70,946 matches
-
grup Grothendieck. Groupoidele sunt similare grupurilor cu excepția faptului că legea de compoziție "a" • "b" nu trebuie definită pentru orice "a" și "b". Ele apar în studiul unor forme mai complicate de simetrie, adesea în structuri analitice și topologice, ca grupoidul fundamental.
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
drepturile omului, guvernare reprezentativă și democrație, abolirea iobăgiei și chiar răsturnarea pe cale revoluționară a țarului. Ofițerimea era în mod special vexați de faptul că țarul acordase Poloniei o constituție, în vreme ce Rusia era în continuare guvernată autocratic, în lipsa unei asemenea carte fundamentale. Mai multe organizații clandestine se pregăteau de revoltă în momentul în care, pe neașteptate, țarul a murit în 1825. După moartea lui Alexandru I, problema succesiunii a fost cea care a captat atenția tuturor. Marele Duce Constantin Pavlovici al Rusiei
Istoria Rusiei, 1796-1855 () [Corola-website/Science/302758_a_304087]
-
simț refuză o astfel de pretenție. Trebuie să respectăm oamenii și imensa valoare pe care aceștia o acordă credințelor lor, însă în același timp trebuie să ne întrebăm asupra acestui tip de discurs înainte de a-i da asentimentul nostru. Chestiunea fundamentală care se pune vis à vis de pretenția de adevăr a mitului și religiei, este deci aceasta: Un discurs este adevărat doar pentru că îi acordăm o mare valoare? Evident că nu, căci, cum explică Durkheim, "sentimentul este obiect al științei
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
Miturile cosmografice includ întregul cadru divin, adică pe zei și locuințele lor universale : (a) teogonia (poate cel mai straniu dintre actele mitice, întrucât zeii inșiși se autocreează sau sunt creați; (b) panteonul (sau totalitatea); (c) lumile coexistente (de obicei trei fundamentale: cerul, pamântul și subpământul, adică lumea divină, cea umană și cea demonică). Miturile transcedentale, consacrate de omul primitiv elucidării contradicțiilor existențiale aparente, pe care el nu le accepta decat ideal: (a) eroul arhetipal; (b) suprastructura demonologică; (c) destinul (ca lege
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
din Africa și modificări ale frontierelor Ungaro-Slovace, Româno-Ungare, Sovieto-Române, Bulgaro-Române și Sovieto-Finlandeze. Clauzele stipulau că semnatarii vor lua toate măsurile necesare ""pentru a asigura tuturor persoanelor de sub jurisdicția sa indiferent de rasă, sex, limbă sau religie, drepturile umane și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de expresie, a presei, a religiilor, a opiniei politice și a întâlnirilor publice"." Fiecare guvern se obliga să împiedice renașterea fascismului sau a oricărei organizații ""politice, militare sau semi-militare, al căror scop ar fi acela de a împiedica
Tratatele de pace de la Paris (1947) () [Corola-website/Science/302804_a_304133]
-
acatist. Este cea mai mare colecție de metafore din câte există în literatura universală. Toți ne aducem aminte de cele care se sfârșesc cu «Bucură-te, Maria, pururi Fecioară!»” (Cicerone Poghirc) „Cred că, în pictura lui Oravitzan, suntem în fața simbolului fundamental și care este, nu numai la creștini, acela al Crucii. A vorbi despre simbolismul Crucii, după Guenon, nu are nici un rost. Labirintul se rezolvă în Mandala, Mandala fiind starea finală. În cazul lui Silviu Oravitzan, Mandala este autentificată de ceea ce
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
o oferă pictura lui Rubliov. Tetraedrul este foarte necesar așezat în arhitectura bisericilor bizantine: cei patru evangheliști care sunt pe cele patru coloane care susțin cupola. Cupola este centrul. Ei sunt și punctele cardinale, sunt și semnele zodiacului. Tetraedrul apare fundamental în reprezentarea pe care ne-o dă Oravitzan. Îl vedem mereu în niște dreptunghiuri. Acest tetraedru ne dovedește că ne aflăm într-o reprezentare a celor nevăzute, care precede creștinismul, în sensul că e și viziunea lui Iezechiel din Vechiul Testament
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
a descoperit ochilor mei Treimea!»” (Radu Preda) „Silviu Oravitzan năzuiește să unifice complexa învățătură a elementelor, culorilor, simbolurilor, fenomenelor naturii într-un univers plastic a cărui validitate este prezentă în fiecare dintre tablourile sale. El caută neobosit să exprime acel fundamental principiu unificator al lumii și cercetează în opera sa o ordine superioară, ce se reflectă în legile naturii și ale realității.” (Ana Maria Altmann) „Acest iconostas al lui Oravitzan este cea mai modernă, în sensul autentic al termenului, și cea
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
