70,637 matches
-
acestea se concretizau În tripartitismul exercitării activității sacerdotale, militare și a activității de producere a plăcerii și a bunurilor materiale. Conform mărturiei lui Cezar - care este totuși validă doar pentru o zonă și o epocă bine definite -, pentru germani „viața constă În Întregime În vânătoare și În dragostea pentru război” (De bello galico, VI, 21, 3); aceasta Înseamnă că germanii nu practicau agricultura și se dedicau În totalitate activităților militare și paramilitare: lipsește deci În viața socială - sau este oricum redus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în două etape, care ne permite îmbunătățirea curentului de scurtcircuit fără a degrada tensiunea în circuit deschis. Practic, IB poate fi creată prin impurificarea semiconductoarele sau formarea de minibenzi într-o structură de tip superrețea. Dificultatea în cazul celulelor IB constă în obținerea practică a distanțelor energetice dintre cele trei benzi. QDC cu înregimentare 3D, QDs foarte apropiate spațiul și interfețe de foarte bună calitate permit o suprapunere puternică a funcțiilor undă și formarea minibenzilor. In astfel de structuri, QDs joacă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
chirurgicală radicală, denumită ,,colecistectomia radicală”, unde fosa veziculei biliare împreună cu țesutul limfatic de la nivelul ligamentului hepato-duodenal sunt excizate în bloc odată cu colecistectomia. Pack și colab. [10] în 1955 și Fahim și colab. [11] în 1962 au pledat pentru rezecția radicală constând în hepatectomie și disecție limfatică portală, această strategie fiind recomandată de către National Comprehensive Cancer Network (NCCN) pentru stadiul T1b (pT1b) sau în cancere veziculare mai avansate [12]. Rezecția chirurgicală rămâne singura formă de tratament cu intenție curativă în cancerul veziculei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici că la normalul auzitor, cea cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectiva este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi, pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea surdomutului și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
evaluări finale. Criterii de evaluare La sfârșitul perioadelor de învățământ clinic se va face evaluarea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor și atitudinilor de îngrijire a pacientului de către profesorul instructor și asistenta șefă din unitatea medicală. Evaluările periodice au un caracter complex și constau în teste scrise și probe practice complexe în concordanță cu programa școlară pe an de studiu. Pentru evaluarea practicii clinice se vor lua în discuție: o Interviurile o Activitățile practice ale tehnicilor de îngrijire învățate. o Nivelul de competență al
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
decizie socială (se folosește aciclicitatea și nu tranzitivitatea), în domeniul acesteia continuă să fie toate combinațiile logic posibile de preferințe individuale minimal-raționale (domeniul universal), unanimitatea continuă să fie o valoare care trebuie reflectată în preferința socială (condiția Pareto slabă). Noutatea constă în eliminarea condiției de nondictatură și a condiției independenței față de alternativele irelevante și introducerea unei condiții pe care Sen o numește libertariană. Potrivit lui Sen, aceasta ar exprima o cerință foarte slabă, dar necesară oricărei teorii libertariene, de libertate. Ea spune
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care o anumită comunitate științifică le recunoaște pentru o vreme, drept bază a practicii ei” [Kuhn, 2008, p. 72]. În acest sens, știința normală este cercetarea din cadrul unei paradigme. Ea „nu vizează noutăți factuale sau teoretice, iar reușita ei constă în a nu găsi niciuna dintre ele” [Kuhn, 2008, p. 115]. În contrast cu știința normală, știința revoluționară este chiar acea realizare fondatoare de paradigmă. Aceasta apare atunci când în cadrul științei normale se descoperă anomalii, adică, atunci când se recunoaște faptul că „natura a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dus la apariția lucrărilor celor doi autori a avut o miză politică, dar și una științifică: alegerea noilor membri în Academia Franceză de Științe. În (1991), Urken, citându-l pe Rappaport (1981), nota că, din punct de vedere politic, problema constă în conflictul dintre moderniști, apărători ai schimbării sociale, precum Condorcet, și avocații puterii absolute a regelui, precum Borda<footnote În termenii lui Urken (1991): „Borda și Condorcet erau adversari politici de temut” [Urken, 1991, p. 216]. footnote>. Pornind de la acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și regulile de votare au importanță în stabilirea rezultatelor politice. O primă dovadă în acest sens a fost oferită de Borda în Sur la Forme des élections. Mémoires de L’académie Royale des Sciences, publicată în 1784. Pe scurt, aceasta constă în propunerea unui sistem de ierarhizare ponderată a preferințelor (regula Borda) și în compararea acestui sistem cu cel pluralitar<footnote În (1975) Duncan nota că în 1785 metoda Borda a fost adoptată pentru desemnarea membrilor Academiei Franceze de Științe. Ea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
