7,506 matches
-
mituri sunt câteva modalități prin care Eminescu atribuie spațiului poetic descris perspective nelimitate, ample deschideri către infinit. Prezența dimensiunii infinite percepute ca și „constituire a finității înseși, ca deschidere spre infinit" (Rosario Assunto) a preocupat dintotdeauna gândirea creatorilor. Poet al „zărilor depărtate", ca și Eminescu, de altfel, Leopardi a fost unul dintre primii artiști care a intuit cel mai bine ideea că , atâta vreme ce oricare spațiu finit poate fi deschis către o perspectivă nelimitată, constituindu-se în sugestie a infinitului
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
De marmură, metal și ape. Un Babilon de scări și-arcade Se întindea la nesfârșit; Havuzuri împroșcau cascade Pe aur mat sau șlefuit; Și mari șuvoaie-apăsătoare, Ca lungi perdele de cristal, Sepovâmeau, strălucitoare, Pe niște ziduri de metal" Contemplând, iscodind „zări depărtate", mintea poetului creează spații „nesfârșite", imagini și sugestii ce uimesc prin forța lor plasticizantă. Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o parte la nivelul conținutului imagistic -fantezia creatoare a artistului făurind contururi de orizonturi și de spații
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
și în miracolul universului" (Eugen Simion) este desemnat de imaginea metaforică a „codrilor de aramă". Odată trecut acest prag perceput ca „limită" dincolo de care se sugerează o continuitate a spațiului poetic (văzut ca „infinitate non definită", cum o numește Assunto), „zări depărtate", orizonturi nesfârșite se întrezăresc „de departe"; este spațiul miraculos al „pădurii de argint" în care timpul e perceput mitic, ca regresiune spre vârsta de aur (fapt sugerat de prezentul indicativului: „vezi" timp al „prezenței fără sfârșit", cum îl numește
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
punctează, ca într-o partitură muzicală, intensitatea expresiei poetice. Aici, vocala „a" irumpe în mijlocul cuvântului ca un cântec pe care ființa poetului, veșnic pendulând între destinul unei trecătoare și zbuciumatei vieți și liniștea cufundării în infinitul cosmic, îl înalță către zările îndepărtate ale dorului: Cuvântul „departe", a cărui repetare subliniază forța expresivă a versurilor, are el însuși o semnificație aparte, întrucât: „Ansamblul morfologic integrator este ales de poet dintre cuvintele ce dețin o semnificație bogată și sugestivă, adesea asociată cu conținuturi
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
Giuseppe di Stefano. Eram prieteni. — Dar cum de nu ați cunoscut-o pe Callas? Trăia la Paris când ați ajuns Dvs. aici. — Da, numai că, vezi tu, eu trăiam la Paris doar cu numele, pentru că mă împărțeam în cele patru zări ale lumii. În plus, dumneaei era foarte retrasă în apartamentul din Avenue Georges Mandel. — Dar împărțeați și același impresar, pe Sándor Gorlinsky... — N-avea nici o importanță. Directorul de la Cetra îmi povestea, odată, că reușise după foarte multe insistențe să îi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
perioade de vreme. Oricare altă nație,scrie N.Iorga,s-ar fi risipit în lume,s-ar fi destrămat și nu s-ar mai fi întors,noi am revenit și am rămas cu sabia în mână,de strajă la toate zările și pentru bararea la toate căile, iar când s-a frânt pentru un timp, am refăcut-o din nou mai trainică,mai ascuțită. Iată-ne suntem tot acasă la noi.Voi urmașilor,învățați și istoria trecutului strămoșilor noștri,ne îndeamnă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de război și prima misiune. O misiune de acoperire în sectorul de nord al Moldovei... Plin de avânt și tinerețe, entuziasm și spirit de luptător, șef de celulă în patrula comandantului escadrilei, sublocotenentul aviator Catrina Constantin scrutează cu toată atenția zările întru căutarea dușmanului. Patrula revine la bază fără incident și ia parte la încă două misiuni, în aceeași zi, fără nimic însemnat de semnalat. Pe acest prim teren de război, rămânem până la sfârșitul lunei, executând diferite misiuni, de câte două
