70,946 matches
-
președinției, cu 10 voturi împotrivă, 4 voturi pentru și cinci abțineri . În perioada 1993-1994 a fost membru al redacției revistei "Sfera Politicii". În anul 2005 devine membru al Grupului de Dialog Social (GDS) și în 2007 directorul seriei "Idei politice fundamentale" de la Editura Nemira. A fost editorialist la ziarul "Cotidėianul" până în 2007, dată la care Robert Turcescu a preluat postul de director editorial al ziarului . În prezent este editorialist la ziarul "Bursa". La data de 15 iunie 2011 a fost numit
Cătălin Avramescu () [Corola-website/Science/308320_a_309649]
-
exercitarea puterii judiciare asupra lor înșiși ca o "criminalizare", când, de fapt, ceea ce aceștia numesc criminalizare este un răspuns al juridicului la acte de corupție sau de abuz de putere ale acelorași politicieni. Legislativul este una dintre cele trei puteri fundamentale independente și este însărcinat cu dezbaterea și aprobarea legilor în sensul conținutului și formei acestora, precum și cu controlul asupra executivului și judiciarului. Rolul puterii judecatoresti este de a interpreta și aplica legile în numele statului. Această putere se concretizează printr-o
Separația puterilor () [Corola-website/Science/308362_a_309691]
-
sediul asociațiilor de revoluționari, la Secretariatul pentru problemele revoluționarilor, la Memorialul Revoluției de la Timișoara, expozițiilor permanente sau temporare din muzee. Interpretarea informațiilor din lucrările de memorialistică și analiza lor critică a reprezentat o direcție de bază a activității cercetătorilor. Obiectivul fundamental al cercetării a fost ca în timp scurt (cel mult patru ani) să fie elaborate și publicate lucrări și studii de referință, care să fie puse la dispoziția unui număr cât mai însemnat de cercetători, cadre didactice, elevi și studenți
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
, notată cu formula 1, este o constantă fizică fundamentală care reprezintă unitatea naturală de acțiune (energie × timp) în mecanica cuantică. Ea a fost introdusă de Max Planck ca factor de proporționalitate între energia și frecvența unui foton, conform relației formula 2 În calculele teoretice se folosește curent constanta Planck redusă
Constanta Planck () [Corola-website/Science/308369_a_309698]
-
sistem de unități de măsură și este forma modernă a "sistemului metric" (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI (potrivit prescurtării franceze: "Système international d'unités"), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limbă. Sistemul internațional conține șapte "unități fundamentale": metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de "unități derivate", care pot acoperi
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
se numește sistemul într-o anumită limbă. Sistemul internațional conține șapte "unități fundamentale": metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de "unități derivate", care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unitățile SI derivate sunt "coerente", adică la derivarea lor nu trebuie folosit niciun factor de scară. Unitățile SI pot fi folosite și împreună cu
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
1948 efectuarea unui studiu privind unitățile de măsură necesare în practică. În 1954 CGPM adoptă definitiv unitățile de bază suplimentare "amper", "kelvin" și "candelă". În 1960 CGPM adoptă numele actual de „” și abrevierea „SI”. În 1971 CGPM adoptă ultima unitate fundamentală de măsură, "molul". În 1995 radianul și steradianul sunt reclasificate din unități suplimentare în unități derivate. Actual, sistemul internațional este cel mai utilizat sistem de unități de măsură pe plan mondial. Sistemul este folosit in majoritatea țărilor lumii, la ora
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
toate astea, majoritea unităților de măsură non-metrice sunt definite pe baza unităților SI. De exemplu, Institutul Național de Standarde și Tehnologii al SUA (NIST) publică tabele cu definiții ale unităților de măsură americane în funcție de cele metrice. SI are șapte "unități fundamentale" independente, din care se obțin prin analiză dimensională toate celelalte unități, adică "unitățile SI derivate". Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente. Unitățile fundamentale sunt dimensionale prin definiție, spre deosebire de cele derivate care pot fi adimensionale. Pentru
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
de Standarde și Tehnologii al SUA (NIST) publică tabele cu definiții ale unităților de măsură americane în funcție de cele metrice. SI are șapte "unități fundamentale" independente, din care se obțin prin analiză dimensională toate celelalte unități, adică "unitățile SI derivate". Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente. Unitățile fundamentale sunt dimensionale prin definiție, spre deosebire de cele derivate care pot fi adimensionale. Pentru definirea unităților fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. Doar kilogramul este încă definit printr-un
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