suficient să acceptăm și altă informație decât preferința, și rezultatul lui Arrow nu mai apare. Indiferent de interpretarea pe care o dăm, importanța metodologică a teoremei este incontestabilă. În (1970a), Sen subliniază chiar acest aspect: „Importanța Teoremei Generale de Posibilitate constă în faptul că putem, în fiecare caz, să formulăm o predicție în privința rezultatelor, anume că exemplul specific luat în considerare nu va trece testul celor patru condiții, chiar și fără a-l examina. Teorema este complet generală în nihilismul ei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În (1976), Sen arată că, formal, această idee vizează condiția domeniului nerestricționat, dar că o astfel de soluție este inacceptabilă. De
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile. O funcție de decizie socială are un domeniu nerestricționat de tip 1sU dacă include numai ordini de preferințe separabile. [d.3.5.3*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile 2 ( 2sU ). Domeniul funcției de decizie socială constă în orice profil logic posibil de ordini individuale cu condiția că una dintre aceste ordini să fie formată din preferințe separabile. [t.3.5.1*]<footnote [t.3.5.1*] și [t.3.5.2*] nu sunt formulate de Breyer
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore astfel de preferințe, i.e. cele condiționale, și să le rețină doar pe cele necondiționale. Diferența dintre condiția libertariană în versiunea Sen și libertarianismul necondițional al lui Gibbard constă, în cuvintele ultimului autor amintit, în faptul că, „deși cele două se aseamănă în anumite privințe, prima conferă fiecărei persoane o voce specială asupra unei singure perechi de alternative, iar această voce este una puternică - alternativa preferată de acea persoană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
într-o manieră directă; c) drepturile indivizilor diferiți trebuie să fie realizabile simultan” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 20]. Așadar, drepturile indivizilor trebuie garantate condițional de profilurile preferințelor acestora. În termenii celor doi autori: „protecția socială are un preț [...] care constă în faptul că fiecare trebuie să accepte și să respecte preferința privată a celorlalți, chiar dacă aceasta este opusă propriei preferințe.” [Gaertner și Kruger, 1981, pp. 20-21]. Preferințele de care se condiționează garantarea drepturilor sunt cele autosustenabile<footnote În engleză, self
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care este aciclică pe mulțimea alternativelor. [o.4.4.1*]: Nu voi relua demonstrația oferită de Gaertner și Kruger, ci voi încerca să construiesc alt argument. În primul rând, există o diferență între decisivitatea paretiană și cea libertariană, iar aceasta constă în faptul că ultima nu depinde de preferințele celuilalt, în vreme ce prima are loc dacă, și numai dacă, preferințele indivizilor implicați au același sens. Argumentul meu este că dacă acest sens este contrar sensului luat de preferințele libertariene, vom avea paradoxul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și o interpretare mai tare care conduce la ceea ce voi denumi paradox al indivizilor empatici. Argumentul pentru introducerea acestei întăriri<footnote Este vorba despre o întărire deoarece această nouă restricție o implică pe cea a lui Breyer. footnote> a eU constă în faptul că empatia vizează mai degrabă rezultate globale decât rezultate locale. Dacă sunt empatic față de preferințele tale, voi face în așa fel încât profilul de preferință socială să oglindească profilul tău de preferință. Un individ este empatic în sensul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atunci ceilalți trebuie să prefere slab pe x lui y. [t.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe implică restricțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980), Craven (1980). Demonstrație [t.6.1.2.1*]. Constă în a arăta că relația de preferință slabă implică relația de preferință strictă și pe cea de indiferență, ceea ce este așa prin definiție. [t.6.1.2.2*]: Există o SDF care îndeplinește UF,P și *L . Demonstrație [t.6
