8,156 matches
-
la Botoșani. 1906 Școala primară la Iași. 1908 Familia mutînde-se la București, micul George se înscrie la gimnaziul "Gh. Șincai". 1914 Elev al Gimnaziului "Dimitrie Cantemir". 1915 Elev al Liceului "Gh. Lazăr". 1918 Susține examenul de bacalaureat la Liceul "Mihai Viteazul" din București. 1919 Începe studiile la Facultatea de Litere și Filozofie din București, unde învață limba și literatura italiană. Șef de catedră era Ramiro Ortiz, decan - Dimitrie Onciul. Printre profesori: Nicolae Iorga, Vasile Pîrvan, P. P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Ovid
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ne doare. Am asistat cu sufletul la gură la Înființarea și desființarea și lărgirea și separarea a zeci de ministere În speranța vană că măcar cineva se va găsi să aibă sânge de român cu spinarea dreaptă și cu curajul viteazului care știe că numai cu o moarte este dator și oricum asta nu i-o pot hotărî stăpânii de pe pământ ci numai Unul. Dar am sperat În zadar până acum. Toți cei care s-au cocoțat pe fotoliile asigurărilor sociale
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
la vremea aceea, și apoi și În vremea noastră destui vânduți care făceau jocurile străinilor sau ale puternicilor zilei, ca și acum, de altfel. Dar acum e mult mai rău. Dar a venit o vreme când "un simplu om", român viteaz și Gheorghe a preluat cu mult tact frâiele. Și avea curajul să se plimbe singur prin țară, nu cu Mercedes-ul ci cu trenul și pe jos ca să asculte plânsul românului. Și l-a ogoit bine. Și când a fost
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
vorba italianului. Iată că În iarna 2004-5 a Început să bată un vânt nou, un vânticel mai călduț de speranță și bucurie. Cauza?! Simplu. Au venit alegerile cu campania electorală aferentă și oamenilor simpli le-a plăcut sloganul gospodarului și viteazului Traian: „- Să trăiți bine!” Președintele pe care moș Ion Roată și nepoții lui l au ridicat ca să le gospodărească bine țara și să le dea voie să muncească În liniște, fiecare la casa lui. Toate bune și frumoase, numai că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
târnurile măturătorilor, mergând cu orice motiv mărunt la Palat ca să strigăm acolo : Jos Carol I, rușinea tronului României ! Jos guvernul, bandă de asasini ! Lăsând studenții să-și cheltuie entuziasmul tineresc, ridicând baricade, ținând discursuri incendiare, cățărați pe statuia lui Mihai Viteazul... Cum să nu piardă din vedere acel urmaș că tot ceea ce încă are să l înconjoare - case, legi, bulevarde, expresii, societăți de asigurări și credite, convenții, bănci, poduri, gări, care alegorice la marile defilări, școli și așa mai departe - va fi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de mult mînile într-ascuns. El înaintă cu oastea contra capitalei, o împresură cu mare energie împreună cu împăratul Isac Angelos, câștigă pe la-nceput câteva succese neesențiale, dar nu putu să ia orașul și căzu în fine în luptă de mâna viteazului conte Conrad de Montferrat care, c-un succurs de 250 de cavaleri și 500 de pedeștri adaoși la oastea împărătească, comandă centrul și hotărî soarta zilei printr-o năvală îndrăzneață. Capul lui Wranas, înfipt în lance, îl mântui pe-mpăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inundă oastea romeică, mrejuită din toate părțile, care nici se putea desfășura cum se cade, nici putea rezista inamicului, covârșitor prin număr, nici se putea mântui prin fugă repede. Desperarea mări rezistența încunjuraților romei; dar îndărătnicia plină de ură și vitează a agresivilor români oțelea și furia lor. Împăratul însuși era la cea mai mare primejdie de viață și pierdu în luptă casca sa scutitoare de-o formă proprie. Șirurile romilor se răreau văzând cu ochii, se clătinară din ce-n
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a pune Filipopole într-o mai bună stare de-a se apăra, fiind provincia cea mai espusă încălcărilor dușmane, împăratul dete comanda peste oștire și flotă vărului său propriu, Constantin Angelos. Acest conducător încă tânăr, însă cu mari daruri, întreprinzător, viteaz, dar pornit cu patimă, știu să deprindă armata cu ascultare punctuală și c-o disciplină exemplară, încît ea lua seama și se mișca la orice semn, la orice gândire a lui. Întreprinderile sale contra inamicului se și executară cu acea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără de regulă. Adevărat că împăratul puse să se întreprinză din nou campania în contra românilor și cu mai mari oștiri, dar și aceasta curse fără bun rezultat, de vreme ce romeii, moleșiți si intimidați, se fereau cu teamă din