7,183 matches
-
Iordaniei Rege al Palestinei. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea «Transiordaniei» în «Regatul Hașemit al Iordaniei», iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată Adunarea Națională Iordaneză formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o "clauză protectivă" care venea să
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată Adunarea Națională Iordaneză formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o "clauză protectivă" care venea să asigure drepturile arabe asupra "întregului teritoriu arab" (adică, clauza includea și teritoriul Israelului).. Numai Regatul Unit a recunoscut oficial această unire. Pakistanul a susținut adesea că a recunoscut și el această unire
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
din Liberia. Al doilea a fost ajutorul tehnic și economic al Statelor Unite către Liberia de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial, care a adus mari schimbări sociale printre liberieni. În 1944, președintele liberian William Tubman a introdus politica unificării, care avea ca scop integrarea africanilor indigeni în viața politică liberiană. Principiul denumit "scopul politicii porților deschise, lansat de Tubman în discursul său de inaugurare, era aducerea în Liberia a mari investiții străine, care să relanseze economia liberiană. La acel
Liberia () [Corola-website/Science/298117_a_299446]
-
alte insule Windward. Acest lucru ar fi simplificat controlul Marii Britanii asupra regiunii printr-o administrare unificată. În anii 1960, mai multe insule regionale sub control britanic, inclusiv Sfântul Vicențiu, au făcut, de asemenea, o încercare de a se unifica independent. Unificarea ar fi fost numită "Federația Indiile de Vest" și ar fi fost rezultatul dorinței de a-și câștiga libertatea de sub dominația britanică. Încercarea a eșuat în 1962. Insulei Sfântul Vicențiu i-a fost acordat de către Marea Britanie statutul de "asociat al
Sfântul Vicențiu și Grenadinele () [Corola-website/Science/298142_a_299471]
-
Burkina Faso etc. De asemenea a sprijinit lupta contra regimului de apartheid din Africa de Sud. De asemenea liderul Libiei a încercat, după modelul politicii din trecut a lui Gamal Abdel Nasser și a Partidului Baas din Siria și Irak, să tindă spre unificarea țărilor arabe - astfel a încercat întemeierea de federații, dovedite efemere, cu Egiptul și Sudanul, apoi cu Tunisia și Algeria. In martie 2001 Uniunea Africană, care a luat locul Organizației Unității Africane O.U.A. a fost întemeiată printr-o ceremonie
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
de pe fundul mării, și țările vecine. Ca rezultat, Singapore a crescut de la o suprafață 581,5 km², în anii 1960, la 704 km² în prezent, și poate crește cu încă 100 km² până în 2030. Uneori, proiectele de îmbunătățiri funciare implică unificarea unor dintre insulele mici, în scopul de a forma mai mare sau mai multe insule funcționale, exemplu fiind cazul Insulei Jurong. Sub sistemul de clasificare climatic Köppen, Singapore are un climat tropical de Sud, fără a avea anotimpuri distincte. Clima
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]
-
cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoștea, le îngăduise și-o spunea cu mândrie - le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept.”" Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
faptului împlinit de la 24 ianuarie 1859. Conform deciziei Convenției de la Paris, la 15 mai 1859 este înființată "Comisia Centrală la Focșani", ce avea ca scop redactarea primului proiect de Constituție din istoria modernă a României și realizarea altor proiecte de unificare legislativă a Principatelor. Proiectul de Constituție nu a fost aprobat însă de domnitorul Cuza, "Comisia Centrală din Focșani" fiind desființată în februarie 1862. După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
fost materializată prin instituirea impozitului personal și a contribuției pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaților majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi adăugată, pe plan cultural, "„importanta inițiativă a guvernului moldovean al lui Mihail Kogălniceanu, care a instituit, în toamna anului 1860, prima universitate a țării, cea
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
că maleabilitatea de care dădeau dovadă o bună parte dintre conservatori, în privința adoptării unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de către ei a unei reforme agrare în sensul programelor revoluționare de la 1848. De aceea, în anii imediat următori unificării administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrară, ci s-a continuat, pentru o perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia organizării moderne a statului, deoarece acestea nu întâmpinau opoziția conservatorilor, încă stăpâni pe majoritatea mandatelor