ale unităților de măsură americane în funcție de cele metrice. SI are șapte "unități fundamentale" independente, din care se obțin prin analiză dimensională toate celelalte unități, adică "unitățile SI derivate". Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente. Unitățile fundamentale sunt dimensionale prin definiție, spre deosebire de cele derivate care pot fi adimensionale. Pentru definirea unităților fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. Doar kilogramul este încă definit printr-un obiect material degradabil. În prezent se fac cercetări pentru a înlocui
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
care se obțin prin analiză dimensională toate celelalte unități, adică "unitățile SI derivate". Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente. Unitățile fundamentale sunt dimensionale prin definiție, spre deosebire de cele derivate care pot fi adimensionale. Pentru definirea unităților fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. Doar kilogramul este încă definit printr-un obiect material degradabil. În prezent se fac cercetări pentru a înlocui și această definiție printr-una bazată pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi că
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
kilogramul este încă definit printr-un obiect material degradabil. În prezent se fac cercetări pentru a înlocui și această definiție printr-una bazată pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi că kilogramul și-ar putea pierde statutul de unitate fundamentală în favoarea altei unități. Asta deoarece unitățile fundamentale trebuie să poată permite măsurarea tuturor mărimilor fizice fără definiții redundante, însă alegerea propriu-zisă a acestor unități (actual unitățile de lungime, masă, timp, curent electric, temperatură, intensitate luminoasă și cantitate de substanță) este
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
material degradabil. În prezent se fac cercetări pentru a înlocui și această definiție printr-una bazată pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi că kilogramul și-ar putea pierde statutul de unitate fundamentală în favoarea altei unități. Asta deoarece unitățile fundamentale trebuie să poată permite măsurarea tuturor mărimilor fizice fără definiții redundante, însă alegerea propriu-zisă a acestor unități (actual unitățile de lungime, masă, timp, curent electric, temperatură, intensitate luminoasă și cantitate de substanță) este arbitrară. De asemenea, numărul unităților fundamentale ale
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
unitățile fundamentale trebuie să poată permite măsurarea tuturor mărimilor fizice fără definiții redundante, însă alegerea propriu-zisă a acestor unități (actual unitățile de lungime, masă, timp, curent electric, temperatură, intensitate luminoasă și cantitate de substanță) este arbitrară. De asemenea, numărul unităților fundamentale ale SI este arbitrar. Caracterul arbitrar al acestui număr este reflectat de adoptarea ca unități fundamentale a unităților pentru cantitatea de substanță și intensitatea luminoasă. Acestea nu sunt independente dimensional de celelalte unități fundamentale spre deosebire de celelalte cinci unități fundamentale care
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
a acestor unități (actual unitățile de lungime, masă, timp, curent electric, temperatură, intensitate luminoasă și cantitate de substanță) este arbitrară. De asemenea, numărul unităților fundamentale ale SI este arbitrar. Caracterul arbitrar al acestui număr este reflectat de adoptarea ca unități fundamentale a unităților pentru cantitatea de substanță și intensitatea luminoasă. Acestea nu sunt independente dimensional de celelalte unități fundamentale spre deosebire de celelalte cinci unități fundamentale care se consideră prin definiție a fi independente dimensional. Unele unități fundamentale fac referire în definirea lor
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
este arbitrară. De asemenea, numărul unităților fundamentale ale SI este arbitrar. Caracterul arbitrar al acestui număr este reflectat de adoptarea ca unități fundamentale a unităților pentru cantitatea de substanță și intensitatea luminoasă. Acestea nu sunt independente dimensional de celelalte unități fundamentale spre deosebire de celelalte cinci unități fundamentale care se consideră prin definiție a fi independente dimensional. Unele unități fundamentale fac referire în definirea lor la alte unități fundamentale, de exemplu definiția metrului utilizează unitatea secundă. La rândul ei, definiția secundei utilizează unitatea
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
unităților fundamentale ale SI este arbitrar. Caracterul arbitrar al acestui număr este reflectat de adoptarea ca unități fundamentale a unităților pentru cantitatea de substanță și intensitatea luminoasă. Acestea nu sunt independente dimensional de celelalte unități fundamentale spre deosebire de celelalte cinci unități fundamentale care se consideră prin definiție a fi independente dimensional. Unele unități fundamentale fac referire în definirea lor la alte unități fundamentale, de exemplu definiția metrului utilizează unitatea secundă. La rândul ei, definiția secundei utilizează unitatea kelvin. Definiția amperului utilizează unitatea
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