drumul oricărei ciocniri cu viteazul inamic. Pe când Petru sporea în curaj și putere de luptă și era singur stăpân atât pe teatrul de luptă cât și în țara cucerită, Ivanco pierdu din parte-și nădejdea într-un spornic ajutor despre romei, se furișă tiptil din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Wardari), care se-ncolăcea asemenea unui șarpe pe lângă ea, cu ziduri înalte, cu turnuri tari și prevăzută cu întărituri îndrăzneț înaintate și lucrate cu tot meșteșugul cuvenit, cetatea asta dădea un puternic punct de razim pentru baza de operațiune a viteazului Chrysos, care era priceput întru ale războiului și se mărginea numai la defensivă. Acest căpitan prețui pe deplin marea însemnătate a acestui loc întărit, pîn-acuma în părăsire și făr-de nici o garnizoană din partea romeilor; deci el încunjură cetatea cu mașine de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Roman căuta îndealtmintrelea în cazul acesta și de interesul său propriu: căci căzuse la ceartă și luptă cu Rurik, principele de Kiev, și cumanii luaseră parte contra lui ca aliați ai lui Rurik. Roman, domnitor cu putere de acțiune și viteaz, învinse în lupta aceasta, pricinui mari pierderi vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul acesta și lui însuși și romeilor. Existența asigurată a statului româno-bulgar. Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
interesul său propriu: căci căzuse la ceartă și luptă cu Rurik, principele de Kiev, și cumanii luaseră parte contra lui ca aliați ai lui Rurik. Roman, domnitor cu putere de acțiune și viteaz, învinse în lupta aceasta, pricinui mari pierderi vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul acesta și lui însuși și romeilor. Existența asigurată a statului româno-bulgar. Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă o proprie a lor existență politică de la romeii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putere de acțiune și viteaz, învinse în lupta aceasta, pricinui mari pierderi vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul acesta și lui însuși și romeilor. Existența asigurată a statului româno-bulgar. Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă o proprie a lor existență politică de la romeii cei ipercivilizați, însă tot atât de demoralizați. Întemeietorii neatârnării și conducătorii poporului lor și a celui bulgăresc e drept ca-n cea dentîi năvălire mai mare (1185) fură biruiți și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mișelul de Spyriodionakis, se-mbărbătă în sfârșit, strânse o oaste considerabilă și formă din ea două corpuri de armată. În fruntea corpului de espediție, menit a merge contra lui Spyriodionakis, puse pe ginere-său Alexie Paleologul, om cu minte și viteaz; comanda peste al doilea corp de armată, menită a înainta contra protostratorului, o primi generalul Ioan Oenopolita. Alexie Paleologul se dovedi norocit în întreprinderea lui, știu să-l biruie cu totul pe piticul său potrivnic Spyriodionakis și-l sili să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știrea ei și a ajutorului militar dat de regele român rebelilor din Didymotichos și Adrianopol, Balduin trimise o considerabilă oștire pentru a înfrînge revolta. Orașele Vizya, Tzurulus și Arcadiopol, acest din urmă după un cumplit măcel, căzură curând în puterea vitejilor latini, carii sub conducerea lui Balduin apucară acum spre Orestias (Adrianopol), făcând cu mare zel pregătiri întinse pentru luarea acestui loc important. Foarte strâmtorați, împresurații trimiseră anume solie către regele Ioannițiu, cerând să le deie ajutor la nevoia lor mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânge, orașul Filipopole din mînile romeilor, făcu mulți prizonieri, luă mari prăzi, apoi merse-nainte să dispresure înconjuratul oraș Adrianopol. Dar fiindcă nu cuteza să se prindă la luptă pe câmp limpede cu latinii cei greu înarmați, bine deprinși și viteji, hotărî să înlocuiască prin meșteșug lipsa sa de puteri și spre acest scop se ținu în oarecare depărtare de Adrianopol {EminescuOpXIV 102} Dar fiindcă regele Ioannițiu se apropia cutezător nu numai în fruntea propriei sale oștiri, ci mai având un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nesocotiții cavaleri, greu împlătoșați, alergând pe cai grei ce-și pierduseră sufletul și osteniți, și-i atraseră tocmai în locul unde li se pusese cursa. De aci izbucni Ioannițiu; un nuor negru și greu de dușmani învăluie din toate părțile pe vitejii cavaleri, carii nici se pot desfășura spre luptă formală, nici pot căuta scăparea cu fuga, ci cad sub grozava mulțime și-năbușătoarea năvălire a contrarilor