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
funcțiile de ministru de finanțe și interne. La 12 mai 1921, Constantin Argetoianu dă ordinul de arestare a Congresului socialiștilor, care votase afilierea necondiționată la Comintern. Deși a intrat în istorie pentru reformele importante înfăptuite de acest guvern (Reforma agrară, unificarea monetară și financiară, refacerea industrială), cariera politică a lui Averescu își atinsese apogeul și intră în declin. Constantin Argetoianu intră în conflict deschis cu generalul Averescu în 15 decembrie 1923, când se proclamă șef al Partidului Poporului. Exclus de Averescu
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
de articole în reviste. În clinica condusă de Ion N. Petrovici s-au specializat în neurologie numeroși medici, care continuă în Germania - fără să știe - tradiția școlii românești de neurologie. Ion N. Petrovici reprezintă Germania în comisia Uniunii Europene pentru unificarea predării neurologiei în învățământul superior și specializării în neurologie în țările Europei. În 1994 Ion N. Petrovici a fost emeritat. În prezent lucrează ca profesor consultant pentru neurologie în Vinzenz-Pallotti-Hospital Bensberg. Pentru meritele sale, Academia de Științe Medicale din România
Ion N. Petrovici () [Corola-website/Science/297470_a_298799]
-
KEAC din KKAS. În contextul reorganizării activității sportive în cadrul României Mari, echipa și-a schimbat numele în "CFR (Căile Ferate Române)". În aprilie 1921, oficialii CFR Cluj participă la București la adunarea generală a Federației Societăților Sportive din România, adunare convocată în vederea unificării Federației de Sport din România cu cele din teritoriile alipite după Primul Război Mondial. Conducătorii feroviarilor clujeni acceptă înscrierea CFR-ului în primul campionat al României întregite, în sezonul 1921-1922. Structurat pe faze districtuale și regionale, fotbalul românesc interbelic moștenește
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
transformate în scrum și ruine. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. După semnarea tratatului de pace de la București la 1812 Basarabia este anexată la imperiul rus. Orașul Căușeni în 1829 devine centru regional. Ceva mai târziu după 1918 odată cu unificarea României orașul devine centru de putere.Datele din 1923 atestă că localitatea era împărțită în Căușeni vechi- sat și Căușeni noi-tîrg.În perioada interbelică în Căușeni noi locuiau peste 5 mii de oameni , case de locuit erau în număr de
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
ai Armatei Roșii. În urma invadării Poloniei, în septembrie 1939, trupele germane și sovietice și-au împărțit teritoriul Poloniei. Astfel, Galiția și Volînia, au fost alipite la URSS (Ucraina exista doar ca o republică socialistă autonomă în cadrul federației comuniste numită URSS). Unificarea reușită de Ucraina pentru prima oară în istoria sa, în 1992, a fost un eveniment decisiv în istoria acestei țări. După capitularea Franței în fața Germaniei, România a fost forțată de URSS să cedeze Basarabia și nordul Bucovinei, în urma Tratatului încheiat
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
și nepractice. Unul dintre aceste concepte a fost chiar implementat în 1867: Compromisul cu Ungaria. Realizarea dualismului s-a făcut însă din cauza dificultății în care intrase hegemonia germană în Austria după înfrângerile din războiul italian și din războiul austro-prusac. Spre deosebire de unificarea Germaniei și de unificarea Italiei prin care au apărut două noi state naționale, în cazul Monarhiei Dunărene s-a implementat doar un pur compromis la nivelul puterii cu maghiarii. Puterea asupra celorlalte popoare ale monarhiei, care constituiau o majoritate în cadrul
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
aceste concepte a fost chiar implementat în 1867: Compromisul cu Ungaria. Realizarea dualismului s-a făcut însă din cauza dificultății în care intrase hegemonia germană în Austria după înfrângerile din războiul italian și din războiul austro-prusac. Spre deosebire de unificarea Germaniei și de unificarea Italiei prin care au apărut două noi state naționale, în cazul Monarhiei Dunărene s-a implementat doar un pur compromis la nivelul puterii cu maghiarii. Puterea asupra celorlalte popoare ale monarhiei, care constituiau o majoritate în cadrul populației totale, era împărțită
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
