KorAP: Find »[drukola/base=straniu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...273 274 275 ...353 >

8,805 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938

să se descurce cu mine. Ia loc, domnule Petrini", zise Matilda cu un glas care mă făcu să ghicesc că era altul decât cel pe care îl avea în acele clipe, făcuse o sforțare ca să și-l schimbe, glas neutru, straniu, ca de pe altă lume, "Petrică", zise ea mai departe... Dar ce striga Petrică? Mi se părea oribil, auzii cuvintele, "dar ce crezi tu, fă? Că o să mai suport ca până acuma ani de îndobitocire sistematică...? Dacă îți pocnesc una te

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
la rădăcina nasului parcă se înscriseseră cuvintele care după Petrică trebuiau să înlocuiască formula hamletiană; nimic nu se clintea din ceea ce gândea ea, comportarea soțului însă îi mărise privirea, care de încordare interioară nu mai clipea: derută? Nu, nicidecum. Uimire? Stranii lumini îi luceau în ochi, ca și când și-ar fi privit soțul cu un telescop și ar fi perceput cu tristețe și de la imensă distanță jocul teatral la care el se deda, nefiresc după simțurile ei, inutil, fără înțeles.) "Cum poate

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
cu mine pe acest teren neprielnic. (Mai târziu aveam să aflu că discuțiile pur și simplu o îndîrjeau, nu le putea birui, adică nu-și putea birui nici adversarul, nici pe sine, care, zicea ea, era conștientă că produceau o stranie surpare în simpatia celuilalt; nu știa de ce, dar era un fapt, după cum tot un fapt era și acela că le declanșa, aceste discuții, uneori doar printr-un singur cuvânt rostit sau o simplă remarcă.) Acum venise așa cum plecase, ca și când tot

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Vă rog, zisei, modest, cu un glas de străin, aici stă..." Dar ea nici măcar nu tresări și nimic nu mai recunoscui în privirea ei din ceea ce știam că exista nu mai departe decât cu câteva zile în urmă: neclintirea surprizei, strania bucurie a revederii (căci era stranie, îmi sugera sentimentul neliniștitor că o vedeam pentru întîia oară). Acum expresia și privirea ei nu mai arătau nimic, deși erau aceleași. Din acest nimic îi țâșniră scântei reci din ochi și o voce

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
glas de străin, aici stă..." Dar ea nici măcar nu tresări și nimic nu mai recunoscui în privirea ei din ceea ce știam că exista nu mai departe decât cu câteva zile în urmă: neclintirea surprizei, strania bucurie a revederii (căci era stranie, îmi sugera sentimentul neliniștitor că o vedeam pentru întîia oară). Acum expresia și privirea ei nu mai arătau nimic, deși erau aceleași. Din acest nimic îi țâșniră scântei reci din ochi și o voce netă: "Ai cheile, de ce mă faci

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
simțeam departe de mine, dar mi se părea că se trezise totuși ceva în ea și cine știe, poate... Într-adevăr așa se și întîmplă, a doua zi dimineața când deschise ochii chipul ei se limpezi și înflori sub un straniu sentiment de renaștere, uitîndu-se la mine? "Victor, ce faci tu, iubitul meu, ei, eee..." strigă, un vechi strigăt al ei, la început de interdicție, apoi de stupoare, la telefon, când mă căuta la facultate și ne auzeam vocile. Mă redescoperea

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
fălcile fără măcar să clipească. Era foarte sigur de sine, dacă nu mai mult, și asta era cu atât mai curios cu cât îl știam pasionat de marile sisteme de la Platon și Aristotel, până la ontologia existențială a lui Martin Heidegger. Această stranie și rapidă transformare, care îl făcea în primul rând antipatic, constituia pentru mine un mister. Ce i se întîmplase? Și cînd? Cum își înăbușise el ardoarea gândirii sale libere, care mă făcea să-mi amintesc adesea de el cu acea

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
puțin. Nu eram convingător. Ba eu cred că eram, în orice caz simțeam că, în forul meu interior, se cocea o idee în legătură cu această frenetică activitate a maselor în secolul nostru, despre care scrisese Ortega y Gasset, și a apariției stranii a tiranilor totalitari care infirmau orice evoluție în conștiințe după două mii de ani de creștinism, două milenii în care martirii umanității suferiseră parcă zadarnic. Aveam sentimentul, presimțirea că intrasem într-o nouă eră, dar abia mai târziu, când o apăsătoare

