15,959 matches
-
ca actualizare a imaginii-spațiu prin trei etape, mărcile principale fiind, de data aceasta, actualizatorii substantivului. V. actualizare, cronoteză, topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CRONOTEZĂ. Prin cronoteză se înțelege fiecare dintre cele trei operații ale cronogenezei sau actualizării imaginii-timp de către verb. Prima cronoteză corespune modului cvasinormal (infinitiv și participiu), a doua este conjunctivul și a treia indicativul. V. actualizare, cronogeneză, topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CUNOAȘTERE. Ca orice substantiv cu bază verbală, cuvîntul cunoaștere are două semnificații de bază, una
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adauge desinențe. De altfel, este un fenomen ușor de observat faptul că unele forme flexionare se pot lexicaliza, intrînd în clase morfologice deosebite de cea inițială, precum auz și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului a putea, sau cu operatorul pragmatic poftim, de la verbul a pofti. Ca atare, granița dintre formele flexionare și cuvinte poate fi ștearsă uneori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lexicaliza, intrînd în clase morfologice deosebite de cea inițială, precum auz și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului a putea, sau cu operatorul pragmatic poftim, de la verbul a pofti. Ca atare, granița dintre formele flexionare și cuvinte poate fi ștearsă uneori, iar într-o limbă cu flexiune redusă, precum engleza, această graniță aproape că nu se poate trasa
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precum auz și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului a putea, sau cu operatorul pragmatic poftim, de la verbul a pofti. Ca atare, granița dintre formele flexionare și cuvinte poate fi ștearsă uneori, iar într-o limbă cu flexiune redusă, precum engleza, această graniță aproape că nu se poate trasa. Toate problemele prezentate, la care se pot adăuga și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
contrar realității). De exemplu, în enunțul Meteorologii susțin că astăzi vremea ar fi frumoasă, se poate subînțelege că, de fapt, acum (= astăzi) vremea nu este totuși frumoasă, în ciuda faptului susținut de cei amintiți. Prin urmare, cvasiindicatorii sînt elementele (de obicei, verbe precum a crede, a afirma, a susține, a pretinde etc.) care subliniază faptul că cele menționate aparțin altcuiva și nu reprezintă nici opinia, nici constatarea proprie. Identificarea cvasiindicatorilor prin a n a l i z a d i s c
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
menit să permită reproducerea unei replici, conceptul este văzut în gramaticile de tip școlar prin prisma deosebirilor de ordin sintactic dintre stilurile primare (vorbirea directă și indirectă) și stilurile derivate (vorbirea directă legată/ vorbirea indirectă liberă): (in)dependența de un verb dicendi, (in)dependența sintactică. Astfel, stilul direct este caracterizat în abordările tradiționale ca tipul ce redă în mod fidel conținutul și forma unei comunicări, fiind introdus printr-un verb de declarație, ce alcătuiește o inciză și poate fi suprimat, relația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
derivate (vorbirea directă legată/ vorbirea indirectă liberă): (in)dependența de un verb dicendi, (in)dependența sintactică. Astfel, stilul direct este caracterizat în abordările tradiționale ca tipul ce redă în mod fidel conținutul și forma unei comunicări, fiind introdus printr-un verb de declarație, ce alcătuiește o inciză și poate fi suprimat, relația sintactică fiind de independență. Stilul indirect este prezentat de obicei prin raportare la stilul direct, constituind o transpunere a celui direct, cu respectarea regulilor de transformare a sistemului pronominal
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezentat de obicei prin raportare la stilul direct, constituind o transpunere a celui direct, cu respectarea regulilor de transformare a sistemului pronominal și temporal (cu diferite grade de constrîngeri în funcție de limbă) și cu abandonarea redării textuale fidele; spre deosebire de vorbirea directă, verbul de declarație este obligatoriu, iar relația sintactică este una de subordonare, enunțul redat fiind introdus printr-o conjuncție subordonatoare și supus unor modificări ce tind către o sintaxă neutră (lipsa elementelor afective, a mărcilor de adresare etc.). Vorbirea directă legată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conexe, ca modalitățile de citare/ aluzie/ modalizare (modalizare autonimică). Tipurile marginale intră în sistem: discursul direct liber, care apare, conform lui L. Rosier, la începutul secolului al XX-lea, deosebindu-se de discursul direct prin absența mărcilor tipografice și a verbului de raportare, caraterizează atît literatura, cît și media. Ca forme hibride, s-au identificat insulele textuale, la M. Perret sau modalizările autonime, la J. Authier-Revuz, cum ar fi