ușor pradă marilor puteri europene, ca Spania, Franța, și apoi Austria. Italia va intra astfel într-o lungă perioadă de declin până la jumătatea secolului al XIX-lea. După diferite tentative nereușite, războaiele și pentru independența Italiei s-au soldat cu unificarea a mare parte din Italia actuală între 1859-1866. Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XX-lea, noul Regat al Italiei s-a industrializat rapid și și-a format un , devenind Mare Putere. Italia sudică
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
În contextul revoluțiilor liberale din 1848 care s-au răspândit în întreaga Europă, Austriei i s-a declarat război. Acest a fost pierdut de Regatul Sardiniei, dar a fost clar că acesta nu poate reuși să obțină de unul singur unificarea și independența teritoriilor italiene. În 1859, Sardinia a atacat din nou Imperiul Austriac, de această dată aliat cu Franța în al Doilea Război pentru Independența Italiei, de această dată reușind să elibereze Lombardia, cu Giuseppe Garibaldi înlăturând monarhia bourbonă în
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
de această dată aliat cu Franța în al Doilea Război pentru Independența Italiei, de această dată reușind să elibereze Lombardia, cu Giuseppe Garibaldi înlăturând monarhia bourbonă în sud. În 1860-1861, generalul Giuseppe Garibaldi s-a aflat în fruntea mișcării pentru unificare în Neapole și Sicilia, permițând guvernului sard condus de contele de Cavour să proclame regatul Italiei la 17 martie 1861. În 1866, Victor Emmanuel al II-lea s-a aliat cu Prusia în Războiul Austro-Prusac. Participarea Italiei la acest conflict
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
supraponderali și 9,8% considerându-se obezi. Ponderea fumătorilor era în 2008 de 22%. Fumatul în spațiile publice (baruri, restaurante, cluburi de noapte și birouri) este restricționat din 2005 la zone special ventilate. Divizată politic și geografic de secole până la unificarea din 1861, Italia și-a dezvoltat o cultura unică, modelată de o multitudine de obiceiuri regionale și de centre locale de putere și patronaj. În Evul Mediu și în Renaștere, mai multe curți concurau pentru atragerea celor mai buni arhitecți
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
salamurile și vinul italian sunt o mare parte a specificului culinar italian, multe mărci fiind produse de origine protejată și, alături de cafele (în special espresso) formează o parte foarte importantă a culturii gastronomice italiene. Deserturile au o lungă tradiție de unificare a aromelor locale, cum ar fi citricele, fisticul și migdalele cu brânzeturi dulci ca mascarpone și ricotta sau cu gusturi exotice cum ar fi cacao, vanilie și scorțișoară. Gelato, tiramisù și cassata se numără printre cele mai celebre deserturi și
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
de regim autoritar, Napoleon al III-lea a imprimat o direcție liberală, în 1860, și nu a mai împiedicat formarea unei opoziții politice, concomitent cu dezvoltarea accelerată a industriei și căilor ferate. Înfrângerea Franței în fața unei Germanii în curs de unificare, în 1870-1871, a fost un dublu punct de cotitură în istoria țării: împăratul a capitulat,în 2 septembrie 1870, la Sedan, și două zile mai târziu a fost proclamată republica, în timp ce Prusia a anexat Alsacia și Lorena. În ciuda nașterii ei
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
și capitala acesteia Milano. Astfel în secolul XVIII Austria a înlocuit Spania în dominația asupra Milano-ului, însă după Revoluția franceză și Războaiele napoleonice orașul va deveni unul dintre centrele cele mai proatstw importante ale naționalismului italian, revendicând independanța și unificarea Italiei. Napoleon a cucerit Lombardia în 1796. El a fost încoronat "rege al Italiei în Domul din Milano și orașul a fost declarat capitala Republicii Crisalpine. Congresul de la Viena (1815) a înapoiat Lombardia, inclusiv Milano Austriei. În această perioadă, a
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
restabilească controlul austriac asupra orașului Milano și asupra nordului Italiei. În 1859 (după al doilea din Războaiele italiene de independență) dominația austriacă a fost înlăturată de către naționaliștii italieni susținuți de Regatul Sardinia (care a fost rebotezat Regatul Italiei în 1861).Unificarea politică a Italiei a cimentat dominația comercială a orașului Milano asupra nordului Italiei. Ea a condus deasemenea la construirea unei bogate rețele de căi ferate care a făcut din acest oraș un nod feroviar de o importanță unică în zonă
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]