lor, cumanii-i străpung cu săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor, cumanii-i străpung cu săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri, până ce cavalerii cad în sfârșit, fără de scăpare, de pe caii străpunși sub ei. Câmpul de luptă e plin de cadavrele latinilor, țărâna e-ncruntată de sângele vitezei lor cete. Cu toată eroica lor vitejie personală, contele Ludovic de Blois cade pe câmpul de onoare, împăratul Balduin cade de viu în prinsoarea inamicului (15 aprilie 1205) și e dus la Tîrnova în Moesia încărcat cu lanțuri și în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o inunda din toate părțile și-i călca în urme. Latinii, câți scăpară cu viața, se dezbătură până la Rhaedestos lângă malul mării, unde aflară pe tovarășii ce alergaseră din Asia. Contele Enric de Flandra, fratele lui Balduin, om pătrunzător și viteaz, stătu regent împărăției pe timpul prinsorii împăratului, dar nu putu dispune decât de trupe prea puține. Atacurile necontenite și izbânzile lui Ioannițiu în Tracia și Macedonia. Romîno-bulgarii uniți cu cumanii inundară de atunci neopriți de nimenea provinciile cele fără de apărare, dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și când aceștia fugiră în oraș, izbuti prin grabă să pătrundă deodată cu apărătorii prin porțile ne-ncuiate încă bine. Focul și robia bântuiră orașul în toiul lor; garnizoana fu parte măcelărită, parte prinsă; citadela așezată sus fu încunjurată și asediată, viteaza ei garnizoană latină fu silită să capituleze și trimisă sub escortă sigură cu anume călăuze la marginea Ungariei. Între acestea marchionul Bonifaciu de Montferat, ca stăpânitor al Thessalonicului, pătrunsese planul de cucerire al lui Ioannițiu și i se opuse din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Filipopole, pe care demult își pusese ochii, dar care rămăsese pîn-acuma neajuns. Acestui oraș Ioannișiu îi purta o mânie adâncă, căci nu-i putuse ierta că nu voise a-i face omagiu ca unui rege, că din contra opusese o vitează rezistență încercărilor lui de îmbrățoșare, că-l ura ca pe un domnitor însetat de sânge, că afară de asta își deschisese porțile generalului grec Alexios Aspietes,, supuindu-se poruncilor lui și căutând a-l sprijini să câștige tronul.. Regele român sosește puternic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai suferi. De la Philipopole cetele numeroase ale regelui român se revărsară parte spre Adrianopole, căruia-i dădură asalt, parte spre Rusion, unde i se opuse spre apărare o garnizoană aleasă, comandată {EminescuOpXIV 105} de priceputul în războaie cavaler Terus. Când viteaza ceată latină făcu o ieșire, ea fu ademenită într-o cursă, încunjurată și, cu toată eroica apărare, fu nimicită de covârșitorul număr al inamicilor, care-o potopi. După izbânda aceasta o parte de oaste cumano-romînă de 10000 de oameni se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
meșteșugoasă și superioară a armiei latine cu mult mai puțină la număr descurajară și intimidară cu toate astea pe romîno-bulgari, încît aceștia nu fură în stare de a se ținea în nici o luptă, ci la orice năvălire dădură dos. Astfel viteazul Enric împărat izbuti să-mpingă cetele dușmane până la Crenos si Borcas și să asigure provincia Traciei. Apoi petrecu Agatopolea, pătrunse până la Anchialos, cășună inamicului însemnată pagubă, făcu spolii mari de prizonieri, bani și vite, nu suferi nicăiri pierderi serioase și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scaun de reședință, Vatatzes la Niceea, Asan la Tîrnova. După moartea lui Robert luară guvernul Baldum II, al treilea fiu nevrîstnic încă a lui Petru și, ca reprezentant de sine stătător al acestuia, Ioan de Brienne, exrege de Ierusalim, om viteaz și în plină putere, deși de optzeci de ani (1228); totuși însă ei nu putură inspira împărăției istovite o nouă suflare de viață. Ioan de Brienne, escelent ostaș îndealtmintrelea, nu era om de stat prevăzător, întreprinse o campanie în Asia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Bine înarmați, împuterniciți prin ajutorul bulgar și cuman, latinii încep campania contra lui Vatatzes, la care ia parte și Asan în persoană. Agresiunea se începe întîi și întîi contra cetății Tzurulos, asaltată cu vehemență, dar și ținută cu statornicie de către viteaza garnizoană. Modul energic al împresurării și strivitoarea covârșire numerică a agresorilor aliați puseră pe împresurați, cu toată vitejia nepilduită, într-o stare foarte grea. Vatatzes, știind aceasta, se cutremura gândind la căderea verosimilă a cetății, de a căria posesiune atârna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]