reflectat de adoptarea ca unități fundamentale a unităților pentru cantitatea de substanță și intensitatea luminoasă. Acestea nu sunt independente dimensional de celelalte unități fundamentale spre deosebire de celelalte cinci unități fundamentale care se consideră prin definiție a fi independente dimensional. Unele unități fundamentale fac referire în definirea lor la alte unități fundamentale, de exemplu definiția metrului utilizează unitatea secundă. La rândul ei, definiția secundei utilizează unitatea kelvin. Definiția amperului utilizează unitatea metru și, indirect prin forță, unitatea kilogram. Similar, unitatea de intensitate luminoasă
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
cantitatea de substanță și intensitatea luminoasă. Acestea nu sunt independente dimensional de celelalte unități fundamentale spre deosebire de celelalte cinci unități fundamentale care se consideră prin definiție a fi independente dimensional. Unele unități fundamentale fac referire în definirea lor la alte unități fundamentale, de exemplu definiția metrului utilizează unitatea secundă. La rândul ei, definiția secundei utilizează unitatea kelvin. Definiția amperului utilizează unitatea metru și, indirect prin forță, unitatea kilogram. Similar, unitatea de intensitate luminoasă, candela, este definită prin fluxul radiant, exprimat ca watt
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
unitatea kelvin. Definiția amperului utilizează unitatea metru și, indirect prin forță, unitatea kilogram. Similar, unitatea de intensitate luminoasă, candela, este definită prin fluxul radiant, exprimat ca watt pe steradian, unitatea watt fiind ea însăși o unitate derivată. Prin urmare, unitățile fundamentale nu sunt independente "stricto sensu" dar sunt independente algebric sau din punct de vedere al analizei dimensionale, însă ele, așa cum sunt, permit măsurarea mărimilor fizice. Unitățile derivate sunt date de expresii algebrice formate prin înmulțirea și împărțirea unităților fundamentale. Numărul
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
unitățile fundamentale nu sunt independente "stricto sensu" dar sunt independente algebric sau din punct de vedere al analizei dimensionale, însă ele, așa cum sunt, permit măsurarea mărimilor fizice. Unitățile derivate sunt date de expresii algebrice formate prin înmulțirea și împărțirea unităților fundamentale. Numărul acestor unități folosite în știință este nelimitat, așa că în tabelul următor se prezintă câteva exemple de astfel de unități. Unele unități derivate au căpătat o denumire specială și un anumit simbol. Unitățile derivate se definesc prin produsul puterilor unităților
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
Numărul acestor unități folosite în știință este nelimitat, așa că în tabelul următor se prezintă câteva exemple de astfel de unități. Unele unități derivate au căpătat o denumire specială și un anumit simbol. Unitățile derivate se definesc prin produsul puterilor unităților fundamentale. Dacă acest produs nu conține alt factor numeric decât 1, ele se numesc "unități derivate coerente". De exemplu, unitatea de viteză "metru pe secundă" este coerentă, în timp ce unitățile "kilometru pe secundă", centimetru pe secundă" sau "milimetru pe secundă", deși fac
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
formează "multiplii" și "submultiplii" unităților de măsură din SI au fost adoptate: Lista prefixelor este următoarea: Prefixele binare, folosite în domeniul computerelor, nu fac parte din SI. La scrierea prefixelor se recomandă: Unitatea de masă este singura dintre unitățile SI fundamentale a cărei denumire conține, din motive istorice, un prefix. Denumirile multiplilor și submultiplilor zecimali ai unității de masă se formează adăugând prefixe la cuvântul "gram".Exemplu: 10 kg = 1 miligram (1 mg), "nu" 1 microkilogram (1 μkg). Deși utilizarea SI
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
personale și de grup organizate în țară: și în străinătate: ""Reprezentantă de seamă a artei grafice românești."" ""Artist pentru care limbajul complex al liniei reprezintă o modalitate specifică de a comunica nu numai o stare trecătoare de sprit, ci întrebările fundamentale ale unei conștiințe tulburate de priveliștea ascunsă a forțelor lăuntrice ale lumii de dincolo de spectacolul copleșitor al naturii."" ""Spirit inventiv, dominat de spargerea limitelor realului, ale vizibilului, graficiana are elanuri vitale și soluții de a-l exprima prin intermediul artei. Desenatoare
Hortensia Masichievici Mișu () [Corola-website/Science/308447_a_309776]
-
în care pe lângă descrierea a numeroase experiențe, apare și o formulare a legii conservării masei. Această lucrare a exercitat o puternică influență asupra lui Robert Boyle, deci van Helmont poate fi considerat un deschizător de drumuri în descoperirea acestei legi fundamentale a chimiei. Van Helmont a studiat fermentațiile și a observat că acestea se datorează unor substanțe, pe care le-a numit "fermenți" și astfel poate fi considerat unul dintre întemeietorii enzimologiei. Deși în domeniul fiziologiei a aplicat concepții filozofice idealiste
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]