descărcarea de pitoresc a celui dintâi și umplerea de sens a celui de-a doilea. Mi-am dat seama astfel ca in pofida caracterului ei abstract, arta lui Silviu Oravitzan e derivată din arta icoanei, din care reține două elemente fundamentale: crucea, ca typos fundamental al oricărei iconicități, așa cum a fost stabilit în definiția Sinodului VII Ecumenic de la Niceea, și lumina de aur, prezență obligatorie în fundalul oricărei icoane.” (Ioan I. Ică jr) Într-o cronică plasitică din revista "România literară
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
celui dintâi și umplerea de sens a celui de-a doilea. Mi-am dat seama astfel ca in pofida caracterului ei abstract, arta lui Silviu Oravitzan e derivată din arta icoanei, din care reține două elemente fundamentale: crucea, ca typos fundamental al oricărei iconicități, așa cum a fost stabilit în definiția Sinodului VII Ecumenic de la Niceea, și lumina de aur, prezență obligatorie în fundalul oricărei icoane.” (Ioan I. Ică jr) Într-o cronică plasitică din revista "România literară" din 16 octombrie 2009
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
ne-am imagina, pentru viitor, pictura lui Vai Gheorghiu cu mult mai îndrăzneață decît este astăzi, va subzista mereu în ea, nu ne îndoim, o perspectivă cordială asupra lumii, o stare de spirit tandră, cuceritoare prin ingenuitatea ei, o aptitudine fundamentală pentru armonie și transfigurare lirică senină a realității. Cel ce ambiționează să caligrafieze o sem- nificație exactă a picturii sale acum, ca și atunci, va trebui să o facă rămînînd, neîndoios, în perimetrul acestor trăsături generoase". C.R. Constantinescu, 1980 „În
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
asimilează, de fapt, «fotoliului confortabil», ci propune un succedaneu de momente declanșatoare ale dispoziției spre visare, ca preambul cuvenit și util al călătoriilor în imaginar. În «spontaneis- mul» ei se simte permanenta vibrație a poeticului, care-i procură atît temele fundamentale cît și delectabilele variațiuni țesute în jurul acestora". Mihai Ispir, 1985 "Adevăratul expresionism al picturii lui Val Gheorghiu se regăsește nu în iconografie, oricît ar fi ea de spectaculoasă, ci în cromatică. Și nu în sălbăticia sau în agitația viscerala a
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
cei harnici - acei cu această caracteristică, dar lipsiți de devotare față de structurile existente cu excepția celor care promovau o astfel de industrie (deci nu religie sau instituții patriotice) - vor prospera. Totuși, toti indivizii harnici, după cum credea Spencer, vor fi în mod fundamental în acord. Nu este surprinzător faptul că Spencer a susținut ideea conform căreia argumentele utilitarienilor timpurii asupra justificării legii și autorității și asupra originii drepturilor erau greșite. De asemenea, el a respins utilitarianismul si modelul acestuia de justiție distributivă, deoarece
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
legii și autorității și asupra originii drepturilor erau greșite. De asemenea, el a respins utilitarianismul si modelul acestuia de justiție distributivă, deoarece el susținea că această teorie se baza pe o formă de egalitarianism care ignorau abandonul și, mult mai fundamental, nevoia și eficiența biologică. Spencer a susținut în continuare ideea că viziunea utilitariană asupra legii și statului era de asemenea inconsistența - care presupunea în mod tacit existența cerințelor sau drepturilor ce au atât greutate morală, cât și legală în mod
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
are nici o concepție clară asupra biologiei, de la care preia modelul evoluției. Urmându-l pe zoologul francez Lamarck, el consideră dezvoltarea embrionară ca prototip al dezvoltării popoarelor și ratează înțelegerea ideii lui Darwin, care spune ca dezvoltarea indivizilor este un fenomen fundamental diferit de fenomenul dezvoltării popoarelor. Slăbiciunea teoretică a evoluționismului nu ne poate însă face să nesocotim însemnătatea pe care acesta a avut-o în epocă. Evoluția a fost prezentată ca o metaforă pentru existență, care poate fi utilă pentru îmbinarea
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
cult, familiarizat cu cele două culturi: elenă și iudaică, că a fost de origine păgână și că a trăit în aria paulină, în legătură cu Bisericile care l-au avut pe Pavel ca fondator și pentru care era o figură de importanță fundamentală, dată fiind marea importanță pe care i-o acordă Faptele Apostolilor. După un prolog istoric - -, „"evanghelia copilăriei"” () trasează un paralelism și o confruntare între două figuri: Ioan Botezătorul și Isus Christos, prin cele două relatări de „bunevestiri” ( / ); două nașteri și
Evanghelia după Luca () [Corola-website/Science/302840_a_304169]
-