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
de liberalismul burghez și chiar de libertate în general, neavând ce face cu ea, ele fiind în realitate, în acest secol, stăpânite de porniri obscure de autoritate și dominație. Așa te-ai exprimat..." " Da, ripostă el deodată cu o undă stranie în glas, ceva dur, net și cinic, știu ce spun, și eu fac parte din mase și am cunoscut pe pielea mea aceste porniri obscure de autoritate și dominație." Aici discuția se opri brusc și urmă o tăcere grea ca

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
spre seară îți deschideam ușa la mine... Nu mai puteam! ne culcam cu fața unul la celălalt și tu îmi șopteai: hai să murim! Asta se repeta de un an de zile, dar noi trăiam în mod acut acest sentiment straniu ori de câte ori ne vedeam și noaptea se cobora în odaie, găsindu-ne tot astfel, privire în privire, halucinați de noi înșine și de vecinătatea morții care, invocată, venea lângă noi și ne veghea parcă, prezență neputincioasă și iluzorie, căci nu ne

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
și trebuise să i se explice că nu era bine plasat acest cuvânt, chiar dacă se vedea clar că nu e vorba de turnătorul... ci de muncitorul care... așa sânt oamenii, le merge gândul aiurea...). Individul însuși îți amintea o combinație stranie între hienă și porc născută din imaginația unui Wells, din Insula doctorului Moreau: nas și gură într-adevăr porcine, de râmat, ochi de hienă sub arcade de pitecantrop. "Asta, dacă i s-ar da voie, spusese Ion Micu despre el

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
sarcina Matildei mă punea la adăpost vreme îndelungată de o eventuală despărțire fu ghicit parcă de ea, fiindcă a doua zi dimineața, la ceai, se uită la mine cu chipul ci de altădată - și eu tresării recunoscînd-o, era de o stranie frumusețe și tot ceea ce se petrecuse aseară mi se păru că pierise din sufletul ei fără să lase vreo urmă - și îmi spuse: "Ei, când pleci? Nu vei fi tatăl acestui copil. Nu e copilul tău!" Într-o fracțiune de

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
pentru un altul? N-are nici o importanță, principiul să rămână, voi iubi și eu pe alta și sufletele noastre nu se vor chirci. Dimpotrivă, ne vom îmbogăți. Gândire naivă de bărbat în înflorire, care nu bănuiește ce îl așteaptă... VI Strania bucurie a acestei gândiri nu mă părăsi câteva luni. Și nu vedeam de ce m-ași abține s-o afirm. Veneam vesel acasă, îi povesteam cu vervă întîmplări din facultate, ultimele anecdote, îi descriam tipuri care făceau hazul mediului nostru universitar

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
neatinsă solemnitatea în fața morții. Auzisem că undeva într-o comună, Săpînța, din nordul provinciei noastre, apăruse un bizar individ care, la cerere, scria pe cruci versuri de un cinism hilar, care luau în deriziune viața mortului și care în mod straniu plăceau cetățenilor acelei comune, iar la noi în oraș se spunea că sânt "geniale". Reținusem și eu o însemnare pentru concizia finalului unei existențe: Aici zace și se face Nicolae Pârvu praf... Cimitirul era, cică, plin de astfel de inscripții

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
și de ce-o să le facă el după aceea tuturor Amăicăliților care ieșiseră din pădure. Acest gând îi venise, poate, la masă, dar în biroul meu râsese de ceea ce îi spunea Vaintrub: a doua reformă a învătămîntului îi stârnise acel straniu râs. Dar nu mai insistai... "Și crezi că filozofia va fi atinsă?" Nu-mi răspunse câțiva pași. Ai fi zis că se gândea, dar nu sânt sigur dacă la întrebarea pe care i-o pusesem. Cred că da, zise. Și

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
se transfigurase brusc, urâțenia pieri de pe chipul ei și văzută fără să fie auzită ai fi zis că povestește ceva pasionant și cei din jur o ascultă subjugați atât de ceea ce spunea, cât și de frumusețea strălucitoare a acelui chip straniu. Și era adevărat, eu o ascultam astfel, pentru că, desigur, forța ei de mistificare era pentru mine o revelație stupefiantă. Vroiam s-o mai ascult, mi-era chiar frică să nu înceteze, să treacă la sentimente mai bune, și rudele, care

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
cu speranța care li se citea pe chipuri, cu ardoarea credinței într-o lume mai bună. Deodată simții un sentiment de primejdie. Alarmă! Acești securiști nu erau expresia aspirației acelor manifestanți într-o lume mai dreaptă, apăruseră ca o anomalie stranie, ca un virus nociv într-o societate fără experiența revoluțiilor, ci mai mult cu aceea a revoltelor repede reprimate în sânge. Și ce era mai curios erau recrutați chiar dintre ei, dintre oamenii simpli, și se amestecau cu ei prin