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a luat gustul detestabil și năravul, până la a-și face din aceasta un soi de maximă conduită, de a învrăjbi pe toată lumea, pentru a trage foloase: nu mai avea a se teme de legături strânse, afla ce voia prin vân zări, delațiuni și pâre de oameni învrăjbiți și încă prin ușurința de a-i face pe cei din jurul lui să vorbească unul împotriva celuilalt. Cât a fost în fruntea treburilor sta tului aceasta a fost una dintre principalele lui preocupări; a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în ținutul Tutovei", la care au fost de față "toți răzeșii acelui loc" între care "și Paladie Cozma răzeșu de Stâncășeni", moșie ce ține de "din gios de hotarul Chiperenilor ... în sus pe valea Iezerului până la hotarul Bănceștilor și până în zarea dealului unde se întâlnește cu Stâncășeni" . Iată că deja Stângăcenii deveniseră între timp Stâncășeni. Așadar, cât privește vechimea satului Stâncășeni, chiar dacă există variante interpretabile pentru secolele 15 și 16, el este cu siguranță un sat vechi și face parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Buc., I.C.P.A. Buc., C.C.B. Iași, Cons.Pop.al jud.Iași, Vaslui, Botoșani, Neamț. 23 comunicări științifice prezentate la diverse manifestări științifice din Iași, București, Cluj, Bârlad, Suceava, Agigea, Pângărați, Borca, Tbilisi, Moscova, Chișinău. Orizonturi străine Plecat din micuțul sat Stâncășeni-Tutova, zările mele s-au lărgit necontenit ... până la dimensiuni internaționale. Mai întâi a fost Bârladul ... primul oraș ... la a cărui vedere a trebuit ... conform tradiției ... să țin o pietricică în gură; apoi au fost Galațiul și Ismailul ... când am văzut prima oară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ele conduc. într-adevăr, actele vieții noastre curente și-au pierdut semnificația spirituală, odinioară la îndemîna oricui. Dar, extrase din plasa contingenței, aceste sensuri își pot recăpăta înălțimea, pot fi regîndite în verticala lor infinită, pot deveni departele mobilizator în zarea căruia se petrece viața noastră de fiecare zi. Desprinse din plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în circuitul normă-ortopraxie, sensurile pot urca spre Unitatea din care au decurs, își pot radia asupra noastră lumina unificatoare. Instituțiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tău îl Pomădează flaști alcoolici în subsolul monoton. Când în curtea ta răsareși înalță crunt ilăul Cu severii ochi privindu-i țintă, gravul „Fangeron” (Arthur Rimbaud) în altele, cuvintele noi se îmbină armonios cu cele populare: „Te naști din plasma zării cu limpezimi de-albuș, Ne dai în semicicluri iubirea ta pe-o rază Mă entuzmiasmează sublimul tău urcuș. Căderea ta în hăuri adânc mă întristează.” (Odă soarelui) Neologismele la N. Labiș sunt luate din domenii variate și din punct de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
la oi am fost / I-lai, i-lai-la / Fetele nu mă cunosc / I-lai, i-lai-la.” Notația impresiilor este făcută, după cum vedem, în spirit sadovenian. Într-o evocare a lui Sadoveanu, elementul biografic propriu absorbției motivului mioritic se arată ridicat deodată în zările unei conștiințe mitologice: „Mi-au mai rămas în minte frânturi din timpuri duse? Treceam tăcut sub nouri în umbra unor oi. Ce-am mai păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi? Era flămând copilul, și oile flămânde, dar
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban. Poezia lui Labiș este dominată de un presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de origine mioritică. Invocarea mamei de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o amintește pe aceea a mamei proprii în poemul Biografie: „Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună! Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună. Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detună. Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună, Ea mai vedea cum în șa voi sălta împreună Cu îndrăzneața fecioară-a pământului, brună, Și-n goana nebună vedea de pe-atunci cum răsună Tropotul lung
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
