu stilul autorilor din prima generație, construind pastișe care se dezic de aparenta intenție chiar în preajma punctului culminant. Folosit mai ales pentru a sugera un anumit colorit stilistic (binecunoscut ascultătorilor), neo-psihedelicul nu poate reprezenta un curent în sine, ci doar o trăsătură; ea se regăsește în muzica rock indie, la post-rock ș.a.
Rock psihedelic () [Corola-website/Science/310400_a_311729]
-
Pentru unitatea turistică cu același nume, vezi Hanul Ancuței." Hanul Ancuței este un volum de nouă povestiri scrise de Mihail Sadoveanu, volum publicat în anul 1928. Prin frumusețea deosebită a limbii și vraja stilistica, observația realistă și pătrunzătoare de a surprinde destinele omenești, candoarea romantică în dezvăluirea sentimentelor și tainelor sufletești, cadrul de legendă și atmosfera poetica, poate fi considerată cea mai strălucită creație lirico-epică a lui Sadoveanu. Comisul Ioniță povestește cum, în tinerețea
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
oïl" și o limbă-diasistem "oc". În sociolingvistică există ideea că diasistemul unei limbi este ansamblul tuturor varietăților sale, în funcție de cinci dimensiuni: timp (varietăți diacronice, adică etapele istoriei sale), spațiu (varietăți regionale), grup social (varietăți sociale, sociolecte), context (varietăți situaționale sau stilistice) și sex (varietăți diagenice). În dialectologia actuală, noțiunea de diasistem s-a extins și dincolo de limitele unei limbi "ausbau" sau standard, putând cuprinde mai multe asemenea limbi care, din punctul de vedere al lingvisticii comparative, formează o singură limbă "abstand
Diasistem () [Corola-website/Science/304983_a_306312]
-
Grupul de presă pentru străinătate „România”). - "Cercul mincinoșilor. Povești filozofice din toată lumea", de Jean-Claude Carrière (editura Humanitas).(""Îl suspectez de Carrière de un simț livresc al povestitului mai mare decît pare dispus să și-l recunoască. Provenit din simpla coloratură stilistică a cărții, exemplar și uluitor de egală, superb tălmăcită de . Există o limbă a poveștilor, un grai în care se rostesc basmele, acesta este mesajul răspicat al autorului. Pentru că, făcînd un mic experiment, și anume citindu-le unor prieteni cîteva
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
incrimineze aprobarea, negarea sau deprecierea crimelor comunismului” și au afirmat că „negarea unor astfel de infracțiuni ar trebui să fie tratate în același mod ca și negarea Holocaustului și trebuie să fie interzisă prin lege”. Unele simboluri au anumite asemănări stilistice cu "secera și ciocanul". Este cazul steagul Angolei, al Partidului Comunist din SUA și cel al logoului sidicatului britanic al muncitorilor din transporturi. Variații ale temei sculelor încrucișate includ simbolul Partidului Muncitoresc Coreean (ciocanul, pensula și sapa), vechiul simbol al
Secera și ciocanul () [Corola-website/Science/305026_a_306355]
-
de asemenea din Gamay prin metoda macerației carbonice, sunt eliberate pe piață, la nivel mondial, conform tradiției în cea de a treia zi de joi din noiembrie, la un minut după miezul nopții, în fiecare an. Din punct de vedere stilistic vinurile produse prin îmbinarea metodei de fermentare de mai sus cu metoda tradițională, sunt produse în nordul regiunii Beaujolais, si au mai multă tărie și caracter, fiind foarte asemănătoare cu vinurile produse din varietatea Pinot Noir. Datorită caracterului excepțional și
Gamay () [Corola-website/Science/305097_a_306426]
-
colectivitate. Există două mari categorii ale stilului: "Stilul individual" se caracterizează printr-un mare grad de reflexibilitate, aflat în raport invers proporțional cu tranzitivitatea limbajului. Utilizarea individuală a limbii este marcată de subiectivitate, participare afectivă a emițătorului, generând trei registre stilistice: neutru, solemn și familiar. Există cinci stiluri funcționale: Stilul beletristic se folosește în operele literare și prezintă următoarele trăsături: Stilul științific se utilizează în lucrările științifice și prezintă următoarele caracteristici: Stilul administrativ se utilizează în documente oficiale (cereri, rapoarte, procese-verbale
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
este din nou avariată de „Focul cel Mare” din 23 martie 1847 când a ars partea dinspre bulevard (pridvorul și pronaosul). Refacerea a fost începută în 1851 de către Xavier Villacrosse și încheiată abia în 1855, din cauza unor conflicte cu privire la corectitudinea stilistică a restaurării, în special pe fațada vestică. Cu această ocazie a fost refăcută și turla. Turla lui Villacrosse a fost deteriorată încă o dată de cutremurul din 10 noiembrie 1940 fiind refăcută și consolidată de arhitectul Horia Teodoru. Altă biserică de