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
vocea. Și continuați să complotați, primiți și dați ordine de peste hotare, împotriva regimului, în timp ce ocupați posturi în universități, crezând că n-o să fiți demascați"... Se înfuriase, se făcuse roșu, dar ochii săi orbi, holbați asupra mea, îmi făcură în mod straniu impresia că, pentru o clipă, implorau dintr-ai mei, care îl măsurau neclintiți și cu aviditate, adevărul acestei lumi, care îl urcase atât de sus, sugerîndu-i în același timp temerea, din practica lucrurilor pe care fusese pus să le comită

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
ași fi eu dușman de clasă? Faceți ipoteze cu pistoale-mitralieră și munți și asupra sentimentelor mele de clasă (deși știți din dosar că tata e muncitor), numai ca să mă puteți înfunda. Ce nevoie aveți? Nu vă ajung dușmanii din munți?" Strania luminiță de la început reapăru în privirea lui odată cu răcnetele care urmară și, spre fascinația mea, nu se mai stinse tot timpul cât urlă: "Știu eu de ce fac astfel de ipoteze când rămășițele bandelor Sumanelor negre care n-au fost încă

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
acest lucru nu era absurd, li se întîmplase unora), n-ași fi fost nici prea surprins, nici prea disperat... Tot astfel, părăsind închisoarea, nu avui decât în primele clipe o bătaie, e drept, violentă de inimă, dar apoi o neliniște stranie mi se insinua în suflet și redevenii sumbru. Ce-o să se întîmple acum cu mine? mă întrebai. O să fiu reprimit la facultate? Și dacă nu, ce-o să fac? Dar cu Matilda cum o să trăiesc? Și sosi imediat, în amintire, cu

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
ispăși pedeapsa și va trage concluziile respective. Cred că e inutil să mai insistăm asupra acestui caz. Propun să trecem la punctul următor de pe ordinea de zi." Reântâlnirea cu părinții mă turbură însă și amorțirea mi se accentuă ca o stranie reacție de apărare. Mama nu se întrebase dacă sânt sau nu vinovat (copilul ei rămânea nevinovat orice-ar fi făcut), rea era doar nenorocirea, cum ar fi boala și moartea sau infirmitatea pe viață. Or, ea mă vedea întreg și

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
căci înțelesei că oamenii cu care muncea el acolo în uzină, chiar și prietenii, gândeau astfel, și el, tatăl meu, nu era deosebit de ei, deși în cauză era propriul său fiu. Ion Micu avu însă o reacție atât de spontan stranie, încît o uitai repede pe-a tatălui meu. Îi dădui un telefon, și nu schimbarăm decât câteva cuvinte. "Alo, Ioane?", spusei. "Cine e?", zise el. "Petrini!'', îi răspunsei. "Petrini!? se miră. Care Petrini?" "Victor Petrini!" Urmă o tăcere. Repetai că

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
au ținut seama de el." Îi spusei că nu din pricina caietelor fusesem în fond condamnat... "Aveți dreptate", zisei, și întîlnirea se încheie astfel. "Mai dă-mi un telefon, zise Vaintrub, mai stăm de vorbă..." IX Nu scăpăm însă ele o stranie melancolie, deși Matilda mă iubea acum ca altădată. Din sentimentul că sânt în plină înflorire rămăsese doar o pură idee: știam că sânt tânăr, dar mă simțeam bătrân, asemeni bunicului, pe care îl vizitai și îl găsii plictisit și furios

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
te strivească, cum se și desprinseseră și striviseră pe unii dintre noi, bucăți mari de pământ dislocate de pârâitul perforatoarelor) dădea clipelor o tensiune de înfrățire cu această boltă, cum probabil se întîmplă în război, când se naște un sentiment straniu de simpatie între bătaia inimii care aude șuieratul bombei și bomba însăși: că n-a căzut pe tine și poate n-o să cadă niciodată. Tremuram de o lașitate desgustătoare, dar după ce îl omorâi pe călăul meu, începui să privesc întunecata

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
cămașa. În a șasea zi îl zării în galerii cu lampa de carbid în mână. Înțelesei: intra cu noi într-o tură de șapte zile. Îmi fu ușor să-l urmăresc după mersul său crăcănat și mai ales după coincidența stranie dintre intențiile mele și mișcările pașilor săi: se plasa unde nu trebuie, în apropierea fântânilor prin care rostogoleam jos minereul: sigur, el trebuia să supravegheze eficiența muncii, să aibă satisfacția trudei noastre crezând în același timp că prin acea gaură

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]