folosirea în discursul indirect a unor fragmente între ghilimele, de care este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ghilimele, iar punctul de vedere al vorbitorului raportor poate interfera cu cel al producătorului discursului citat. Atenția acordată poziției pe care o adoptă vorbitorul raportor față de discursul pe care îl raportează a impus și o revizitare a categoriei așa-numitelor verbe declarative, existînd numeroase criterii de sistematizare a structurilor de prezentare a discursului citat, care urmăresc nu numai relația sintactică dintre verbul/ structura de prezentare și discursul citat, ci și valoarea enunțiativă și pragmatică a acestora (enunțare vs. receptare; peformative; neutre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o adoptă vorbitorul raportor față de discursul pe care îl raportează a impus și o revizitare a categoriei așa-numitelor verbe declarative, existînd numeroase criterii de sistematizare a structurilor de prezentare a discursului citat, care urmăresc nu numai relația sintactică dintre verbul/ structura de prezentare și discursul citat, ci și valoarea enunțiativă și pragmatică a acestora (enunțare vs. receptare; peformative; neutre / cu indicații de ordin paraverbal). V. diafonie, dialogism, discurs, polifonie, stil, vorbire. REY-DEBOVE 1978; BANFIELD 1982; AUTHIER-REVUZ 1995; ROSIER 1999; CHARAUDEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
maniera de funcționare a acestuia. În cercetările gramaticii generative și în cele lexico-gramaticale se pune accentul pe modelul emoțional stimul-răspuns, atribuit celor două instanțe: sediul emoției - (subiectul afectat) și declanșatorul emoției - (agentul, cauza), iar organizarea semantico-sintactică se face în jurul unor "verbe psihologice" - Exemple: Veștile bune (declanșator) îl entuziasmează (verb) pe Paul (sediu); George este surprins - enunțul vehiculează un sentiment care înlocuiește sediul emoțional. La nivel discursiv, pragmatic și comunicațional emoțiile fac obiectul unei analize detaliate. În acest sens, se distinge comunicarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
generative și în cele lexico-gramaticale se pune accentul pe modelul emoțional stimul-răspuns, atribuit celor două instanțe: sediul emoției - (subiectul afectat) și declanșatorul emoției - (agentul, cauza), iar organizarea semantico-sintactică se face în jurul unor "verbe psihologice" - Exemple: Veștile bune (declanșator) îl entuziasmează (verb) pe Paul (sediu); George este surprins - enunțul vehiculează un sentiment care înlocuiește sediul emoțional. La nivel discursiv, pragmatic și comunicațional emoțiile fac obiectul unei analize detaliate. În acest sens, se distinge comunicarea emotivă (intențională) de comunicarea emoțională (nonintențională: emoția restructurează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lansat în 1912 de Antoine Meillet, pentru a numi procesul prin care un segment lexical al limbii, combinat cu altele în enunț, dobîndește statut gramatical, devenind morfem și intrînd în sistemul gramatical de opoziții. Așa s-a întîmplat cu unele verbe autonome devenite auxiliare în trecerea de la latină la limbile romanice, precum a avea (rom. am cîntat; fr. j'ai chanté, unde a avea a devenit morfem liber, sau fr. je chanterai, unde a avea a devenit morfem legat). Un proces
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și, desigur, în analiza enunțului, a discursului și a textului. Chiar în cazul gramaticii tradiționale există termeni precum subiect logic care identifică referirea la persoană sau la autorul acțiunii, dar care nu coincide cu subiectul gramatical (precum în construcțiile cu verbe impersonale și cu diateza pasivă). De aici se poate observa că, deși există opinii potrvit cărora logica stă la baza folosirii limbii în vorbire, în realitate, limba urmează deseori trasee specifice, diferite nu numai de cele din logică, ci și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor: 1) toate fac obiectul unui contur prozodic particular (intonație și ritm), 2) ele sînt, din punct de vedere morfologic, invariabile și aparțin la diferite categorii morfologice (interjecții, adverbe, conectori, adjective, verbe de percepție la diferite moduri etc.), 3) nu au o poziție fixă aplicabilă la toate, unele pot fi cumulate, altele constituie prin ele însele o turnură a vorbirii, 4) aportul premergător sau retroactiv este variabil (local sau global), 5) valoarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poziția proprie), modalități elocutive (locutorul ia atitudine față de cele enunțate) și modalități delocutive (locutorul exprimă o opinie în legătură cu mesajul). În lingvistică, modalitatea a fost mult timp înțeleasă ca element care modifică predicatul unui enunț, pornind de la constatarea că, pe lîngă verbele care constutie predicatul propriu-zis se atașează uneori alte verbe care nuanțează modul de manifestare al acțiunii exprimate prin predicat, prezentînd această