măsoară orificiul și se alege proteza (mecanică sau biologică) adecvată, care se suturează cu fire separate cu sau fără petec, sau cu fir „în surjet”. c) Evoluția postoperatorie Pacientul vârstnic protezat valvular trebuie atent urmărit postoperator în timp, cu focali - zare pe metodele de reabilitare și recuperare fizică, în vederea ameliorării calității vieții și reducerii mortalității și morbidității. Evoluția postoperatorie este similară cu cea întâlnită în cazul celorlalte protezări val - vulare, incidența mortalității și morbidității fiind mai mare decât la pacienții tineri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
adăpost când e să fulgere și tune, Mai luminos se face-aer, mai liniștit și dulce-i vântul, Mai bună și mai mare-i pâinea, mai fericit și cald cuvântul, Mai moale și mai verde iarba, mai albe-s florile și zarea, Mai luminoasă-i sărbătoarea, mai liniștită-i încercarea, Mai împăcată vine noaptea, mai dulce somnul orișiunde, Mai binevoitoare-i fata în tot ce-ntreabă și răspunde, Mai zâmbitoare e lumina, mai dulci sunt soarele și luna, Mai prietenoase-s toate-toate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
adăpost când e să fulgere și tune, Mai luminos se face-aer, mai liniștit și dulce-i vântul, Mai bună și mai mare-i pâinea, mai fericit și cald cuvântul, Mai moale și mai verde iarba, mai albe-s florile și zarea, Mai luminoasă-i sărbătoarea, mai liniștită-i încercarea, Mai împăcată vine noaptea, mai dulce somnul orișiunde, Mai binevoitoare-i fata în tot ce-ntreabă și răspunde, Mai zâmbitoare e lumina, mai dulci sunt soarele și luna, Mai prietenoase-s toate-toate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
necunoscutului care, datorită tendințelor de a fantaza, dezvoltă o imagine a lumilor nedescoperite. Perioada medievală dezvoltă imagini fabuloase privind zonele necunoscute, lumile mirifice fiind identificate cu spațiile aparținând necunoscutului imediat cum ar fi pustia, pădurea 11 până la cel de dincolo de zare, cum ar fi în cazul mării și a teritoriilor de dincolo de aceasta. Aceste imagini fantastice sunt sursă pentru fantasmele ce apar în cazul identificării unor noi teritorii și noi imagini. Cel de-al doilea element este dat de amplificarea de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se află în întregul său Joc secund. Vorbind despre virtualitățile operei lui Gauss, constată: "Cu marginile ei mișcătoare, această operă e practic infinită. Ea devine. Ne solicită să emulăm cu dînsa". Sînt fraze ce îmbracă totodată într-o purpură a zărilor întregul parcurs liric barbian. Poeziile din Joc secund sînt maximum de gînd în minimum de cuprindere. Direcții de cercetare în matematicile contemporane ("Tribuna", 17 mai 1958) îi oferă, nu pentru prima oară, posibilitatea de a situa literatura și matematica într-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
română descrește continuu ca număr și degenerează constituția fizică" (Laudele pe care foile guvernamentale..., "Timpul", 5 februarie 1881). Astăzi rasa română continuă să descrească, tot din motive economice, dar nu neapărat prin extincție, ci mai ales prin plecare către alte zări binecuvîntate cu administratori și guvernanți mai iubitori de Țară și cu pricepere în sporirea economică, singura garantă a bunăstării. Se nasc grele și de necalificat întrebări: "La ce folos sunt atunci toate îmbunătățirile și tot progresul dacă ele se soldează
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a calităților și aspirațiunilor unui popor; Eminescu este vioara străbună pe care au cîntat cronicarii veacurilor stinse și lăutarii de mai tîrziu; Eminescu este fluerul prin care ciobanul își doinește jalea, este buciumul ce se înalță majestos și amenințător în zare, plîngînd durerea unui neam și prevestindu-i totuși viitor măreț. Eminescu este biciu de Crist în biserica profanată de venetici, este Samariteanul care vindecă plăgile de pe trupul unei clase prădate, schingiuite, însîngerate; poezia lirică a lui Eminescu este vibrarea coardelor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]