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
talentat poate ține de unul singur locul unei întregi generații, poate că la același lucru se gândește și Cioclea atunci când se opune clasificărilor. În 1991 publică un nou volum de poeme sub titlul „Alte dimensiuni” ce ar părea să continue stilistic fixațiile autorului din prima sa carte; imaginea sa de poet autentic ia un contur și mai pronunțat. Alexandru Mușina va declara chiar că preferă poezia lui Cioclea celei lui Mircea Dinescu, pentru simplul fapt că E. Cioclea „este un poet
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
care nu ține seama de vreun termen. De aceea percep aici mai curând un «gust al istoriei» decât unul al atât de difuzei «eternități». Mai ușor de validat, mai aproape de sensibilitatea lui Mihai Gramatopol și - s-o recunoaștem - mai adecvat stilistic, trecutul face legea și se retrage exact când trebuie. O opțiune care lasă loc și firescului, și revitalizării, și - în primul rând - zâmbetului distant.” Cosmin Ciotloș, Chestiune de gust. "România literară", nr. 44, București, 3 noiembrie 2006, p. 7. TRADUCERI
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat, iar Sue Lyon, care a interpretat rolul Lolitei, a câștigat un Glob de Aur pentru cea mai bună nou venită în lumea filmului. Criticul de film Gene Youngblood susține că, stilistic, "Lolita" este un film de tranziție pentru Kubrick "făcând trecerea de la un cinema naturalist...la suprarealismul filmelor viitoare". Următorul film al lui Kubrick, "Dr. Strangelove" (1964), a devenit un film cult, fiind astăzi considerat un clasic. Roger Ebert a scris
Stanley Kubrick () [Corola-website/Science/305525_a_306854]
-
după recuperarea sa de către autoritățile vremii, a fost inclus în colecția Curții Imperiale austriece. În prezent se află la Kunsthistorisches Museum din Viena. Cele 23 de piese ale tezaurului, în greutate de 9.925 grame, eterogene ca formă și execuție stilistică, sunt confecționate din aur cu o finețe variind între 12 și 22. Tezaurul a fost descoperit în anul 1799, pe 3 iulie, în localitatea bănățeană Sânnicolau Mare (atunci "Groß Sankt Nikolaus"), de către țăranul Nera Vuin, pe când săpa o groapă în
Tezaurul de la Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/305603_a_306932]
-
narațiune. În "Palimpsestes" (1982), Genette definește "intertextualitatea" ca un ansamblu de relații existente între citări, referințe și interpretări, mai mult sau mai puțin explicite, care se stabilesc între textele literare. Michael Riffaterre (1924-2006) a introdus în analiza structuralistă noțiunea de ""stilistică"", definită ca studiu lingvistic al efectelor de comunicare exercitate de textele literare asupra cititorului ("Essais de stylistique structurale", 1971), Pentru Riffaterre, cititorul are un rol activ în timpul lecturii, el trebuie să interpreteze textul, făcând apel la cultura și la propria
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
9] El a produce cea mai mare parte, dar, de asemenea, madrigale și canzonette villanelle (legate de seculară a cappella forme foarte mult că madrigale, dar de obicei un pic mai ușoare, în caractere). Aproape 500 de compoziții distincte supraviețui. Stilistic, compozițiile sale arată o creștere a gravitații, în general, tonul a lungul vieții sale, ci în toate perioadele de el a fost capabil dintre cele mai uimitoare starea de spirit-ture într-o compoziție unică, uneori într-o singură frază, rareori
Luca Marenzio () [Corola-website/Science/306290_a_307619]
-
A absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu“ din București, (compoziție-Aurel Stroe armonie - Alexandru Pascanu) .A fost audient al facultății de muzică electronică a Universității Stanford- California (1985/1986); Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.Compune muzică foarte diversă stilistic , de la muzică Electro Acoustica la Muzică simfonica și Muzica de Jazz . Prima apariție pe disc este în 1975 (orchestrator jazz music). Semnează muzică/orchestrația și definește stilul grupului Stereo condus de Crina Mardare printr-un LP și un single. Semnează
Adrian Enescu () [Corola-website/Science/306374_a_307703]
-