Regele Carol al XII-lea al Suediei i-a oferit o slujbă ca supervizor al industriei miniere suedeze între anii 1716 și 1747 și a început să publice ceea ce s-a dovedit a fi în cele din urmă o lucrare fundamentală în metalurgie, "Opera philosophica et metallurgica" (1734), considerată și astăzi de referință în domeniu. A fost acceptat ca membru al guvernului într-un cabinet cu reputație internațională în domeniul metalurgiei. După moartea lui Carol al XII-lea, Emanuel a fost
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]
-
sale asupra sistemului nervos și al creierului, l-au creditat pentru prima înțelegere precisă a importantei cortexului cerebral și a mișcării respiratorii a țesuturilor cerebrale. Oamenii de știință moderni au conchis că descoperirile lui Swedenborg au deschis drumul majorității conceptelor fundamentale din fiziologia nervilor și organelor de simț. El este de asemenea prețuit pentru explicațiile cu privire la funcțiile și importanța glandelor endocrine, în special glanda pituitară. Între anii 1743 și 1745 Swedenborg a intrat într-o fază de tranziție care a avut
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]
-
inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. Piața era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
au loc manifestații comune ale comuniștilor, socialiștilor și radicalilor. În ianuarie 1936 CGTU s-a unificat cu CGT în ciuda diferențelor pentru a înlătura guvernul de dreapta. În aprilie-mai 1936, socialiștii, radicalii și comuniștii au participat la un program comun și fundamental pentru apărarea libertăților republicane și progresului social, Frontul Popular câștigând majoritatea în Camera Deputaților, iar noul guvern era condus de socialistul Leon Blum, având doar miniștri socialiști și radicali, susținut de PCF. În mai 1936, în urmă succesului Frontului Popular
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
agreată de guvernul provincial al Quebecului, iar naționaliștii din Quebec continuă să se refere la noaptea finală a întrunirii ca "Noaptea Pumnalelor Lungi". Patrierea Constituției a inclus și adoptarea Cartei Canadiene a Drepturilor și Libertăților, care garantează drepturi și libertăți fundamentale și care nu poate fi, în mod normal, ignorate de nici unul dintre organismele legislative canadiene. Carta conține, totuși, o clauză care permite parlamentelor federal și provinciale să promulge legi contrare unora dintre articolele Cartei, în mod temporar, pentru perioade de
Politica Canadei () [Corola-website/Science/303258_a_304587]
-
și, în ultimă instanță, cea mai dificilă întrebare, de ce este important sau interesant pentru noi acum? Sfântul Grigorie aparține, într-adevăr, unei lumi și unui climat intelectual foarte diferit de al nostru. El a trăit într-o perioadă când învățăturile fundamentale ale creștinismului reprezentau creuzetul formării intelectuale. Misterul Sfintei Treimi și anume legătura ce există între cele trei persoane dumnezeiești: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, dumnezeirea Sfântului Duh, cel puțin până la 381, urmau a fi definite și, erau, în secolul al
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
un laitmotiv clasic în antropologia teologică a lui Grigorie de Nyssa - a fost investigată intens în studiile teologice dedicate doctrinei capadociene. Astfel, în secolul trecut a luat naștere o diversitate de interpretări, fiecare pretinzând a fi descoperit scopul sau rațiunea fundamentală a temei epektasis-ului. În teologia modernă au apărut trei interpretări proeminente ale conceptului de epectază 29<footnote Turul de forță al lui Jean Daniélou asupra spiritualității Sfântului Grigorie, Platonisme et théologie mystique, care a influențat profund o întreagă generație de
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Mühlenberg încearcă să fondeze mai direct noțiunea de progres perpetuu pe teologia filosofică a Sfântului Grigorie și pe critica sa asupra categoriilor clasice ale infinității divine, după cum au imers pe parcursul disputelor sale cu eunomienii. În consecință, infinitatea divină , ca atribut fundamental al lui Dumnezeu care surclasează toate celelalte predicații, are un corolar logic în infinitatea înălțării umane spre Dumnezeu: transcendența absolută a lui Dumnezeu nu este obiectul disperării, și, odată recunoscută rațional, nu frustrează dorința înnăscută și nesfârșită a sufletului pentru
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
lui Moise, scrisă de Sfântul Grigorie, unde acesta din urmă face o paralelă între bunătatea absolută și infinitatea caracteristică naturii lui Dumnezeu, pe de o parte, și dorința infinită a sufletului pentru El, pe de altă parte, care reprezintă principiul fundamental al participării noastre la Dumnezeu. Cu certitudine, oricine participă la virtute și la bine participă la Dumnezeu, pentru că El Însuși este binele și virtutea absolută. Atunci, din moment ce acei care cunosc ce este Bine doresc prin natura lor participarea la Acesta
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]