acțiune ca dorită, posibilă, permisă voită etc. Pentru unele grupuri de limbi, precum cele germanice, asemenea verbe modale sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțate) și modalități delocutive (locutorul exprimă o opinie în legătură cu mesajul). În lingvistică, modalitatea a fost mult timp înțeleasă ca element care modifică predicatul unui enunț, pornind de la constatarea că, pe lîngă verbele care constutie predicatul propriu-zis se atașează uneori alte verbe care nuanțează modul de manifestare al acțiunii exprimate prin predicat, prezentînd această acțiune ca dorită, posibilă, permisă voită etc. Pentru unele grupuri de limbi, precum cele germanice, asemenea verbe modale sînt unanim recunoscute și constituie un subiect de sine stătător
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe lîngă verbele care constutie predicatul propriu-zis se atașează uneori alte verbe care nuanțează modul de manifestare al acțiunii exprimate prin predicat, prezentînd această acțiune ca dorită, posibilă, permisă voită etc. Pentru unele grupuri de limbi, precum cele germanice, asemenea verbe modale sînt unanim recunoscute și constituie un subiect de sine stătător al tratatelor de gramatică. În cazul altor grupuri de limbi însă, precum cele romanice, deși existența modalității astfel exprimate nu este contestată, problema identificării unui grup de verbe modale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asemenea verbe modale sînt unanim recunoscute și constituie un subiect de sine stătător al tratatelor de gramatică. În cazul altor grupuri de limbi însă, precum cele romanice, deși existența modalității astfel exprimate nu este contestată, problema identificării unui grup de verbe modale generează încă puncte de vedere deosebite. Din acest motiv, se poate afirma că un inventar al verbelor modale este greu de realizat și lasă mereu posibilități de contestare și că acest inventar variază în principiu de la o limbă la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cazul altor grupuri de limbi însă, precum cele romanice, deși existența modalității astfel exprimate nu este contestată, problema identificării unui grup de verbe modale generează încă puncte de vedere deosebite. Din acest motiv, se poate afirma că un inventar al verbelor modale este greu de realizat și lasă mereu posibilități de contestare și că acest inventar variază în principiu de la o limbă la alta. O concepție particulară în domeniul modalității lingvistice a formulat Charles Bally, care a susținut că orice frază
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
articol de ziar sau al unei știri. V. dialogal, monologic. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MONOLOGIC. Se spune că un enunț este "monologic", dacă actul de modalizare se aplică unei spuneri, adică unei structuri predicative (alcătuită din verb și actanți) ce nu era modalizată. Astfel, enunțul Profesoara ține astăzi o lecție de sinteză este monologic deoarece rezultă dintr-o modalitate asertivă a spunerii care pune în relație verbul a ține cu actanții lui. V. dialogic, monologal. DETRIE - SIBLOT
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se aplică unei spuneri, adică unei structuri predicative (alcătuită din verb și actanți) ce nu era modalizată. Astfel, enunțul Profesoara ține astăzi o lecție de sinteză este monologic deoarece rezultă dintr-o modalitate asertivă a spunerii care pune în relație verbul a ține cu actanții lui. V. dialogic, monologal. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MONOSEMANTISM v. MONOSEMIE. MONOSEMIE. Realizat după modelul lui polisemie, termenul monosemie, nu întrunește în textele de semiotică frecvența antonimului. Prin monosemie se denumește trăsătura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al marcării gradului de previzibilitate/imprevizibilitate, a valorii de adevăr a mesajului și a impactului afectiv al acestuia etc. V. competență discursivă, gen de discurs, situație de comunicare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AH NOMINAȚIE. Fiind în relație semantică și etimologică cu verbul a numi, cuvîntul neologic nominație are, în domeniul lingvisticii, semnificația "atribuire a unui nume", care îl apropie de un termen de specialitate consacrat, denominație. În principiu, nominația este un act de categorizare, o practică în același timp socială și lingvistică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de integrare lingvistică a vocii sau a discursului evocat, de relația dintre locutor și enunțiatorii prezenți, de sursa sau de originea vocilor prezente și de rolul discursiv jucat de segmentul în cauză. Polifonia lingvistică se realizează prin elemente lexicale, ca verbele performative: a conveni, a pretinde, a afirma, precum și prin numeroși conectori pragmatici: fiindcă, căci, pentru că etc. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, polifonia este considerată un fenomen
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]