în închisoare la Ortodoxie și devenit ulterior monah la Mănăstirea Rohia, a scris în volumul "Jurnalul fericirii" (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991) că nuvelele „La țigănci”, „Adio!...” și „Pe strada Mântuleasa” sunt „trei perfecțiuni”. Criticii literari au evidențiat existența unor asemănări stilistice cu „noul roman francez” și cu romanele sud-americane. Abolirea timpului istoric nu este realizată prin recurgerea la categoriile schopenhaueriene-kantiene ale timpului și ale spațiului (procedeu utilizat de Mihai Eminescu în „Sărmanul Dionis”), ci prin procedeele de redare ale realismului magic
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
trebuie să fie modelul "„omului de tip nou”", cetățeanului societății comuniste. Prin aceasta, realismul socialist, departe de a fi într-adevăr "„realist”", prezintă viața într-o perspectivă ideologică, transformând-o în mod arbitrar într-o utopie. Umorul, ironia, satira, experimentările stilistice, stigmatizate ca „decandentism burghez” și „formalism”, devin - cel puțin în mod oficial - imposibile, dar, oficios, se multiplică: Transformarea culturală a fost însoțită de o cenzură riguroasă, de persecutarea și epurarea literaților și artiștilor nealiniați la sistemul ideologic comunist și care
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
imobile urbane, de colecționari profesioniști sau amatori - ele se constituie în imagini documentare care atestă gustul și gradul de cultură și civilizație existent în această zonă în epoca respectivă și oferă măsura standardului de viață cotidiană. Din punct de vedere stilistic, de la vasele de ceramică italiană cu accente manieriste și porțelanul rococo produs în manufacturile de la Meissen sau Viena, de la sticlăria boemiană Biedermeier până la ceasurile franceze Empire, parcurgând neostilurile caracteristice istorismului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
efectele de lumină direcționată, prin deschiderea de cadru, elemente novatoare ale barocului. Ecouri ale acestui stil sunt remarcate și în pictura lui Baldi Layyaro, Pietro Rotari, Marcantonio Franceschini, Gregorio Lazzarini din colecția noastră.Ele încearcă să exemplifice câteva din inovațiile stilistice ale picturii italiene din secolul al XVII-lea ca: larga deschidere a compoziției, accentuarea voită a motivului central, funcția plastică a clar-obscurului, totul înclinând spre sugerarea mișcării. Compozițiile „Atalanta și pețitorii” de G.B. Pittoni și „David cu capul lui Goliat
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și lungul poem în proză Orlando, animat de un vizionarism febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor". Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui Dragomir. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic compus din scurte texte, este un arabesc impresionist-vizionar de imagini și reflecții. Cele cinci volume de Eseuri
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
În gramatica tradițională articolul este o parte de vorbire care determină o altă parte de vorbire (de obicei un substantiv) și marchează diverse funcții gramaticale și stilistice ale acesteia. Gramatica limbii române, ediția 2005, definește articolul ca „modalitate (gramaticală) afixală de integrare enunțiativă”, punându-se accent pe statutul său de afix. Așadar, articolul nu mai este interpretat ca o clasă lexico-gramaticală. Lipsa unui articol acolo unde în
Articol (gramatică) () [Corola-website/Science/303433_a_304762]
-
execuția aparținând antreprizei ing. S. Neicu și uzinelor Reșita. După demisia lui Octav Doicescu, lucrarea a fost preluată de arh. Horia Creangă. Proiectul final al clădirii ce adăpostea Halele Obor aparține arhitecților români Horia Creangă și Haralamb Georgescu, încadrându-se stilistic în modernism. Demararea construcției a avut loc în anul 1936, aplicându-se o soluție constructivă tehnică originală: structura era din oțel sudat învelit cu beton poros, fundațiile erau din beton iar scheletul de oțel. Lângă șantierul Halelor Centrale Obor a
Obor () [Corola-website/Science/303446_a_304775]
-
nuvelă satirică scrisă de Ion Luca Caragiale în anul 1874 și publicată în revista Ghimpele. Faptele sunt relatate la persoana întâi, timpul prezent, deși din primele rânduri ale nuvelei cititorul este avertizat că se află într-un timp viitor. Caracteristicile stilistice ale satirei din "" sunt ironia și exagerarea caricaturală a numelor personajelor și a locurilor. Nuvela începe cu un scurt dialog între autor și cititor, cititorul fiind cel care întrerupe șirul povestirii prin nedumerirea sa legată de anul 3874, obținut de
Cronica fantastică () [Corola-website/Science/300015_a_301344]