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că relația de preferință slabă implică relația de preferință strictă și pe cea de indiferență, ceea ce este așa prin definiție. [t.6.1.2.2*]: Există o SDF care îndeplinește UF,P și *L . Demonstrație [t.6.1.2.2*]. Constă în a arăta că putem ajunge la o relație de preferință socială aciclică doar prin intermediul decisivităților paretiene. Să presupunem ca avem doi indivizi, i și j, și trei alternative, 1a , 2a , 3a . Inversând preferințele (pentru a avea profilul invers), obținem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a ordinilor individuale, într-o mulțime a tuturor ordinilor sociale posibile, în vreme ce prima este o regulă de corespondență a unei singure mulțimi de ordini individuale” [Kemp și Ng, 1967, p. 59]. În termenii lui Sen (1970a), diferența dintre cele două constă în faptul că „o regulă de alegere colectivă care specifică ordini pentru societate este numită de Arrow funcție de bunăstare socială. Orice ordine pentru societate (mai precis, orice reprezentare a ei în numere reale) este o funcție de bunăstare socială Bergson-Samuelson” [Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferință socială a unei preferințe unanime. Această cerință, aparent îndreptățită, elimină cel puțin trei tipuri de reguli de decizie socială. Primul tip este cel al drepturilor inalienabile<footnote În această privință, profesorul Miroiu a propus o a doua interpretare. Aceasta constă în faptul că problema nu ar fi una de agregare a preferințelor, ci de admisibilitate a acestora. Altfel spus, problema ar fi a domeniului universal, și nu a condiției Pareto. În acest sens, dreptul meu inalienabil de a nu fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care nu sunt Pareto inclusive, este reprezentat de unele reguli poziționale. În (1998), Saari argumenta faptul că regula pluralității ar fi eliminată de condiția Pareto slabă. Această regulă acordă un punct alternativei de pe primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea pentru celelalte poziții. În termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu, deoarece (ierarhizează) a(bc) pentru un profil unanim abc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o condiție ce aproximează<footnote Diferența constă în faptul că liberalismul nu are un cadru informațional redus la preferințe. footnote> o cerință liberală<footnote În (2007), Montero indică drept echivalent al acestei condiții pe aceea de „libertate”. footnote>, cea a competenței liberale, potrivit căreia fiecare individ trebuie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu rol carcinogen. Gena citrocromului CYP1A1 este localizată pe cromozomul 15q22-24 și codifică arilhidrocarbon hidroxilaza, care are rol în activarea unor carcinogeni derivați din tutun: hidrocarburi aromatice policiclice, nitrozamine, amine aromatice. S-au identificat patru polimorfisme CYP1A1:CYP1A1 m1, care constă în substituția T→C la nivelul regiunii 3’ necodante a genei CYP1A1;CYP1A1 m2, care rezultă din sustituția A→G la nivelul nucleotidului 4889, în exonul 7, cu polimorfismul Ile 462 Val;CYP1A1 m3, care are implicații mai reduse și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
CTC în CP este stabilită și într-o amplă metaanaliză. Pacienții care prezintă CTC au un prognostic de supraviețuire globală mai redus față de cei fără CTC și o perioadă mai scurtă de supraviețuire liberă de progresie tumorală. Avantajul determinării CTC constă în faptul că nu există rezultate fals pozitive, CTC fiind absente la subiecții sănătoși și în patologia pancreatică nemalignă [78]. Evaluarea CTC este considerată echivalentul surogat al biopsiei, având avantajul neinvazivității [69], iar într-un context mai restrâns reprezintă un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
bază de cisplatină [105]. Detectarea acestor mutații genetice și probabil a altora prin secvențarea ADN în familiile cu cancer, a devenit posibilă printr-un test sangvin simplu, deschizând o cale nouă în diagnosticul cancerului [106]. Markeri epigenetici Modificările epigenetice, care constau în metilarea aberantă la nivelul insulelor CpG, modificări posttranslaționale ale histonei sau remodelarea cromatinei sunt intens studiate în cancer [107]. În cancerul pancreatic, studiul profilului global de metilare la nivelul a 1505 sedii de metilare CpG pentru 807 gene a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]